Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. I din 5 iunie 2000 privind aplicarea dispozitiilor art. 59 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicata
EMITENT: CURTEA SUPREMA DE JUSTITIE SECTIILE UNITE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 493 din 9 octombrie 2000
Sub preşedinţia preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Paul Florea, s-a luat în examinare recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, cu privire la aplicarea dispoziţiilor <>art. 59 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, referitoare la cãile de atac la care sunt supuse sentinţele pronunţate de judecãtorii în temeiul art. 53 alin. (2) din aceeaşi lege.
Ministerul Public a fost reprezentat de Ion Ionescu, prim-adjunct al procurorului general, care a susţinut recursul în interesul legii, cerând sa se decidã în sensul ca sentinţele pronunţate de judecãtorii în temeiul <>art. 53 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 , republicatã, sunt supuse numai caii de atac a recursului.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constata urmãtoarele:
În aplicarea dispoziţiilor <>art. 59 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã în baza <>art. VII din Legea nr. 169/1997 , privind cãile de atac la care sunt supuse sentinţele pronunţate de judecãtorii în temeiul art. 53 alin. (2) din aceasta lege, instanţele judecãtoreşti nu au un punct de vedere unitar.
Astfel, unele instanţe s-au pronunţat în sensul ca impotriva sentinţelor civile prin care sunt soluţionate plângerile prevãzute de <>art. 53 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 se poate exercita numai calea ordinarã de atac a recursului, întrucât aceste sentinţe nu sunt pronunţate de judecãtorii în prima instanta, ci în exercitarea atributiei de control judecãtoresc ce le revine asupra organelor cu activitate jurisdicţionalã din afarã sistemului judecãtoresc.
Alte instanţe, dimpotriva, s-au pronunţat în sensul ca sentinţele civile pronunţate de judecãtorii în soluţionarea plangerilor prevãzute la art. 53 alin. (2) din legea menţionatã sunt supuse ambelor cai ordinare de atac prevãzute de Codul de procedura civilã, respectiv atât apelului, cat şi recursului.
Aceste din urma instanţe au procedat corect.
În legatura cu cãile de atac ce se pot exercita impotriva hotãrârii comisiei judeţene de aplicare a prevederilor <>Legii nr. 18/1991 au intervenit succesiv urmãtoarele reglementãri:
Potrivit <>art. 11 alin. 5 şi 10 din Legea nr. 18/1991 , în redactarea iniţialã, cel nemulţumit de hotãrârea comisiei judeţene putea face plângere la judecãtoria în raza cãreia era situat terenul în termen de 30 de zile de la data la care a luat cunostinta de soluţia data de comisia judeteana, hotãrârea pronunţatã de judecãtorie asupra plângerii fiind definitiva.
Ulterior, prin <>art. V alin. 7 din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993 s-a stabilit ca hotãrârile în materia <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , rãmase definitive la judecãtorii anterior intrãrii în vigoare a acestei legi, puteau fi atacate cu recursul prevãzut în legea respectiva de cãtre pãrţile interesate, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, indiferent de data pronunţãrii lor.
În urma modificãrilor şi completãrilor aduse <>Legii nr. 18/1991 prin <>Legea nr. 169 din 27 octombrie 1997 s-a dat o noua reglementare cãilor de atac la care este supusã hotãrârea pronunţatã de judecãtoria sesizatã cu plângerea îndreptatã impotriva hotãrârii comisiei judeţene asupra contestaţiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor.
Astfel, deşi prin <>art. 53 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 , republicatã în temeiul <>art. VII din Legea nr. 169/1997 , se prevede, ca şi în reglementarea iniţialã, ca "impotriva hotãrârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecãtoria în a carei raza teritorialã este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare", prin art. 58 se prevede ca "instanta soluţioneazã cauza potrivit regulilor prevãzute în Codul de procedura civilã şi în <>Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã [...].", iar prin art. 59 se precizeazã ca "Sentinta civilã pronunţatã de instanta menţionatã la art. 58 este supusã cãilor de atac prevãzute în Codul de procedura civilã, cu respectarea dispoziţiilor legale în materie."
Or, din moment ce prin aceasta ultima dispoziţie nu se face referire numai la o anume cale de atac, ci la cãile "de atac prevãzute în Codul de procedura civilã", iar în sistemul judiciar roman prin art. 282-316 din cod sunt prevãzute atât calea de atac a apelului, cat şi cea a recursului, este evident ca <>art. 59 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, are în vedere ambele cai ordinare de atac.
De altfel, dacã legiuitorul ar fi urmãrit sa limiteze numãrul cãilor de atac ce se pot exercita impotriva hotãrârii în discuţie la una singura, respectiv la cea a recursului, ar fi prevãzut-o expres şi nu s-ar fi referit la cãile "de atac prevãzute în Codul de procedura civilã, cu respectarea dispoziţiilor legale în materie".
Asa fiind şi cum normele procedurale sunt de stricta aplicare şi interpretare, concluzia ce se impune este aceea ca sentinţele civile pronunţate de judecãtorii în temeiul <>art. 53 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, sunt supuse ambelor cai ordinare de atac prevãzute de Codul de procedura civilã, respectiv atât apelului, cat şi recursului.
În consecinta, în temeiul <>art. 26 lit. b) din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993 , republicatã, precum şi al art. 329 din Codul de procedura civilã, urmeazã sa admitã recursul în interesul legii şi sa se decidã în sensul celor de mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul în interesul legii.
În aplicarea prevederilor <>art. 59 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, stabileşte ca sentinţele pronunţate de judecãtorii în temeiul art. 53 alin. (2) din aceasta lege sunt supuse ambelor cai ordinare de atac prevãzute de Codul de procedura civilã, respectiv atât apelului, cat şi recursului.
Pronunţatã în şedinţa publica la data de 5 iunie 2000.
PREŞEDINTELE CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE,
PAUL FLOREA
Prim-magistrat-asistent,
Ioan Raileanu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
