Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 96 din 3 martie 2015  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. (2) din Codul de procedură civilă    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 96 din 3 martie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. (2) din Codul de procedură civilă

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 258 din 17 aprilie 2015

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Andreea Costin - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mitra Bobocea în Dosarul nr. 997/339/2014 (număr în format vechi 1.003/2014) al Judecătoriei Zimnicea - Secţia mixtă fond şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 867D/2014.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că dispoziţiile legale criticate vizează sancţiunea decăderii pârâtului care nu depune întâmpinare din dreptul de a mai depune probe. Menţionează că o soluţie legislativă identică se regăsea la art. 118 din Codul de procedură civilă din 1865, articol abrogat prin Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. Având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 128 din 16 aprilie 2002, prin care s-a constatat constituţionalitatea normei, apreciază că aceasta îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 9 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 997/339/2014 (număr în format vechi 1.003/2014), Judecătoria Zimnicea - Secţia mixtă fond a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mitra Bobocea într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri în materie succesorală.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prin obligaţia de a depune întâmpinare în 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, pentru a cărei neîndeplinire intervine sancţiunea decăderii din dreptul de a mai depune probe şi de a invoca excepţii, în afara celor de ordine publică, se încalcă dreptul la un proces echitabil. Arată că principiul egalităţii în drepturi înseamnă că părţile în litigiu trebuie să se afle pe picior de egalitate pe parcursul tuturor fazelor procesuale, inclusiv în etapa prealabilă primului termen de judecată. În acest sens menţionează jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul egalităţii armelor. În continuare arată că contradictorialitatea procedurii reprezintă un principiu fundamental al dreptului procesual civil, în temeiul căruia părţile pot să formuleze cereri, să propună şi să administreze probe. Probele reprezintă factori decisivi pentru soluţionarea unui litigiu, motiv pentru care ele trebuie administrate într-o manieră echitabilă şi care să permită exercitarea dreptului la apărare. Arată că sancţiunea decăderii este inechitabilă, întrucât aplicarea unei sancţiuni procesuale trebuie să fie eficientă în raport cu finalitatea urmărită prin aplicarea sa.
    6. Judecătoria Zimnicea - Secţia mixtă fond apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi arată că dispoziţiile art. 208 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu dispoziţiile art. 16 şi 21 din Constituţie.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    8. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Acestea au rolul de a disciplina părţile în proces şi de a asigura dreptul la un proces echitabil, realizându-se astfel egalitatea de arme între reclamant şi pârât, cărora li se comunică cererea de chemare în judecată, respectiv întâmpinarea care trebuie să cuprindă şi probele propuse.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 208 alin. (2) din Codul de procedură civilă, text de lege care are următorul cuprins: "Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel."
    12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie. De asemenea, este invocat şi art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul egalităţii armelor, respectiv Hotărârea din 27 iunie 1968, pronunţată în Cauza Neumeister împotriva Austriei, şi Hotărârea din 27 octombrie 1993, pronunţată în Cauza Dombo Beheer B.V. împotriva Olandei.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. 205 din Codul de procedură civilă, întâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt şi în drept, faţă de cererea de chemare în judecată. Acest act procedural va cuprinde, pe lângă datele de identificare ale pârâtului şi excepţiile procesuale faţă de cererea reclamantului, răspunsul la toate pretenţiile şi motivele de fapt şi de drept ale cererii, precum şi dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt de cerere. Cererea de chemare în judecată se comunică pârâtului, potrivit art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, ocazie cu care i se pune în vedere şi obligaţia de a depune întâmpinarea în termen de 25 de zile de la comunicarea acesteia. În ceea ce priveşte respectarea termenelor procedurale, art. 185 din Codul de procedură civilă prevede că, atunci când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului. O astfel de sancţiune este prevăzută şi de art. 208 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dispoziţie legală criticată de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, aceasta fiind o aplicare mutatis mutandis a reglementării generale în privinţa întâmpinării.
    14. În continuare, Curtea observă că Codul de procedură civilă mai prevede, la art. 201 alin. (2), că întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care este obligat să depună răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoştinţă de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.
    15. Astfel, Curtea reţine că obligaţia părţilor de a-şi exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la un proces echitabil, judecat într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, instituirea termenelor procesuale servind unei mai bune administrări a justiţiei, precum şi necesităţii aplicării şi respectării drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.523 din 11 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 24 ianuarie 2012).
    16. În ceea ce priveşte întâmpinarea în cadrul procesului civil, Curtea observă că aceasta reprezintă actul de procedură prin care pârâtul răspunde în scris pretenţiilor formulate de reclamant prin cererea de chemare în judecată, arătând totodată apărările sale. Prin acest act reclamantul este pus în situaţia de a cunoaşte apărarea şi dovezile pe care se sprijină pârâtul, înlăturându-se astfel surpriza şi realizându-se egalitatea în ceea ce priveşte poziţia procesuală a părţilor. Prin această reglementare se asigură şi egalitatea de mijloace, de arme între părţile procesului, exigenţele art. 6 din Convenţie fiind astfel respectate.
    17. În continuare, în ceea ce priveşte situaţia părţii decăzute din dreptul de a administra o probă, Codul de procedură civilă prevede, la art. 263, că aceasta va putea totuşi să se apere, discutând în fapt şi în drept temeinicia susţinerilor şi a dovezilor părţii potrivnice.
    18. Prin urmare, Curtea observă că decăderea pârâtului din dreptul de mai propune probe şi de a invoca excepţii, deoarece nu a depus întâmpinarea în termenul prevăzut de Codul de procedură civilă, nu echivalează cu suprimarea dreptului la apărare. De altfel, dispoziţia legală criticată reprezintă o normă de procedură a cărei reglementare revine legiuitorului potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie conform căruia competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Prin aceasta legiuitorul a urmărit instituirea unei discipline procesuale tocmai pentru a garanta respectarea principiului accesului liber la justiţie, dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare. S-a dorit, de asemenea, să se dea eficienţă dispoziţiilor art. 14 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia părţile trebuie să îşi facă cunoscute reciproc şi în timp util, direct sau prin intermediul instanţei, după caz, motivele de fapt şi de drept pe care îşi întemeiază pretenţiile şi apărările, precum şi mijloacele de probă de care înţeleg să se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să îşi poată organiza apărarea.
    19. În concluzie, prin procedura de comunicare a cererii de chemare în judecată către pârât, respectiv a întâmpinării către reclamant se asigură echilibrul procesual al părţilor în proces, reclamantul având posibilitatea de a cunoaşte apărările şi probele utilizate în susţinerea lor de către pârât, posibilitate de care pârâtul beneficiază prin luarea la cunoştinţă a cererii de chemare în judecată.

    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mitra Bobocea în Dosarul nr. 997/339/2014 (număr în format vechi 1.003/2014) al Judecătoriei Zimnicea - Secţia mixtă fond şi constată că dispoziţiile art. 208 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Zimnicea - Secţia mixtă fond şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 3 martie 2015.


                 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                          AUGUSTIN ZEGREAN

                         Magistrat-asistent,
                            Andreea Costin
                               ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016