Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 831 din 13 decembrie 2018  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (7) şi art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIE nr. 831 din 13 decembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (7) şi art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 405 din 23 mai 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (7) şi art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Valentin Marian Domiţian în Dosarul nr. 73.751/301/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.767D/2016.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că unitatea-administrativ teritorială Sectorul 3 Bucureşti, prin primar, a depus note prin care arată că, urmare a reorganizării Direcţiei generale de poliţie locală Sector 3 Bucureşti din serviciu public de interes local, cu personalitate juridică, în structură organizată ca direcţie generală fără personalitate juridică, parte în cauză va fi unitatea-administrativ teritorială Sectorul 3 Bucureşti, prin primar. De asemenea, solicită judecarea în lipsă.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Decizia civilă nr. 4.616 din 12 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 73.751/301/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi alin. (7) şi art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Valentin Marian Domiţian într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unor contravenţii.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele criticate sunt contradictorii şi conduc la interpretări cu privire la condiţiile de legalitate şi temeinicie ale procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii, întrucât, pe de o parte, se menţionează că procesul-verbal trebuie să conţină în mod obligatoriu consemnarea anumitor elemente, sub sancţiunea nulităţii, iar, pe de altă parte, acesta poate fi valabil şi fără eventuale menţiuni, cum ar fi cele ale contravenientului şi confirmarea cel puţin a unui martor. De asemenea, arată că agentul constatator nu este obligat să prezinte nicio probă în susţinerea celor menţionate în procesul-verbal (martor, înregistrări audio/video etc.), presupusul contravenient fiind cel care trebuie să îşi probeze nevinovăţia. În acest context, apreciază că prevederile criticate sunt neconstituţionale.
    7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal arată că lipsa obiecţiunilor din procesul-verbal atrage sancţiunea nulităţii acestuia, nulitate virtuală, care nu este menţionată în dispoziţiile art. 16 alin. (7) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, legiuitorul stabilind că în momentul încheierii procesului-verbal de contravenţie agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţa contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare, menţiuni care vor fi consemnate distinct, sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal. Nerespectarea de către agentul constatator a obligaţiei de a aduce la cunoştinţa contravenientului dreptul de a face obiecţiuni este sancţionată cu nulitate virtuală. Refuzul agentului constatator de a insera obiecţiunile contravenientului este sancţionat de lege cu nulitatea expresă. Deoarece este vorba de ocrotirea unor interese particulare, cele ale contravenientului, se are în vedere o nulitate relativă, care este supusă condiţiilor prevederilor Codului de procedură civilă, care completează normele în materie, în cauză fiind o nulitate condiţionată de existenţa unei vătămări, care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului. Însă, dreptul conferit de lege contravenientului, de a se adresa instanţei de judecată pentru a formula plângere împotriva procesului-verbal de contravenţie, este de natură a înlătura orice vătămare. Cu privire la semnarea procesului-verbal de către un martor, menţionează că rolul acestuia nu este acela de a confirma vinovăţia sau nevinovăţia contravenientului, ci acela de a confirma existenţa împrejurărilor prevăzute de lege în cazul în care procesul-verbal nu este semnat de către contravenient.
    8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    10. Avocatul Poporului arată că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate şi îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 139 din 25 februarie 2010, nr. 96 din 4 februarie 2010 şi nr. 1.468 din 10 noiembrie 2009, în sensul că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi alin. (7) şi art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, care au următorul cuprins:
    - Art. 16 alin. (1) şi (7):
    "(1) Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu: data şi locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia; indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea.
    [...]
(7) În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica «Alte menţiuni», sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal."

    – Art. 19:
    "(1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia.
(2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
(3) În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod."


    14. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 a fost modificată prin Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 25 iulie 2018, păstrându-se, în principiu, soluţia legislativă.
    15. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi alin. (5) cu referire la statul de drept şi la calitatea legii, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 prevăd care sunt elementele pe care trebuie să le cuprindă, în mod obligatoriu, procesul-verbal de constatare a contravenţiei, iar lipsa uneia dintre menţiunile privind numele şi prenumele agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, codul numeric personal pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod şi, în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, potrivit art. 17 alin. (1) din acelaşi act normativ. De asemenea, sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal, în momentul încheierii acestuia, agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica „Alte menţiuni“ [art. 16 alin. (7) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001]. Potrivit art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia. De asemenea, în lipsa confirmării împrejurărilor de către un martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod. De altfel, alin. (3) este subsecvent alin. (1) al aceluiaşi articol care stabileşte regula de bază potrivit căreia, atunci când contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, procesul-verbal este semnat de către un martor. Agentul constatator poate încheia procesul-verbal şi în absenţa acestui martor, potrivit alin. (3), însă în această situaţie el trebuie să motiveze care sunt împrejurările obiective care l-au determinat să încheie procesul-verbal în acest mod.
    17. Ca atare, prevederile criticate sunt reglementate într-o logică firească, clară, neputându-se reţine că sunt contradictorii sau contrare condiţiilor de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, prin Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015.
    18. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 21 alin. (3) din Constituţie, Curtea reţine că, astfel cum a statuat în jurisprudenţa sa, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se bucură de prezumţia de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumţia de care se bucură (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009). Autorului contravenţiei i se asigură, fără nicio îngrădire, dreptul de a se adresa justiţiei, cerând anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. Astfel, în această situaţie este firesc că el trebuie să dovedească netemeinicia ori nelegalitatea constatării contravenţiei sau a sancţiunii aplicate (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 504 din 5 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 21 ianuarie 2014).
    19. În acest caz, instanţa de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal. Astfel, cel care a formulat plângerea nu trebuie să îşi demonstreze propria nevinovăţie, revenind instanţei de judecată obligaţia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii şi aflării adevărului. Instanţele de judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului din moment ce contravenţia intră sub incidenţa art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Prin urmare, nu se poate susţine răsturnarea sarcinii probei.
    20. De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin hotărârile din 23 octombrie 1995, 2 septembrie 1998, 16 noiembrie 2004, 18 iulie 2006 şi 27 septembrie 2011, pronunţate în cauzele Gradinger împotriva Austriei, paragraful 42, Kadubec împotriva Slovaciei, paragraful 57, Lauko împotriva Slovaciei, paragraful 64, Canady împotriva Slovaciei, paragraful 31, Stefanec împotriva Republicii Cehe, paragraful 26, Menarini diagnostics s.r.l. împotriva Italiei, paragraful 58, a reţinut că încredinţarea către autorităţile administrative a sarcinii de a constata şi de a sancţiona contravenţiile nu este incompatibilă cu Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi trebuie subliniat că este obligatoriu ca partea sancţionată să poată sesiza un tribunal pentru a se pronunţa asupra deciziei care a fost luată împotriva sa, tribunal care să ofere garanţiile prevăzute de art. 6 din Convenţie. Or, o asemenea obligaţie este respectată prin dispoziţiile art. 34 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.
    21. Aşadar, dispoziţiile de lege criticate stabilesc reguli de procedură clare, precise şi de natură să ofere suficiente garanţii cu privire la verificarea legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii de către instanţa de judecată, astfel încât să protejeze dreptul la un proces echitabil al contravenientului.
    22. Faţă de cele prezentate, Curtea nu poate reţine pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale referitoare la statul de drept şi la calitatea legii, privind dreptul la un proces echitabil sau privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel că aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
    23. Întrucât nu s-a constatat restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, Curtea observă că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu au incidenţă în cauză.
    24. Distinct de cele prezentate mai sus, din examinarea criticilor autorului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că acestea tind şi spre o completare a unor menţiuni în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, a căror lipsă să conducă spre o nulitatea absolută a acestuia, spre exemplu, semnătura contravenientului şi confirmarea cel puţin a unui martor. Or, Curtea a statuat că o asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de soluţionare a instanţei de contencios constituţional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“.
    25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Valentin Marian Domiţian în Dosarul nr. 73.751/301/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (7) şi art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 13 decembrie 2018.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice