Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 761 din 5 noiembrie 2015  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83 alin. (2) şi art. 85 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 761 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83 alin. (2) şi art. 85 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 6 din 6 ianuarie 2016

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Benke Karoly - magistrat-asistent-şef


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (2) şi art. 85 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Gheorghe Biolan în Dosarul nr. 352/115/2015 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 892D/2015.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate invocate. În acest sens, se arată că autorul acesteia nu se află în situaţia prevăzută de art. 83 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, acesta referindu-se la judecătorii şi procurorii eliberaţi din funcţie prin pensionare. În aceste condiţii, critica tinde la o modificare a normei în sensul includerii magistraţilor care, deşi au decizie de pensionare, nu au optat pentru eliberarea din funcţie prin pensionare, ci pentru continuarea activităţii; or, aceasta este o altă situaţie juridică decât cea prevăzută de textul legal criticat, în privinţa acestei categorii de judecători şi procurori decizia de pensionare nu şi-a produs efectele, nefiind pusă în executare.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 28 aprilie 2015, pronunţată în Dosarul nr. nr. 352/115/2015, Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (2) şi art. 85 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Gheorghe Biolan într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de obligare a Casei Judeţene de Pensii Olt la punerea în plată a deciziei privind acordarea pensiei de serviciu cu începere din data de 1 noiembrie 2014, în lipsa decretului Preşedintelui României de eliberare din funcţia de judecător pe care autorul excepţiei o deţine.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 este neconstituţional în măsura în care interzice magistraţilor înscrişi la pensie de serviciu care îşi continuă activitatea de magistrat după această dată să cumuleze pensia de serviciu cu veniturile realizate ca magistrat. Se consideră că există o discriminare între judecătorul înscris la pensie de serviciu care îşi continuă activitatea şi cel eliberat din funcţie prin pensionare, întrucât, deşi ambii sunt titularii unui drept de pensie, numai magistratul eliberat din funcţie prin pensionare beneficiază de plata pensiei de serviciu. De asemenea, există o discriminare şi între judecătorul înscris la pensie de serviciu care îşi continuă activitatea, pe de o parte, şi judecătorul care a fost eliberat din funcţie prin pensionare şi care au fost, ulterior, reîncadraţi ca judecători, pe de altă parte, întrucât acesta din urmă realizează un cumul între veniturile obţinute ca judecător şi pensia de serviciu.
    6. Cu privire la art. 85 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 303/2004 sunt reiterate criticile de neconstituţionalitate anterior menţionate, adăugându-se că sunt încălcate şi prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie, întrucât, în lipsa punerii în plată a pensiei de serviciu, este atinsă substanţa acestui drept constituţional.
    7. Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. Cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 [în realitate, art. 83 alin. (2)] este menţionată jurisprudenţa Curţii Constituţionale. De asemenea, se mai arată că, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, dreptul la pensie se exercită potrivit legii, astfel că legiuitorul este în drept să stabilească condiţiile şi criteriile de acordare a pensiei, modul de calcul al drepturilor de pensie, data plăţii acesteia.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens, se arată că dispoziţiile legale criticate se aplică în mod egal tuturor judecătorilor şi procurorilor eliberaţi din funcţie, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare.
    10. Se apreciază că legiuitorul este în drept să stabilească şi să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condiţiile şi criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul şi cuantumul acestora. De asemenea, în considerarea situaţiei specifice a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferenţiate atât prin condiţii şi criterii de acordare derogatorii, cât şi printr-un mod de calcul şi cuantum diferite ale pensiilor.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 82 alin. (2) şi art. 85 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005. Curtea observă că autorul excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi instanţa judecătorească în mod greşit au reţinut art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 ca fiind obiectul excepţiei, în realitate, autorul excepţiei referindu-se prin criticile sale la conţinutul normativ al art. 83 alin. (2) din lege. În consecinţă, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 83 alin. (2) şi art. 85 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 303/2004, texte asupra cărora urmează a se pronunţa prin prezenta decizie şi care au următorul cuprins:
    - Art. 83 alin. (2): "(2) Judecătorii şi procurorii care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective".
    - Art. 85 alin. (3) teza a doua: "(3) [...] Plata pensiei se face de la data prevăzută în decretul Preşedintelui României ca fiind cea a eliberării din funcţie sau, în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Preşedintelui României de eliberare din funcţie".
    14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în esenţă, autorul acesteia este nemulţumit de faptul că textele de lege criticate nu permit punerea în plată a deciziei pentru stabilirea pensiei de serviciu anterior dobândirii calităţii de pensionar, împiedicându-l, astfel, să cumuleze pensia de serviciu cu indemnizaţia aferentă calităţii de judecător pe care o exercită în continuare.
    16. Cu privire la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, Curtea constată că, de principiu, pensia constituie o prestaţie de asigurări sociale care se acordă începând cu data dobândirii calităţii de pensionar. De aceea, o persoană care nu a dobândit această calitate nu poate beneficia de această prestaţie de asigurări sociale. Aceleaşi coordonate se aplică şi în cazul pensiei de serviciu, beneficiarul acesteia trebuind să îndeplinească condiţiile legale pentru dobândirea acestei calităţi.
    17. Calitatea de pensionar în sensul Legii nr. 303/2004 se dobândeşte prin îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 82-86 din lege, condiţii printre care se află şi cea legată de eliberarea din funcţie, prin pensionare, a judecătorului/ procurorului. Or, în lipsa emiterii decretului Preşedintelui României, judecătorul/ procurorul, chiar dacă îndeplineşte condiţiile de eliberare din funcţie prin pensionare, nu va dobândi, în mod automat, calitatea de pensionar. În consecinţă, judecătorul/procurorul care nu a fost eliberat din funcţie prin pensionare şi nu a dobândit calitatea de pensionar nu este în aceeaşi situaţie juridică cu cel care a fost eliberat prin pensionare şi a dobândit calitatea de pensionar, astfel încât tratamentul juridic aplicat în privinţa acestuia nu poate fi decât diferit. Faptul că, ulterior, judecătorul/procurorul pensionat se reîncadrează în muncă şi cumulează pensia de serviciu cu veniturile realizate din activitatea în care s-a reîncadrat nu echivalează cu o renunţare la calitatea de pensionar, ci cu un cumul între două calităţi, ceea ce şi determină cumulul dintre prestaţiile aferente acestora.
    18. Prin urmare, dispoziţiile legale criticate nu sunt contrare art. 16 din Constituţie, tratamentul juridic diferit aplicat judecătorului/procurorului pensionat în raport cu cel nepensionat sub aspectul punerii în plată a pensiei de serviciu datorându-se situaţiilor diferite în care aceştia se află.
    19. Curtea mai reţine că, în sistemul public general de pensii, împlinirea vârstei de pensionare şi a stagiului minim de cotizare are drept consecinţă încetarea de drept a contractului de muncă [art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011] şi numai din acest moment asiguratul poate dobândi calitatea de pensionar în condiţiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. În niciun caz nu se poate pune în plată pensia fără dobândirea calităţii de pensionar, constatată ca atare. În aceste condiţii, este evident că acceptarea susţinerilor autorului excepţiei ar echivala cu acordarea unui privilegiu nepermis unei categorii socioprofesionale, contrar art. 16 din Constituţie [cu privire la noţiunea de privilegiu, a se vedea Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23].
    20. În privinţa invocării art. 47 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că acest text constituţional vizează pensiile contributive, şi nu cele de serviciu (Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010), acestea din urmă fiind acordate în considerarea statutului de care se bucură o anumită categorie socioprofesională. În consecinţă, nu se poate reţine încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituţie.

    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Biolan în Dosarul nr. 352/115/2015 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 83 alin. (2) şi art. 85 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 5 noiembrie 2015.


                PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                         AUGUSTIN ZEGREAN

                     Magistrat-asistent-şef,
                          Benke Karoly

                             ----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016