Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 75 din 11 februarie 2014  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 75 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 293 din 22 aprilie 2014

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Toni Greblă - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel în Dosarul nr. 25.529/3/2013/a1 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 749D/2013.
    La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 775D/2013 având ca obiect Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel în Dosarul nr. 25.492/3/2013/a1 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor.
    Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.
    Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 775D/2013 la Dosarul nr. 749D/2013, care este primul înregistrat.
    Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că noul cadru normativ a fost adoptat ca urmare a adoptării noului Cod de procedură civilă, astfel cum reiese şi din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. În ceea ce priveşte celelalte aspecte învederate de autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate, precizează că se impune menţinerea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.

                                    CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    Prin încheierile din 6 şi 7 noiembrie 2013, pronunţate în dosarele nr. 25.529/3/2013/a1 şi nr. 25.492/3/2013/a1, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel cu ocazia soluţionării unor cereri de reexaminare a taxei de timbru.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituţionale, deoarece expunerea de motive "nu exprimă real motivele" pentru care a fost adoptată. Apreciază că actul normativ criticat a fost adoptat pentru "a facilita îmbogăţirea fără just temei" şi cu încălcarea accesului la justiţie al populaţiei. De asemenea, susţine că au fost nesocotite prevederile art. 10-13 ale Legii nr. 24/2000, întrucât nu a fost depusă la "comisiile de avizare" şi nici în cuprinsul ordonanţei de urgenţă nu s-au prevăzut termene ulterioare de depunere şi avizare la comisiile parlamentare. Totodată, mai susţine că impozitele şi taxele se stabilesc numai prin lege.
    Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Avocatul Poporului consideră că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt constituţionale.
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013.
    Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că actul normativ criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 - Universalitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 34 - Dreptul la ocrotirea sănătăţii, art. 35 - Dreptul la un mediu sănătos, art. 40 - Dreptul de asociere, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 46 - Dreptul la moştenire, art. 47 - Nivelul de trai, art. 50 - Protecţia persoanelor cu handicap, art. 51 - Dreptul de petiţionare, art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 57 - Exercitarea drepturilor şi libertăţilor şi art. 139 alin. (1) şi (3) - Impozite, taxe şi alte contribuţii. De asemenea, menţionează prevederile art. 10-13 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:
    I. Referitor la critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate prin care susţine că expunerea de motive "nu exprimă real motivele" pentru care a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, se constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel cum reiese din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, noul cadru normativ referitor la taxele judiciare de timbru, reprezentat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, a fost instituit, avându-se în vedere modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil.
    II. Referitor la susţinerea potrivit căreia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 a fost adoptată cu încălcarea normelor cuprinse în Legea nr. 24/2000, se constată că aceasta este neîntemeiată.
    Potrivit art. 9 din Legea nr. 24/2000, în cazurile prevăzute de lege, în faza de elaborare a proiectelor de acte normative iniţiatorul trebuie să solicite avizul autorităţilor interesate în aplicarea acestora, în funcţie de obiectul reglementării, iar după elaborarea lor şi încheierea procedurii de avizare prevăzute la alin. (1), proiectele de legi, propunerile legislative, precum şi proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului se supun în mod obligatoriu avizării Consiliului Legislativ. Din examinarea procesului legislativ se observă că ordonanţa de urgenţă a Guvernului a primit avizul Consiliului Legislativ nr. 627 din 27 iunie 2013.
    Pe de altă parte, referitor la "avizarea în comisiile parlamentare" se observă că aceasta este o procedură care se desfăşoară într-o altă fază a procesului legislativ, neîmpietând asupra intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă. De altfel, cele statuate în prevederile constituţionale referitoare la delegarea legislativă nu sunt în sensul că ordonanţa de urgenţă ar putea să intre în vigoare, deci să producă efecte juridice, numai după ce a parcurs dezbaterea parlamentară, ci condiţia este să fie depusă la Camera competentă spre dezbatere şi să fie publicată în Monitorul Oficial al României.
    III. Referitor la pretinsa încălcare a celorlalte prevederi constituţionale invocate în susţinerea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:
    1. În ceea ce priveşte invocarea încălcării prevederilor art. 139 alin. (1) şi (3) din Constituţie, Curtea constată că această critică nu poate fi reţinută. Sintagma "numai prin lege" din cuprinsul art. 139 alin. (1) din Constituţia României nu are o semnificaţie absolută, în sensul art. 73 din Constituţie, ci urmăreşte să interzică stabilirea unor impozite şi taxe pentru bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat prin acte inferioare legii, cum ar fi hotărâri ale Guvernului, ordine ale miniştrilor etc., sintagma nefiind aplicabilă în cazul adoptării ordonanţelor şi ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului în acest domeniu. În acest sens este şi Decizia nr. 607 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 23 iulie 2012.
    2. Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale privind accesul liber la justiţie prin impunerea unor taxe judiciare de timbru, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, spre exemplu, prin Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012, arătând că, potrivit dispoziţiilor constituţionale, accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru.
    Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind, astfel, justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Astfel, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii, iar impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, fiind, aşadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe, astfel cum este cea criticată în prezenta cauză.
    În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 57. Astfel, acest drept, care cere prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa.
    3. De altfel, în anumite situaţii [art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013], persoanele fizice pot obţine scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări de la plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008.
    4. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor constituţionale ale art. 15, art. 16, art. 20, art. 34, art. 35, art. 40, art. 44, art. 46, art. 47, art. 50-53, art. 57, Curtea observă că autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate se rezumă doar la menţionarea acestora, nemotivând în ce constă pretinsa contrarietate a textelor criticate faţă de acestea.

    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ilie Gheorghe Vasile Cornel în dosarele nr. 25.529/3/2013/a1 şi nr. 25.492/3/2013/a1 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 februarie 2014.


                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                                Ioniţa Cochinţu

                                     ------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Ionescu
25 Aprilie 2014
Sunt de acord sa pl?tim taxe ?i impozite dar nivelul lor este foarte,foarte ridicat,aceste sume sunt raportate la salariile ?i pensiile magistra?ilor nu la cele ale oamenilor de rand.Ajutorul judiciar este stabilit la nivelul unui muritor de foame iar o e?alonare nu te ajut? prea mult.Prin urmare adio,posibilitate s?-?i mai recuperezi ce ?i s-a luat pe nedrept,cum s? po?i pl?ti un procent din valoarea unui imobil de care ai fost deposedat,a?a c? îi ajut?m tot pe cei necinsti?i care au luat bunul altuia.Ca s? nu mai punem uneori ?i faptul c? dreptatea este ca apa:"o apuc? pe unde poate" ?i r?mâi falit de tot.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016