Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 725 din 2 iunie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. V din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2009 privind unele masuri financiar-bugetare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 725 din 2 iunie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. V din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2009 privind unele masuri financiar-bugetare

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 590 din 22 august 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV, art. V şi art. VI din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 114/2009 privind unele mãsuri financiar-bugetare, excepţie ridicatã de Sidon Musca în Dosarul nr. 1.644/117/2010 al Tribunalul Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.174D/2010.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 4.124D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 114/2009 privind unele mãsuri financiar-bugetare, excepţie ridicatã de Ioan Chiorean în Dosarul nr. 2.201/85/2009 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în Dosarele nr. 2.174D/2010 şi nr. 4.124D/2010, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
    Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
    Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 4.124D/2010 la Dosarul nr. 2.174D/2010, care este primul înregistrat.
    Cauza este în stare de judecatã.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenitã inadmisibilã, sens în care aratã cã textele de lege criticate au avut o aplicare limitatã în timp, astfel cã în prezent nu mai sunt în vigoare.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 22 aprilie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.644/117/2010, Tribunalul Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV, art. V şi art. VI din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 114/2009 privind unele mãsuri financiar-bugetare.
    Excepţia a fost ridicatã de Sidon Musca cu prilejul soluţionãrii unei cauze civile având ca obiect recalcularea pensiei.
    Prin Încheierea din 4 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 2.201/85/2009, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 114/2009 privind unele mãsuri financiar-bugetare.
    Excepţia a fost ridicatã de Ioan Chiorean cu prilejul soluţionãrii recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 115/2009, pronunţatã de Tribunalul Sibiu în Dosarul nr. 2.201/85/2009.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Sidon Musca susţine, în esenţã, cã textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 41 alin. (2), art. 47 alin. (1) şi (2), art. 53 alin. (1), art. 61 alin. (1), art. 102 alin. (1) şi art. 115 alin. (1) din Constituţie. În acest sens, aratã cã, prin neaplicarea Legii nr. 218/2008, care este o lege reparatorie pentru cei care au muncit în locuri de muncã încadrate în grupele I şi II, destinatarii acestui act normativ sunt discriminaţi, fiindu-le afectat totodatã dreptul la pensie şi dreptul la un nivel de trai decent.
    În Dosarul nr. 2.201/85/2009 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncã şi asigurãri sociale, Ioan Chiorean criticã dispoziţiile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 209/2008, ale Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 4/2009, precum şi ale art. IV şi V din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 114/2009. În acest sens, aratã cã dispoziţiile de lege amintite sunt neconstituţionale, întrucât stabilesc o valoare a punctului de pensie mai micã decât cea prevãzutã prin Legea nr. 250/2007.
    Tribunalul Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã.
    Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncã şi asigurãri sociale considerã cã, dintre dispoziţiile de lege criticate, singurele care au legãturã cu soluţionarea cauzei, fiind totodatã în vigoare, sunt prevederile art. V din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 114/2009. Referindu-se la aceste prevederi de lege, aratã cã acestea sunt constituţionale, sens în care aratã cã legiuitorul este în drept sã stabileascã conţinutul, condiţiile şi limitele acordãrii dreptului la pensie.
    În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    Avocatul Poporului considerã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Potrivit încheierii de sesizare, pronunţatã în Dosarul nr. 1.644/117/2010 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. IV, art. V şi art. VI din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 114/2009 privind unde mãsuri financiar-bugetare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 29 decembrie 2009. Curtea constatã, însã, cã, în realitate, autorul excepţiei, Sidon Musca, formuleazã critici numai în ceea ce priveşte dispoziţiile art. V din ordonanţa amintitã.
    În schimb, deşi Ioan Chiorean criticã mai multe acte normative şi mai multe prevederi ale Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 114/2009, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã doar cu prevederile art. V din aceastã ordonanţã.
    Prin urmare, Curtea urmeazã a se pronunţa numai asupra acestor dispoziţii de lege.
    Art. V din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 114/2009 are urmãtoarea redactare: "Articolul II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 9 decembrie 2008, aprobatã prin Legea nr. 155/2009, se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
    «Art. II. - (1) Prevederile art. 165^1 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanţã de urgenţã, se aplicã începând cu data de 1 ianuarie 2011, prin acordarea diferenţei dintre punctajul mediu anual rezultat în urma majorãrii efectuate conform prevederilor Legii nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile ulterioare, şi cel acordat conform Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, aprobatã prin Legea nr. 154/2009.
    (2) Punctajul mediu anual calculat conform prevederilor alin. (1) se adaugã la punctajul mediu anual cuvenit sau aflat în platã în luna decembrie 2010.
    (3) În situaţia în care cuantumul pensiei aferent punctajului mediu anual rezultat în urma aplicãrii prevederilor alin. (2) este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în platã, se menţine cuantumul cuvenit ori aflat în platã pânã la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevãzute de lege, se va obţine un cuantum al pensiei mai mare.
    (4) Drepturile de pensie rezultate în urma aplicãrii prevederilor alin. (1) şi (2) se acordã beneficiarilor începând cu luna ianuarie 2011.»"
    Autorii excepţiei considerã cã aceste prevederi de lege încalcã urmãtoarele dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (5) privind respectarea legilor şi a supremaţiei Constituţiei, art. 15 privind universalitatea, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (2) privind dreptul salariaţilor la mãsuri de protecţie socialã, art. 44 privind dreptul de proprietate privatã, art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie, art. 53 alin. (1) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi, art. 61 alin. (1) privind Parlamentul, ca unicã autoritate legiuitoare a ţãrii, art. 102 alin. (2) referitor la rolul Guvernului, art. 114 privind angajarea rãspunderii Guvernului, art. 115 referitor la delegarea legislativã şi art. 136 privind proprietatea.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã reglementarea criticatã a mai constituit obiect al analizei instanţei de contencios constituţional, atât cu privire la art. V din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 114/2009, cât şi cu privire la art. II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 209/2008, care, anterior, amânau aplicarea art. 165^1 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, la data de 1 ianuarie 2010.
    Astfel, prin Decizia nr. 1.278 din 12 octombrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 3 decembrie 2010, Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011, şi Decizia nr. 1.653 din 16 decembrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 22 februarie 2011, Curtea arãta, în esenţã, cã persoanele care au ieşit la pensie se aflã în situaţii obiectiv diferite, în funcţie de momentul deschiderii dreptului la pensie. Cu toate acestea, legiuitorul, observând existenţa anumitor situaţii inechitabile între persoane care au desfãşurat munca în condiţii asemãnãtoare, a instituit, prin prevederile de lege criticate, mãsuri reparatorii. Totodatã însã legiuitorul este suveran sã decidã asupra momentului intrãrii în vigoare a acestor mãsuri reparatorii. Astfel, nu poate fi reţinutã critica referitoare la încãlcarea principiului egalitãţii în drepturi.
    În aceleaşi timp, prin aceleaşi decizii, Curtea avertiza cã "prorogarea repetatã a intrãrii în vigoare a prevederilor art. 165^1 din Legea nr. 19/2000 nu este de dorit, întrucât ar putea înfrânge, în final, chiar esenţa dreptului la pensie, ceea ce este inadmisibil".
    Analizând criticile ce priveau atât încãlcarea dreptului la pensie, cât şi legitimitatea reglementãrii pe calea ordonanţei de urgenţã a amânãrii punerii în aplicare a art. 165^1 din Legea nr. 19/2000, Curtea arãta cã "o afectare - negativã - a dreptului la pensie în sensul art. 115 alin. (6) din Constituţie poate avea loc doar când asemenea prorogãri îndeplinesc cel puţin douã condiţii, şi anume: devin o regulã pentru legiuitorul delegat, fãrã a exista o justificare obiectivã şi rezonabilã, şi ating substanţa dreptului la pensie; însã, în cazul de faţã, se constatã cã, în mod excepţional, aplicarea mãsurii de recalculare a fost prorogatã, ca urmare a situaţiei economice a ţãrii, fãrã a afecta dreptul la pensie în esenţa sa".
    În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la încãlcarea rolului Parlamentului, ca unicã autoritate legiuitoare a ţãrii, Curtea, arãta cã principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat nu are semnificaţia interzicerii Guvernului de a interveni pe cale legislativã delegatã în sensul modificãrii, completãrii sau al abrogãrii unor legi adoptate de Parlament.
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor amintite îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
    Cât priveşte critica raportatã la dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul la un nivel de trai decent şi dreptul la mãsuri de protecţie socialã, Curtea constatã cã textele de lege criticate nu afecteazã drepturile invocate, ci doar amânã aplicarea unor mãsuri ce ar avea ca rezultat creşterea nivelului de trai pentru viitor. Aşa cum s-a reţinut în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât asigurarea unui anumit nivel de trai, cât şi instituirea unor mãsuri de protecţie socialã, altele decât cele nominalizate de Constituţie, reprezintã o obligaţie de mijloace a statului, fãrã un conţinut fix şi care este influenţatã direct de condiţiile social-economice în care se adoptã astfel de mãsuri. Astfel, situaţii precum cele invocate în preambulul Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 114/2009, ca şi în expunerea de motive a Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010, şi care urmãresc prevenirea unor consecinţe negative majore la nivel macroeconomic pot reprezenta justificãri rezonabile pentru a amâna aplicarea unor reglementãri mai favorabile, fãrã ca aceasta sã aibã semnificaţia înfrângerii dispoziţiilor art. 41 şi art. 47 din Constituţie.

    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 114/2009 privind unele mãsuri financiar-bugetare, excepţie ridicatã de Sidon Musca în Dosarul nr. 1.644/117/2010 al Tribunalul Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale şi de Ioan Chiorean în Dosarul nr. 2.201/85/2009 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 2 iunie 2011.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                            Patricia Marilena Ionea

                                    -------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016