Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIE nr. 695 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 127 alin. (1)-(3) şi (8)-(10) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 695 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 127 alin. (1)-(3) şi (8)-(10) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 966 din 28 decembrie 2015
Comenteaza legea

    Augustin Zegrean       - preşedinte
    Valer Dorneanu         - judecător
    Petre Lăzăroiu         - judecător
    Mircea Ştefan Minea    - judecător
    Daniel Marius Morar    - judecător
    Mona-Maria Pivniceru   - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Fabian Niculae         - magistrat-asistent


    Cu participarea în şedinţa publică din 1 octombrie 2014 a reprezentantului Ministerului Public.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 127 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Ioan Ţapoc şi de Eugenia Ţapoc în Dosarul nr. 2.104/40/2011** al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 399D/2015.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 1 octombrie 2015, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga şi au fost consemnate în încheierea din acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, în conformitate cu dispoziţiile art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 20 octombrie 2015, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    3. Prin Încheierea din 24 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.104/40/2011**, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 127 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Ioan Ţapoc şi de Eugenia Ţapoc într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ fiscal, respectiv a unei decizii de impunere.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată, în esenţă, că aplicarea taxei pe valoare adăugată la vânzarea mai multor imobile lasă loc la o interpretare arbitrară a inspectorului fiscal, prin stabilirea caracterului de continuitate pentru aceste tranzacţii şi încadrarea în categoria celor pentru care se datorează taxa pe valoare adăugată. Se arată că, în felul acesta, se încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. Autorii excepţiei arată că au derulat doar patru tranzacţii imobiliare, din care doar două privind terenuri neconstruibile, iar celelalte două referitoare la imobile aflate pe un singur teren. Mai arată că prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, astfel cum au fost modificate, se aplică de către organele fiscale după 5 ani tranzacţiilor efectuate în 2008, având în vedere că inspecţia fiscală s-a derulat în anul 2010, ceea ce nu este corect.
    5. Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    7. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Acesta arată că, în fapt, autorii excepţiei critică efectuarea inspecţiei fiscale în anul 2010, adică la 2 ani după încheierea tranzacţiilor, precum şi faptul că, potrivit prevederilor art. 98 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, inspecţia fiscală se efectuează în cadrul termenului de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale. În ceea ce priveşte dreptul contribuabilului de a fi informat, acesta este reglementat de art. 107 din acelaşi cod şi constă în dreptul acestuia de a fi informat pe parcursul desfăşurării inspecţiei fiscale asupra constatărilor rezultate din inspecţia fiscală.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este formulat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 127 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă, că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 127 alin. (1)-(3) şi (8)-(10) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul cuprins: "(1) Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi.
    (2) În sensul prezentului titlu, activităţile economice cuprind activităţile producătorilor, comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.
    (2^1) Situaţiile în care persoanele fizice care efectuează livrări de bunuri imobile devin persoane impozabile sunt explicitate prin norme.
    (3) Nu acţionează de o manieră independentă angajaţii sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de muncă sau prin orice alte instrumente juridice care creează un raport angajator/angajat în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, remunerarea sau alte obligaţii ale angajatorului.[...]
    (8) În condiţiile şi în limitele prevăzute în norme, este considerat drept grup fiscal unic un grup de persoane impozabile stabilite în România care, independente fiind din punct de vedere juridic, sunt în relaţii strânse una cu alta din punct de vedere organizatoric, financiar şi economic.
    (9) Orice asociat sau partener al unei asocieri sau organizaţii fără personalitate juridică este considerat persoană impozabilă separată pentru acele activităţi economice care nu sunt desfăşurate în numele asocierii sau organizaţiei respective.
    (10) Asocierile în participaţiune nu dau naştere unei persoane impozabile separate. Asocierile de tip joint venture, consortium sau alte forme de asociere în scopuri comerciale, care nu au personalitate juridică şi sunt constituite în temeiul legii, sunt tratate drept asocieri în participaţiune."
    11. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 26 privind viaţa intimă, familială şi privată, art. 31 privind dreptul la informaţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 56 privind contribuţiile financiare şi art. 57 privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor.
    12. Curtea reţine, din examinarea elementelor dosarului, faptul că, în privinţa autorilor excepţiei de neconstituţionalitate a fost emisă o decizie de impunere, de plată a taxei pe valoare adăugată aferentă unor tranzacţii imobiliare efectuate de aceştia. Curtea observă că autorii excepţiei de neconstituţionalitate sunt nemulţumiţi de faptul că în urma modificărilor operate normelor de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind codul fiscal [norme de aplicare la care fac trimitere prevederile art. 127 din cod], în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.620/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 31 decembrie 2009, li s-a aplicat de către organele fiscale forma nouă a acestor norme. Autorii excepţiei arată că aceste organe, folosindu-se de clarificările aduse de noua reglementare în ceea ce priveşte caracterul de continuitate a activităţii supuse regimului fiscal, i-au obligat să plătească retroactiv unele sume de bani reprezentând taxa pe valoare adăugată aferentă unor tranzacţii imobiliare. Astfel, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.620/2009 s-a prevăzut că, în cazul achiziţiei de terenuri şi/sau de construcţii de către persoana fizică în scopul vânzării, livrarea acestor bunuri reprezintă o activitate cu caracter de continuitate dacă persoana fizică realizează mai mult de o singură tranzacţie în cursul unui an calendaristic. Totuşi, dacă persoana fizică desfăşoară o activitate legată de construcţia unui bun imobil în vederea vânzării, conform alin. (4) din normele de aplicare a art. 127 din Codul fiscal, activitatea economică fiind deja considerată începută şi continuă, orice alte tranzacţii efectuate ulterior nu vor mai avea caracter ocazional. Deşi prima livrare este considerată ocazională, dacă intervine o a doua livrare în cursul aceluiaşi an, prima livrare nu va fi impozitată, dar va fi luată în considerare la calculul plafonului prevăzut la art. 152 din Codul fiscal. Livrările de construcţii şi terenuri, scutite de taxă conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, sunt avute în vedere atât la stabilirea caracterului de continuitate al activităţii economice, cât şi la calculul plafonului de scutire prevăzut la art. 152 din codul fiscal [punctul 4 din titlul VI "Taxa pe valoarea adăugată"].
    13. Cu alte cuvinte, autorii excepţiei de neconstituţionalitate se raportează la o hotărâre a Guvernului, act care nu este supus controlului de constituţionalitate în faţa instanţei de contencios constituţional. Astfel, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, "(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia." Eventuala aplicare retroactivă a dispoziţiilor art. 127 alin. (1)-(3) şi (8)-(10) din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal poate fi constatată şi sancţionată de către instanţa judecătorească în exercitarea atribuţiilor ce îi revin. Dispoziţiile din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal criticate nu au nimic neconstituţional, ele neprevăzând, în sine, o aplicare retroactivă.
    14. Aşadar, autorii excepţiei de neconstituţionalitate solicită constatarea neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 127 alin. (1)-(3) şi (8)-(10) din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal prin prisma modalităţii în care acestea sunt interpretate/aplicate de o hotărâre a Guvernului. Or, în această situaţie trebuie să solicite anularea hotărârii Guvernului, act administrativ normativ, pe calea controlului de legalitate efectuat de instanţa judecătorească. Curtea reţine, astfel, că critica de neconstituţionalitatea nu vizează textul de lege, ci textul hotărârii Guvernului.
    15. Mai mult, se mai constată că, în realitate, autorii excepţiei de neconstituţionalitate solicită Curţii să interpreteze dispoziţiile legale criticate într-un sens favorabil lor [în sensul că art. 127 alin. (8) nu le este aplicabil lor, în calitate de soţ şi soţie], cu alte cuvinte, solicită interpretarea şi aplicarea legii. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională, în calitate de legislator negativ, nu poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului şi nici nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra înţelesului său contrar Constituţiei. De altfel, în acelaşi sens, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 11 din 14 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 13 martie 2003. Curtea reţine, aşadar, că aspectele învederate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate sunt probleme ce nu intră în sfera contenciosului constituţional, ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii, fiind apanajul exclusiv al instanţelor judecătoreşti.

    16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                     CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                         În numele legii
                            DECIDE:

    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 127 alin. (1)-(3) şi (8)-(10) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Ioan Ţapoc şi de Eugenia Ţapoc în Dosarul nr. 2.104/40/2011** al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 20 octombrie 2015.


               PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                        AUGUSTIN ZEGREAN

                       Magistrat-asistent,
                         Fabian Niculae

                             ----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIE nr. 695 din 20 octombrie 2015

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016