Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIE nr. 693 din 12 decembrie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) coroborate cu ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 693 din 12 decembrie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) coroborate cu ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 257 din 26 martie 2024
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │— preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │— judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │— judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │— judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │— judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │— judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│— judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │— judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │— judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena     │—                 │
│Chiorean           │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

        Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) coroborate cu ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Margareta Păcuraru, Valentin-Ovidiu Păcuraru şi Cosmin Păcuraru în Dosarul nr. 1.938/298/2019/a1.1 al Judecătoriei Sebeş şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.784D/2019.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece critica autorilor excepţiei vizează modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru, care nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci una de aplicare a legii.
        CURTEA,
        având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 17 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.938/298/2019/a1.1, Judecătoria Sebeş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) aplicate concomitent cu cele ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Margareta Păcuraru, Valentin-Ovidiu Păcuraru şi Cosmin Păcuraru într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că, în cauză, ca urmare a unei taxe judiciare de timbru calculate în mod total nelegal, obiectul principal al acţiunii deduse judecăţii a devenit partajul judiciar (sistare stare de indiviziune), ceea ce include şi constatarea bunurilor de împărţit, deci inclusiv petitele referitoare la succesiune prin care se ajunge la identificarea bunurilor de împărţit şi care se includ iniţial pentru timbrare în art. 5 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, pentru ca apoi să se aplice art. 5 alin. (2) din acelaşi act normativ. Menţionează că petitele vizând succesiunile au fost determinate doar de tehnica de redactare a dispozitivului viitoarei hotărâri şi doar pentru justificarea calităţii procesuale pasive a pârâţilor moştenitori (ele nu erau şi nici nu sunt utile cauzei). Partajul judiciar şi intabularea dreptului de proprietate constituie finalitatea acţiunii reclamanţilor. Or, o astfel de acţiune trebuie timbrată conform prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Însă, într-o practică devenită deja constantă, se taxează conform art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 capetele de cerere referitoare la masa succesorală, introduse fortuit de avocaţi ca petite (altfel se anulează cererea) şi apoi, conform art. 5 alin. (2) din acelaşi act normativ, capătul de cerere privind partajul propriu-zis. Consecinţa este că, prin aplicarea cumulată în aceeaşi acţiune şi a prevederilor art. 3 alin. (1) şi a celor ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, se ajunge la impunerea unei taxe judiciare de timbru care face imposibilă susţinerea unei acţiuni în instanţă.
    6. Se mai arată că existenţa partajului judiciar atrage o timbrare mai favorabilă [petitele anterioare doar determinând bunurile de partajat, deci se includ în prevederile art. 5 alin. (1) lit. a)], însă, prin aplicarea cumulată a prevederilor art. 3 alin. (1) şi ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, se ajunge la o valoare mai mare decât taxa judiciară de timbru legală şi, în acest fel, reclamanţii sunt puşi în situaţia de a nu putea timbra acţiunea, fiind astfel încălcat accesul lor la justiţie şi la un proces echitabil şi imparţial.
    7. Judecătoria Sebeş apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, consideră că aplicarea concomitentă a celor două dispoziţii criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în cadrul aceluiaşi dosar, este generată de solicitările reclamanţilor care, în plus faţă de partajul judiciar, au înţeles să învestească instanţa şi cu pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic pentru un bun ce va fi inclus în masa bunurilor partajabile.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
        CURTEA,
     examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (1) coroborate cu ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul cuprins:
    - Art. 3 alin. (1):
    "Acţiunile si cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel:
    a) până la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;
    b) între 501 lei şi 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;
    c) între 5.001 lei şi 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;
    d) între 25.001 lei şi 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;
    e) între 50.001 lei şi 250.000 lei - 2.105 lei + 2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;
    f) peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei."

    – Art. 5 alin. (2): "Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin. (1) se formulează în cadrul aceleiaşi acţiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile."

    12. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 21 privind accesul liber la justiţie.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, însă din alte perspective decât cele invocate în prezenta cauză. Astfel, analizând motivarea autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că aceştia sunt nemulţumiţi de modalitatea în care instanţa care a sesizat Curtea Constituţională a interpretat şi a aplicat dispoziţiile criticate la cazul concret dedus judecăţii.
    14. Având în vedere aceste critici, Curtea constată că interpretarea normelor de lege este operaţiunea de stabilire a conţinutului şi a sensului la care acestea se referă şi este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii în situaţia de fapt concretă din cauză, instanţa de judecată fiind ţinută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Aşa cum a stabilit Curtea Constituţională, în mod constant, în jurisprudenţa sa, interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziţii legale - se arată în Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 22 noiembrie 1995, pronunţată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34) - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010).
    15. În consecinţă, problema de drept invocată de autorii excepţiei de neconstituţionalitate şi dedusă spre soluţionare Curţii Constituţionale - referitoare la modalitatea de timbrare a acţiunii în cadrul căreia au invocat excepţia de neconstituţionalitate - este în realitate o problemă de aplicare a normelor de lege la cazul concret dedus judecăţii instanţei judecătoreşti, iar nu una de constituţionalitate a dispoziţiilor criticate.
    16. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.
    17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
        În numele legii
        DECIDE:
     Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) coroborate cu ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Margareta Păcuraru, Valentin-Ovidiu Păcuraru şi Cosmin Păcuraru în Dosarul nr. 1.938/298/2019/a1.1 al Judecătoriei Sebeş.
        Definitivă şi general obligatorie.
        Decizia se comunică Judecătoriei Sebeş şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
        Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2023.


                        PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                        MARIAN ENACHE
                        Magistrat-asistent,
                        Ioana Marilena Chiorean


    -------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIE nr. 693 din 12 decembrie 2023

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016