Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Valer Dorneanu - preşedinte
Marian Enache - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila - judecător
Simina Popescu - magistrat-asistent
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Fundaţia Pact - Parteneriat pentru Acţiune Comunitară şi Transformare în Dosarul nr. 4.182/3/2016 (697/2016) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.308D/2016 al Curţii Constituţionale. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 8 noiembrie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, şi în prezenţa avocatului autoarei excepţiei, Mioara Grecu, din cadrul Baroului Bucureşti, precum şi a avocatului părţilor, Angela Mare, din cadrul Baroului Bucureşti, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus amânarea pronunţării la data de 23 noiembrie 2016, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 3. Prin Decizia civilă nr. 418 A din 10 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.182/3/2016 (697/2016), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Fundaţia Pact - Parteneriat pentru Acţiune Comunitară şi Transformare, cu prilejul soluţionării apelului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 52 P din 28 martie 2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă, într-o cauză având ca obiect cererea de înregistrare a unui partid politic. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 încalcă dispoziţiile art. 21 din Constituţie, în măsura în care sunt interpretate ca impunând terţilor condiţia formulării unei cereri de intervenţie în primă instanţă, pentru a avea legitimitate procesuală în vederea formulării apelului. Această concluzie se desprinde din natura hotărârii judecătoreşti prin care se soluţionează cererea de înregistrare a partidelor politice. Cu toate că aceste hotărâri sunt pronunţate de către o instanţă judecătorească, într-o procedură la care participă reprezentantul Ministerului Public, această procedură are caracter necontencios. Drept urmare, cadrul procesual stabilit prin introducerea unei cereri de înregistrare a partidului politic nu permite instanţei judecătoreşti decât o verificare a unor criterii predeterminate înainte de a se decide în legătură cu admiterea sau respingerea unei asemenea cereri. Or, o asemenea verificare nu va putea niciodată garanta respectarea tuturor drepturilor terţilor interesaţi, care ar putea fi vătămaţi de admiterea unei solicitări de înregistrare a unui partid politic, chiar dacă în urma unei verificări a condiţiilor prevăzute de lege s-ar constata că toate condiţiile necesare admiterii cererii au fost îndeplinite. 5. De asemenea, autorul excepţiei invocă Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, şi susţine că, din moment ce accesul la căile de atac este necesar pentru a asigura accesul liber la justiţie în cazul unei proceduri contencioase, acesta este esenţial şi în cazul hotărârilor pronunţate în procedurile necontencioase. Tocmai din aceste motive, Legea nr. 14/2003 prevede posibilitatea intervenţiei unei părţi interesate în dosarul constituit ca urmare a depunerii cererii de înregistrare a partidului politic. O asemenea intervenţie va transforma o procedură necontencioasă într-o procedură contencioasă, oferind atât părţii interveniente, cât şi petentului, posibilitatea de a se folosi de totalitatea instrumentelor prevăzute de Codul de procedură civilă în vederea apărării drepturilor şi intereselor sale. Lipsa intervenţiei înseamnă şi absenţa caracterului contencios al procedurii în urma căreia se va pronunţa o hotărâre judecătorească ce va putea aduce atingere drepturilor şi intereselor legitime ale terţilor. 6. În astfel de situaţii, a admite că terţii interesaţi nu au legitimitatea procesuală de a formula apel împotriva hotărârii pronunţate într-o procedură necontencioasă ar echivala cu lipsirea acestora de orice modalitate de a-şi apăra un drept vătămat printr-o hotărâre pronunţată într-o astfel de procedură. Cu alte cuvinte, înlăturarea legitimităţii lor procesuale ar echivala cu o restrângere a liberului acces la justiţie. 7. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 136 din 10 martie 2015, ale cărei considerente şi soluţie consideră că sunt aplicabile şi în cauza de faţă. 8. Totodată, susţine că prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 sunt neconstituţionale nu doar sub aspectul restrângerii termenului în care poate fi atacată hotărârea pronunţată în legătură cu cererea de înregistrare a partidului, ci şi sub aspectul restrângerii sferei persoanelor care au legitimitatea procesuală activă necesară formulării apelului. Astfel, prin restrângerea categoriei terţilor care pot formula apelul la terţii care au intervenit în prima instanţă, se aduce atingere dreptului garantat prin art. 21 din Constituţie, întrucât terţii vătămaţi de o hotărâre judecătorească pronunţată în cadrul unei proceduri necontencioase nu ar avea nicio cale de atac pentru a-şi putea proteja drepturile şi interesele legitime. 9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă, pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că textul de lege criticat nu încalcă accesul liber la justiţie, astfel cum este reglementat în art. 21 din Legea fundamentală, întrucât condiţia de participare la examinarea cererii în faţa primei instanţe, impusă terţilor, pentru a avea legitimitate procesuală în exercitarea căii de atac împotriva hotărârii prin care se soluţionează cererea de înregistrare a unui partid politic, se justifică prin necesitatea asigurării celerităţii în soluţionarea cauzelor având un atare obiect. Accesul liber la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiţia se înfăptuieşte, iar potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie şi jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite în considerarea unor situaţii diferite. Caracterul necontencios al procedurii de înregistrare a partidelor politice atrage incidenţa prevederilor art. 536 alin. (2) din Codul de procedură civilă cu referire la art. 18-22 din Legea nr. 14/2003, iar protecţia interesului terţilor este asigurată prin cerinţele de publicitate impuse de legiuitor în procedura specială. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În acest sens invocă considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 19 din 19 ianuarie 2016, potrivit cărora motivele invocate de către autor nu sunt veritabile critici de neconstituţionalitate, ci, în realitate, privesc modul de interpretare şi aplicare a prevederilor de lege criticate. De asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate tinde la relevarea pretinsei neconstituţionalităţi a normelor criticate prin raportare nu la conţinutul normativ intrinsec, ci prin raportare la o anumită soluţie legislativă pe care acestea nu o cuprind. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de părţi, susţinerilor avocaţilor părţilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, care au următorul cuprins: "Împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti pot face apel la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a), Ministerul Public sau persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2)." 15. Prevederile art. 18 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 14/2003, la care art. 21 alin. (2) din lege face trimitere, au următorul cuprins: "Pentru înregistrarea unui partid politic se depun la Tribunalul Bucureşti următoarele documente: a) cererea de înregistrare, semnată de conducătorul organului executiv al partidului politic şi de cel puţin 2 membri fondatori". De asemenea, prevederile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 14/2003, la care art. 21 alin. (2) din lege face trimitere, au următorul cuprins: "Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni în proces, dacă depun o cerere de intervenţie în interes propriu, potrivit Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată. Cererea de intervenţie se comunică din oficiu persoanelor care au semnat cererea de înregistrare." 16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, mai întâi sub aspectul admisibilităţii sale, Curtea reţine că aceasta a fost ridicată de apelanta Fundaţia Pact - Parteneriat pentru Acţiune Comunitară şi Transformare, cu prilejul soluţionării apelului exercitat împotriva Sentinţei civile nr. 52 P din 28 martie 2016, pronunţate de Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă, într-o cauză având ca obiect cererea de înregistrare a unui partid politic. Prin Decizia civilă nr. 418A din 10 iunie 2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a admis excepţia lipsei calităţii procesual active a apelantei, în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea nr. 14/2003, criticate ca fiind neconstituţionale şi care, astfel cum reţine instanţa judecătorească în considerentele actului de sesizare, "limitează sfera persoanelor îndreptăţite să exercite calea de atac împotriva hotărârii ce se pronunţă asupra cererii de înregistrare a unui partid politic la persoanele care au participat la procedură în faţa primei instanţe". 18. Curtea constată, aşadar, că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în cadrul soluţionării apelului, care a fost respins de instanţa judecătorească tocmai în temeiul prevederilor legale contestate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate. 19. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că "excepţia de neconstituţionalitate ridicată într-o acţiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă în condiţiile în care nu sunt contestate chiar dispoziţiile legale care determină o atare soluţie în privinţa cauzei în care a fost ridicată excepţia. Aceasta deoarece, indiferent de soluţia pronunţată de Curtea Constituţională referitor la excepţia de neconstituţionalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză" (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 433 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 31 august 2016, Decizia nr. 254 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 15 iulie 2016, Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, şi Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 16 aprilie 2014). 20. Aplicând aceste considerente de principiu, în cauza de faţă, Curtea observă că prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 14/2003, criticate ca fiind neconstituţionale, sunt chiar cele care determină soluţia respingerii apelului în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate şi că o eventuală soluţie de admitere a excepţiei, pronunţată de Curtea Constituţională, ar produce efecte cu privire la cauza în care a fost ridicată, deschizând autorului excepţiei calea revizuirii, conform art. 509 pct. 11 din Codul de procedură civilă. 21. Pe cale de consecinţă, în acord cu jurisprudenţa sa, Curtea constată îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 şi urmează a analiza pe fond criticile de neconstituţionalitate formulate în privinţa art. 21 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 faţă de art. 21 din Constituţie. 22. Curtea reţine că prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 fac parte din cap. IV al legii, intitulat "Înregistrarea partidelor politice" şi instituie reguli procedurale specifice domeniului reglementat, referitoare la titularii dreptului de a exercita calea de atac a apelului împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti asupra cererii de înregistrare a partidului politic. Astfel, împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti pot face apel la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la comunicare: persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a) din lege, şi anume conducătorul organului executiv al partidului politic şi membrii fondatori, Ministerul Public sau persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2) din lege, şi anume persoanele fizice sau juridice interesate, care au dobândit calitatea de intervenienţi în interes propriu, potrivit Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, fiind, aşadar, părţi în cauza privind soluţionarea cererii de înregistrare a unui partid politic. 23. O asemenea reglementare este pe deplin justificată, având în vedere faptul că, din punctul de vedere al părţilor, cadrul procesual, stabilit în faţa primei instanţe judecătoreşti nu poate fi nici mărit, dar nici micşorat cu ocazia judecării apelului. Cu alte cuvinte, niciuneia dintre părţi nu i se poate interzice a apela hotărârea pronunţată în defavoarea sa, după cum niciunei alte persoane nu i se poate permite să se judece direct în faţa instanţei de apel, fără a se fi judecat mai întâi în faţa instanţei judecătoreşti de fond. 24. Având în vedere importanţa domeniului reglementat, şi anume organizarea şi funcţionarea activităţii partidelor politice, legiuitorul a instituit garanţii necesare şi suficiente pentru protecţia interesului terţilor, cum sunt, spre exemplu cerinţele de publicitate impuse de legiuitor referitoare la publicarea anunţului depunerii cererii de înregistrare într-un ziar central de mare tiraj şi afişarea acesteia timp de 15 zile la sediul Tribunalului Bucureşti, prevăzute de art. 18 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 14/2003. Astfel, orice persoană fizică sau juridică interesată are posibilitatea să intervină în procedura de soluţionare a cererii de înregistrare a partidului politic şi să îşi exercite drepturile procesuale în condiţiile şi termenele prevăzute de lege. 25. În acord cu jurisprudenţa sa, Curtea reiterează că accesul liber la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiţia se înfăptuieşte, dar nu înseamnă că el trebuie asigurat, în toate cazurile, la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac, deoarece, aşa cum prevede art. 126 alin. (2) din Constituţie, competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, în considerarea unor situaţii diferite, iar împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii, astfel cum stabileşte art. 129 din Constituţie. 26. În acelaşi timp, Curtea reţine că liberul acces la justiţie nu implică asigurarea posibilităţii oricărei persoane, chiar străine de cadrul procesual stabilit în faţa instanţei judecătoreşti de fond, de a exercita căile de atac împotriva hotărârii judecătoreşti. O asemenea reglementare ar dezechilibra cadrul procesual, fiind de natură a crea tensiuni procesuale, incompatibile cu dreptul la un proces echitabil, desfăşurat într-un termen rezonabil. 27. În aceste condiţii, Curtea constată că stabilirea limitativă a subiectelor de drept care au posibilitatea de a exercita calea de atac a apelului împotriva hotărârii Tribunalului Bucureşti de înregistrare a unui partid politic nu are, sub niciun aspect, semnificaţia îngrădirii accesului liber la justiţie, prevăzut de art. 21 din Constituţie. Faptul că legea impune îndeplinirea anumitor condiţii pentru exercitarea unui drept constituţional nu constituie o încălcare sau o restrângere a acestuia, ci reflectarea în plan legal a condiţiilor prevăzute de Constituţie pentru realizarea acestui drept. 28. De altfel, Curtea observă că autorul excepţiei susţine neconstituţionalitatea prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 şi prin prisma unei omisiuni de reglementare referitoare la posibilitatea oricărei persoane interesate de a exercita calea de atac a apelului împotriva hotărârii Tribunalului Bucureşti de soluţionare a cererii de înregistrare a unui partid politic. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, "Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului." 29. În final, în ceea ce priveşte invocarea Deciziei nr. 136 din 10 martie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, Curtea observă că aceasta nu are relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, soluţia şi considerentele acestei decizii, prin care instanţa de contencios constituţional a constatat neconstituţionalitatea prevederilor legale prin care se stabileşte un termen pentru atacarea în contencios administrativ a actelor administrative cu caracter normativ, emise de preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, în exercitarea atribuţiilor sale, nu pot fi aplicate mutatis mutandis în privinţa prevederilor de lege criticate, pentru că se referă la soluţii legislative diferite. 30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Fundaţia Pact - Parteneriat pentru Acţiune Comunitară şi Transformare în Dosarul nr. 4.182/3/2016 (697/2016) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi constată că prevederile art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 noiembrie 2016. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
