Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIE nr. 670 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 şi 78 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 670 din 20 octombrie 2015  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 şi 78 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIE nr. 670 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 şi 78 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 891 din 27 noiembrie 2015

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 şi 78 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, excepţie ridicată de Arus Zsolt Istvan în Dosarul nr. 2.448/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 116D/2015.
    2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei şi se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, atât autorul excepţiei, cât şi părţile Parlamentul României - Senat şi Ministerul Educaţiei Naţionale au depus concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care, în primul rând, doreşte să precizeze că obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 74 alin. (4) şi (5) şi art. 77 alin. (4) din Legea nr. 1/2011. În ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate, susţine că este întemeiată, deoarece termenul de bacalaureat trebuie să însemne acelaşi lucru pentru toţi cetăţenii României, indiferent de limba în care studiază. Aşa fiind, apreciază că este afectat principiul egalităţii în faţa legii, deoarece unii cetăţeni sunt obligaţi să susţină opt examene, în timp ce alţii vor susţine numai şase. Depune o cerere de completare a concluziilor scrise existente la dosar.
    5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate şi dacă unor situaţii egale trebuie să le corespundă un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul nu poate să fie decât diferit. Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să studieze în limba maternă la toate nivelurile şi la toate formele de învăţământ, în condiţiile legii.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    6. Prin Sentinţa civilă nr. 3.192 din 24 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 2.448/2/2014, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 şi 78 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, excepţie ridicată de Arus Zsolt Istvan într-o cauză având ca obiect "anulare act administrativ".
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale vor susţine în cadrul examenului de bacalaureat, în acelaşi interval de timp, mai multe probe decât elevii care au urmat studiile liceale în limba română. O astfel de diferenţă de tratament reprezintă o discriminare în sensul art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, având în vedere că se induc distincţii între situaţii analoage şi comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă şi obiectivă.
    8. Prin urmare, un bacalaureat corect şi nediscriminatoriu trebuie să conţină probe de limba maternă, plus un număr identic de alte probe (în funcţie de profilul liceului absolvit) pentru fiecare absolvent.
    9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    11. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 74 alin. (4) şi (5) şi art. 77 alin. (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 sunt constituţionale.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, prevederile art. 77 şi art. 78 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011. Deşi în actul de sesizare se face vorbire iniţial de excepţia de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 74 alin. (4) şi (5) şi art. 77 alin. (4) din Legea nr. 1/2011 ridicată la data de 8 aprilie 2014, instanţa de judecată de drept comun, în susţinerea dispozitivului redactat, a făcut trimitere la cererea precizatoare cu privire la obiectul excepţiei depusă la dosar la o dată ulterioară, respectiv 5 mai 2014, prin care autorul excepţiei a precizat in terminis că invocă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 77 şi art. 78 din Legea nr. 1/2011, asupra cărora urmează a se pronunţa şi Curtea Constituţională. Dispoziţiile legale criticate au următorul conţinut:
    - Art. 77:
    "(1) Absolvenţii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire şi foaia matricolă, parte a portofoliului educaţional, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces, în condiţiile legii, în învăţământul postliceal, precum şi dreptul de susţinere a examenului de bacalaureat.
    (2) Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor susţine examenul naţional de bacalaureat.
    (3) Absolvenţii învăţământului liceal care susţin şi promovează examenul naţional de bacalaureat dobândesc şi diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învăţământul superior, în condiţiile legii.
    (4) Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe:
    - proba A de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română;
    - proba B de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;
    - proba C de evaluare a competenţei lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător Cadrului european comun de referinţă pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului;
    - proba D de evaluare a competenţelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale au dreptul la recunoaşterea şi la echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului;
    - proba E scrisă de evaluare a competenţelor formate pe durata învăţământului liceal, după cum urmează:
    a) probă scrisă la Limba şi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările;
    b) probă scrisă la Limba şi literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;
    c) două probe scrise, diferenţiate după cum urmează:
    1. pentru profilul real din filiera teoretică:
       (i) matematică;
       (ii) probă transdisciplinară din ştiinţe: fizică, chimie, biologie;
    2. pentru profilul umanist din filiera teoretică:
       (i) o limbă de circulaţie internaţională;
       (ii) probă transdisciplinară din geografie, istorie, ştiinţe socioumane;
    3. pentru filiera tehnologică:
       (i) probă scrisă disciplinară specifică profilului;
       (ii) probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire;
    4. pentru filiera vocaţională:
       (i) probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului ori specializării;
       (ii) probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.
    (5) Conţinuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se dau publicităţii elevilor la începutul primei clase de liceu, în condiţiile legii. Calendarul, metodologia, precum şi modul de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se dau publicităţii, pentru fiecare generaţie, la începutul ultimei clase de liceu.
    (6) Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, absolvenţii învăţământului liceal pot susţine un examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat. Conţinutul, calendarul şi modul de organizare ale examenului de certificare a calificării se stabilesc de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se dau publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul ultimei clase de liceu.
    (7) Absolvenţii învăţământului liceal care susţin şi promovează examenul de certificare a calificării primesc certificat de calificare corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor şi suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.
    (8) Eliberarea certificatului de calificare nu este condiţionată de promovarea examenului de bacalaureat.";
    - Art. 78:
    "(1) Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
    a) au susţinut probele A, B, C şi D prevăzute la art. 77 alin. (4);
    b) au susţinut probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea;
    c) au obţinut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obţinute la probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) cel puţin egală cu 6.
    (2) În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.
    (3) Absolvenţilor de liceu care au susţinut evaluările A, B, C şi D prevăzute la art. 77 alin. (4) li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4).
    (4) În cazul nepromovării examenului naţional de bacalaureat, pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la evaluările A, B, C şi D susţinute conform prevederilor art. 77 alin. (4), respectiv rezultatele la probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) care au fost promovate cu cel puţin nota 5.
    (5) În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni ale examenului naţional de bacalaureat.
    (5^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, se poate organiza o sesiune de bacalaureat specială, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
    (6) Candidaţii proveniţi din învăţământul preuniversitar pot susţine examenul naţional de bacalaureat şi examenul de certificare a calificării, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
    (7) Evaluările A, B, C şi D prevăzute la art. 77 alin. (4) se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului şcolar, pe parcursul semestrului al II-lea, în faţa unei comisii prezidate de directorul unităţii de învăţământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică.
    (8) Probele scrise E la examenul naţional de bacalaureat, prevăzute la art. 77 alin. (4), se susţin după încheierea cursurilor, în faţa unei comisii stabilite de inspectoratul şcolar.
    (9) Comisia prevăzută la alin. (8) este condusă de un preşedinte, numit prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului dintre cadrele didactice universitare de predare, având titlul ştiinţific de doctor, sau de un cadru didactic din învăţământul liceal, având gradul didactic I şi performanţe profesionale deosebite, dintr-o unitate de învăţământ situată în alt judeţ decât cel în care se află unitatea de învăţământ din care provin elevii care susţin probele scrise ale examenului naţional de bacalaureat.
    (10) Comisia prevăzută la alin. (8) este alcătuită exclusiv din profesori de la alte unităţi de învăţământ decât cele din care provin elevii care susţin probele scrise ale examenului naţional de bacalaureat.
    (11) Rezultatele examenului naţional de bacalaureat se fac publice prin afişare.
    (12) În situaţia în care absolvenţii studiilor liceale nu au susţinut/nu au promovat examenul naţional de bacalaureat, aceştia pot beneficia de cursuri de pregătire pentru examenul de bacalaureat, organizate la nivelul unităţilor de învăţământ liceal, precum şi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia o singură dată de finanţare pentru a participa la cursurile de pregătire pentru examenul de bacalaureat. Cursurile de pregătire în vederea promovării examenului naţional de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale, se desfăşoară potrivit unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale."
    15. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 referitor la Egalitatea în drepturi.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate dispun cu privire la susţinerea şi promovarea examenului naţional de bacalaureat în vederea obţinerii dreptului de acces în învăţământul superior, în condiţiile legii. Autorul excepţiei a criticat aceste prevederi deoarece structura şi caracteristica acestui examen, fără a avea o justificare obiectivă şi rezonabilă, instituie o discriminare între elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale şi elevii care au urmat aceleaşi studii în limba română. Astfel, primii, spre deosebire de cei ulterior menţionaţi, vor susţine în plus o probă de evaluare a competenţelor lingvistice în limba maternă (în speţă fiind vorba de limba maghiară). Se mai arată că, pentru a se elimina această discriminare, soluţia constituţională ar fi un bacalaureat cu o probă obligatorie de limbă, cea maternă, şi o probă diferenţiată în funcţie de filieră, profil şi specializare.
    17. Cu privire la aceste susţineri, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (3) din Constituţie, persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale le este garantat dreptul de a învăţa în limba lor maternă şi de a putea fi instruite în această limbă; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. Or, Legea nr. 1/2011 nu face altceva decât să dea expresie exigenţei constituţionale mai sus enunţate, motiv pentru care "În cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română" (a se vedea art. 46 din lege).
    18. Deşi dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a-şi menţine propria identitate poate fi realizat dacă acestea dobândesc o bună cunoaştere a limbii lor materne în timpul procesului educaţional, ele au totuşi responsabilitatea de a se integra în societatea naţională largă prin intermediul însuşirii limbii statului ai cărui cetăţeni sunt.
    19. Nu se poate susţine că dispoziţiile legale criticate instituie o discriminare, deoarece dreptul persoanelor aparţinând unei minorităţi de a-şi păstra identitatea colectivă prin limba maternă este corelativ cu răspunderea de a se integra şi de a participa la viaţa plenară a societăţii în care este recunoscută minoritatea respectivă. Or, o astfel de integrare presupune nu numai o cunoaştere temeinică a societăţii respective, ci şi însuşirea limbii oficiale de stat, care, potrivit art. 13 din Constituţie, este limba română. Prin urmare, nu poate fi primită critica potrivit căreia nu există o justificare, obiectivă şi rezonabilă care impune elevilor aparţinând minorităţilor naţionale să susţină în cadrul examenului de bacalaureat proba la limba şi literatura română.
    20. Totodată, prin Decizia nr. 2 din 4 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 23 februarie 2011, paragraful 50, Curtea Constituţională a statuat că existenţa unor "programe şcolare speciale pentru învăţarea limbii române, care se adresează membrilor unei minorităţi naţionale, are semnificaţia luării în considerare a situaţiei lor specifice, respectiv a faptului că aceste persoane au o altă limbă maternă decât limba română. Aşadar, situaţia diferită a membrilor minorităţilor naţionale în mod evident reclamă şi un tratament juridic diferit pentru a se asigura o egalitate efectivă şi accesul la o educaţie de calitate pentru toate persoanele. Prin urmare, legiuitorul trebuie să ţină cont de acest lucru şi să adapteze cerinţele de învăţare a Limbii şi literaturii române în funcţie de situaţia concretă a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Nu în ultimul rând, instituţiilor statului român le revine obligaţia să asigure un număr optim de ore necesar pentru studiul adecvat al Limbii şi literaturii române".
    21. Distinct de acestea, Curtea mai constată că unul din principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior, precum şi învăţarea pe tot parcursul vieţii din România, prevăzut de art. 3 lit. i) din Legea nr. 1/2011, este "principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor aparţinând minorităţilor naţionale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase". De aceea, acestea au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ preuniversitar, în condiţiile legii, iar critica potrivit căreia dispoziţiile contestate sunt discriminatorii nu poate fi primită, întrucât ele nu diminuează egalitatea şanselor, ci, dimpotrivă, instituie măsuri suplimentare de egalizare a lor, dându-se posibilitatea unei părţi a cetăţenilor aceleiaşi ţări să folosească, în funcţie de libera lor voinţă, şi altă limbă decât cea oficială. Prin urmare, cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale pot alege să urmeze cursurile unei unităţi de învăţământ cu predare în limba română sau ale unei unităţi de învăţământ cu predare în limba maternă. În situaţia în care elevul urmează o şcoală cu predare în limba română, el poate opta să studieze limba şi literatura maternă, dându-se astfel eficienţă prevederilor constituţionale ale art. 32 alin. (3). În acest caz elevul nu este obligat de prevederile legale să susţină la examenul de bacalaureat probele de Limbă şi literatură maternă.
    22. Ca urmare, opţiunea pentru un anume tip de educaţie are consecinţe directe în modalitatea de evaluare la examenele finale, iar acest lucru este valabil pentru toţi elevii din sistemul de educaţie românesc. De exemplu, dacă elevul alege să urmeze studiile liceale la profilul real, el va trebui să susţină în cadrul examenului de bacalaureat disciplina matematică, pe când dacă alege să urmeze studiile liceale la profilul umanist, nu va mai susţine matematica la examenul de bacalaureat, fiind obligat, în schimb, să susţină proba la istorie. Mutatis mutandis, organizarea examenului de bacalaureat pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale presupune evaluarea cunoştinţelor dobândite la disciplina limba şi literatura română, fără ca această împrejurare să constituie o discriminare în raport cu elevii a căror limbă maternă este limba română.
    23. În sfârşit, în ce priveşte critica referitoare la susţinerea, în acelaşi interval de timp, a examenului de bacalaureat pentru toţi elevii, indiferent dacă aceştia aparţin sau nu minorităţilor naţionale, Curtea constată că aceasta nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, legiuitorul având deplina libertate de a reglementa prin lege perioada în interiorul căreia poate fi susţinut un astfel de examen.

    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Arus Zsolt Istvan în Dosarul nr. 2.448/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 77 şi art. 78 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 20 octombrie 2015.


                 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                         AUGUSTIN ZEGREAN

                        Magistrat-asistent,
                      Afrodita Laura Tutunaru

                               ----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016