Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ghiorghi Teiu în Dosarul nr. 7.495/279/20l9/a1 al Curţii de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.083D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât autorul acesteia solicită completarea dispoziţiilor criticate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia penală nr. 1/R din 5 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 7.495/279/2019/a1, Curtea de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Ghiorghi Teiu într-o cauză având ca obiect contestaţia formulată împotriva încheierii pronunţate de judecătorul de cameră preliminară, autorul excepţiei invocând, printre motivele de contestaţie, faptul că rechizitoriul emis în cadrul dosarului de urmărire penală ce îl vizează este lovit de nulitate absolută, întrucât a fost emis de către un alt procuror decât procurorul învestit cu soluţionarea dosarului, fără a exista nicio dispoziţie scrisă din partea procurorului ierarhic superior, care să autorizeze preluarea dosarului. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că normele procesual penale criticate sunt neconstituţionale, deoarece nu reglementează şi încălcarea competenţei funcţionale a organelor de urmărire penală în cadrul cazurilor de nulitate absolută, în speţă, competenţa funcţională a procurorului care a întocmit rechizitoriul (procurorul de caz). Invocă, în acest sens, considerente ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 302 din 4 mai 2017. 6. Curtea de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât întocmirea rechizitoriului într-un dosar de urmărire penală de către un alt procuror decât cel care a supravegheat urmărirea penală în cauză nu poate avea drept consecinţă nulitatea absolută a acestuia, deoarece, datorită modului de organizare a Ministerului Public şi principiului indivizibilităţii acestuia, diferit de al instanţelor judecătoreşti, un procuror căruia i s-a repartizat o cauză pentru a efectua urmărirea penală sau supravegherea activităţii de cercetare penală nu are o "competenţă exclusivă" de a efectua toate actele procesuale/procedurale, fiind posibilă trecerea cauzei la un alt procuror, în condiţiile art. 64 alin. (4) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Reţine, însă, că nerespectarea dispoziţiei legale menţionate anterior, prin trecerea cauzei de către prim-procurorul parchetului de la un procuror la altul, în alte cazuri decât cele prevăzute de această normă, nu poate fi sancţionată cu nulitatea absolută, întrucât această dispoziţie legală nu reglementează competenţa după materie a organului de urmărire penală, considerentele care au stat la baza pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 302 din 4 mai 2017 nefiind aplicabile în privinţa prevederilor art. 64 alin. (4) din Legea nr. 304/2004. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă, iar, în subsidiar, neîntemeiată. Cât priveşte soluţia de inadmisibilitate, reţine că autorul excepţiei solicită completarea dispoziţiilor legale criticate, astfel încât încălcarea competenţei funcţionale a organelor de urmărire penală să fie un caz de nulitate absolută. În ceea ce priveşte competenţa funcţională a organului de urmărire penală, reţine că doctrina şi legislaţia disting competenţa funcţională atât în cadrul competenţei după materie, cât şi în cadrul competenţei după calitatea persoanei vizând distribuirea celor două competenţe pe grade de jurisdicţie, fiind o modalitate de organizare a acestora, astfel încât competenţa funcţională se include, după caz, fie într-un fel de competenţă, fie în celălalt, urmând regimul juridic corespunzător. Competenţa funcţională rezultă, cu precădere, din principiul separaţiei funcţiilor judiciare prevăzut de art. 3 din Codul de procedură penală şi poate fi analizată în raport cu fiecare fază a procesului penal. Invocă considerente ale Deciziei nr. 246 din 29 septembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Cluj - Secţia penală, potrivit cărora, cu referire la sancţiunea care intervine în cazul încălcării normelor de competenţă funcţională (inclusiv separaţia funcţiilor judiciare), în practica judiciară s-a reţinut că, deşi art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală nu prevede printre cazurile de nulitate absolută şi încălcarea competenţei funcţionale, trebuie avut în vedere faptul că acest tip de competenţă este la origine o creaţie a doctrinei (în cadrul clasificării competenţei organelor judiciare), care este subsumată competenţei materiale şi personale a instanţelor judecătoreşti, fiind incontestabil legată de aceasta. Prin urmare, atât timp cât legea sancţionează cu nulitatea absolută nerespectarea competenţei materiale şi personale a instanţelor judecătoreşti, în mod implicit este avută în vedere şi nerespectarea competenţei funcţionale a acestor organe judiciare. Mai mult, nerespectarea separaţiei funcţiilor judiciare este, de asemenea, sancţionată cu nulitatea absolută, însă de această dată din perspectiva cazului de nulitate absolută instituit prin textul art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, care se referă la compunerea completului de judecată. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, cu următorul cuprins: "(1) Determină întotdeauna aplicarea nulităţii încălcarea dispoziţiilor privind: (...) b) competenţa materială şi competenţa personală a instanţelor judecătoreşti, atunci când judecata a fost efectuată de o instanţă inferioară celei legal competente; (...)." 12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textul legal criticat încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) care consacră valorile supreme în statul de drept, precum şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părţilor la un proces echitabil. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin modul cum sunt formulate motivele de neconstituţionalitate, autorul solicită, în realitate, modificarea normelor procesual penale criticate, în sensul de a se reglementa un nou caz de nulitate absolută. Or, o asemenea solicitare nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. 14. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa că nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, pentru a îndeplini rolul de legislator pozitiv (în acest sens, Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 14, Decizia nr. 609 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 9 noiembrie 2017, paragraful 15, Decizia nr. 640 din 15 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.036 din 24 decembrie 2019, paragraful 14, Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, paragraful 13, Decizia nr. 191 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 3 august 2020, paragraful 13, Decizia nr. 245 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 27 iulie 2020, paragraful 15, Decizia nr. 515 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 17 august 2020, paragraful 13, şi Decizia nr. 213 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 26 septembrie 2022, paragraful 12). Modificarea conţinutului unei norme juridice este o prerogativă exclusivă a autorităţii legislative în lumina dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării". Curtea Constituţională, potrivit competenţei sale înscrise în art. 146 din Constituţie şi în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituţionalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispoziţiile constituţionale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituţională nu se poate substitui Parlamentului pentru a modifica dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, în sensul de a reglementa un nou caz de nulitate absolută. 15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ghiorghi Teiu în Dosarul nr. 7.495/279/2019/a1 al Curţii de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 noiembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
