Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIE nr. 659 din 3 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 659 din 3 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 530 din 6 iunie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Inspecţia Judiciară în Dosarul nr. 2.319/1/2020/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.478D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 200D/2021, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identică, ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 1.842/1/2020/a1 al aceleiaşi instanţe.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 200D/2021 la Dosarul nr. 2.478D/2020. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 200D/2021 la Dosarul nr. 2.478D/2020, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că sunt criticate aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea legii la speţă, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin încheierile din 14 decembrie 2020 şi 16 noiembrie 2020, pronunţate în dosarele nr. 2.319/1/2020/a1 şi, respectiv, nr. 1.842/1/2020/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul de 5 judecători a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 72 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Inspecţia Judiciară în cauze având ca obiect soluţionarea recursurilor declarate de aceasta împotriva unor hotărâri pronunţate de Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a constatat nulitatea acţiunii disciplinare formulate de Inspecţia Judiciară împotriva unor procurori, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ca urmare a faptului că procedura confirmării rezoluţiei prin care s-a exercitat acţiunea disciplinară s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 72 alin. (2) din Legea nr. 317/2004.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, identică în ambele dosare mai sus menţionate, se susţine, în esenţă, că textul legal criticat nu este suficient de clar şi previzibil. În acest sens, se precizează că, deşi prin art. 72 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 s-a prevăzut că inspectorii judiciari nu pot efectua cercetarea disciplinară sau orice alte lucrări care privesc judecători sau procurori din cadrul instanţelor ori parchetelor unde inspectorul a funcţionat, Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a extins aceste prevederi şi în ceea ce priveşte exercitarea atribuţiilor conferite de lege inspectorului-şef adjunct, respectiv cu privire la activitatea de confirmare a rezoluţiilor emise de inspectorii judiciari. Interpretarea dată de Secţia pentru procurori în materie disciplinară, conform căreia incompatibilitatea reglementată prin art. 72 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 vizează şi activitatea de confirmare/avizare etc. desfăşurată de inspectorul-şef adjunct şi de inspectorul-şef, nu asigură atingerea scopului reglementării, constând în apărarea independenţei şi imparţialităţii inspectorilor judiciari, în special în cazurile în care obiectul acţiunilor disciplinare vizează activitatea desfăşurată de un magistrat la o altă unitate/structură de parchet/instanţă de judecată la care inspectorul-şef sau inspectorul-şef adjunct nu a funcţionat. Arată că în teza a doua a alin. (2) al art. 72 din Legea nr. 317/2004 a fost reglementat remediul procesual al unei eventuale situaţii de incompatibilitate a inspectorilor judiciari, respectiv repartizarea aleatorie a cauzei unui alt inspector judiciar, repartizare aleatorie care nu operează însă şi în cazul atribuţiilor exercitate de inspectorul-şef, respectiv de inspectorul-şef adjunct.
    9. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate sunt suficient de clare şi previzibile, textul având o redactare lipsită de orice echivoc. Apreciază că susţinerea potrivit căreia nu se precizează dacă norma criticată se aplică atât inspectorilor judiciari, cât şi persoanelor cu funcţii de conducere din cadrul Inspecţiei Judiciare, respectiv inspectorului-şef şi inspectorului- şef adjunct, nu este o critică de neconstituţionalitate, ci reprezintă o problemă de interpretare şi aplicare a legii, atribuţie ce intră în competenţa instanţei supreme şi a celorlalte instanţe judecătoreşti, conform art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. Precizează că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători a stabilit deja, în jurisprudenţa sa, că dispoziţiile art. 72 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, potrivit cărora inspectorii judiciari îşi desfăşoară activitatea în mod independent şi imparţial, sunt aplicabile atât în etapa soluţionării de către inspectorii judiciari a lucrărilor repartizate, cât şi în cadrul procedurilor administrative, cum sunt cele de aprobare şi avizare, de către inspectorul-şef, inspectorul-şef adjunct şi alte persoane cu funcţii de conducere din cadrul Inspecţiei Judiciare. Aceasta, întrucât dispoziţiile art. 72 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, referindu-se la „inspectorii judiciari”, îi vizează, deopotrivă, şi pe cei învestiţi cu funcţii de conducere, supuşi şi ei, în egală măsură, imperativului respectării obligaţiei de independenţă şi imparţialitate.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 72 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, care, la data ridicării excepţiei, aveau următorul cuprins: „(2) Inspectorii judiciari nu pot efectua cercetarea disciplinară sau orice alte lucrări care privesc judecători sau procurori din cadrul instanţelor ori parchetelor unde inspectorul a funcţionat. În acest caz, dosarul se repartizează altui inspector judiciar, în mod aleatoriu, cu respectarea dispoziţiilor art. 73.”
    14. Legea nr. 317/2004 a fost abrogată de Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022, dar textul de lege cuprins în Legea nr. 317/2004 poate forma obiect al controlului de constituţionalitate, fiind aplicabil în cauza aflată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie — Completul de 5 judecători, ţinând seama de cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma „în vigoare” din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sintagmă care este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. De altfel, soluţia legislativă criticată din Legea nr. 317/2004 se regăseşte, în prezent, într-o redactare identică, în art. 83 alin. (4) din Legea nr. 305/2022.
    15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi principiul legalităţii, în componenta referitoare la calitatea legii, art. 16 alin. (2) privind prevalenţa legii asupra tuturor subiecţilor de drept, precum şi celor ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, prin raportare la dispoziţiile art. 20 din Constituţie.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că textul legal criticat instituie o incompatibilitate în ceea ce priveşte inspectorii judiciari care, anterior numirii în aceste funcţii, şi-au desfăşurat activitatea ca judecători sau procurori la aceleaşi instanţe, respectiv parchete ca şi persoanele cu privire la care ar urma să efectueze cercetarea disciplinară sau orice alte lucrări.
    17. Curtea reţine că procesele în cursul soluţionării cărora a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate au fost declanşate de Inspecţia Judiciară, ca urmare a faptului că Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat nulitatea acţiunii disciplinare formulate de această instituţie împotriva unor procurori. Motivul de nulitate s-a întemeiat pe textul de lege criticat, în considerarea constatării că inspectorul-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare care a confirmat rezoluţia prin care s-a exercitat acţiunea disciplinară a funcţionat o anumită perioadă în cadrul aceloraşi parchete ca şi procurorii vizaţi de acţiunea disciplinară. Or, reclamanta-recurentă Inspecţia Judiciară susţine că incompatibilitatea s-ar referi exclusiv la inspectorii judiciari care efectuează cercetarea disciplinară, nu şi la cei cu funcţii de conducere care au atribuţii referitoare la confirmarea rezoluţiilor emise de inspectorii judiciari şi care conţin soluţiile cu privire la acţiunea disciplinară.
    18. Curtea observă, aşadar, că autoarea excepţiei critică lipsa de claritate şi previzibilitate a textului de lege dedus controlului de constituţionalitate, ca urmare a faptului că Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a interpretat în mod extensiv prevederile art. 72 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, în sensul că ar fi incluşi în sfera celor supuşi interdicţiei impuse de acestea şi inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare. Instanţa constituţională reţine că textul de lege criticat are în vedere atât efectuarea cercetării disciplinare, cât şi „orice alte lucrări care privesc judecători sau procurori din cadrul instanţelor ori parchetelor unde inspectorul a funcţionat”. Ca atare, Curtea apreciază că, de fapt, critica formulată vizează determinarea sferei de aplicare a prevederilor legale ce formează obiect al controlului de constituţionalitate, autoarea excepţiei fiind nemulţumită de felul în care aceasta a fost stabilită de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în hotărârile privitoare la nulitatea acţiunii disciplinare viciate de procedura confirmării rezoluţiei de către inspectorul-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare. Or, astfel formulate, susţinerile în sensul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate nu pot fi considerate veritabile critici de neconstituţionalitate, ci argumente exprimate în scopul combaterii soluţiei pronunţate de pârâtă. Analiza corectitudinii modului de aplicare a prevederilor legale de către pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, prin Secţia pentru procurori, precum şi a raţionamentului care a stat la baza soluţiei pe care aceasta a pronunţat-o în cauză revine exclusiv instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea recursului formulat împotriva hotărârii contestate. Curtea Constituţională are, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, atribuţia de a se pronunţa asupra concordanţei prevederilor cuprinse în legi sau ordonanţe prin prisma încălcării dispoziţiilor sau principiilor Constituţiei, iar nu asupra modului în care instanţele judecătoreşti înţeleg să interpreteze şi să aplice normele juridice în speţe individuale, la situaţii concrete. Dacă s-ar considera competentă să efectueze o astfel de verificare, Curtea Constituţională ar nesocoti principiul separaţiei puterilor în stat, intrând în sfera de competenţă a instanţelor judecătoreşti.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Inspecţia Judiciară în dosarele nr. 2.319/1/2020/a1 şi 1.842/1/2020/a1 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie — Completul de 5 judecători.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 3 decembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIE nr. 659 din 3 decembrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016