Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 645 din 1 noiembrie 2016  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) şi (5) şi ale art. 10 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 645 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) şi (5) şi ale art. 10 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 16 ianuarie 2017

    Valer Dorneanu - preşedinte
    Marian Enache - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Livia Doina Stanciu - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Varga Attila - judecător
    Bianca Drăghici - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) şi (5) şi ale art. 10 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Horia Liviu Lascu, în Dosarul nr. 38.569/3/CA/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.785D/2015 al Curţii Constituţionale.
    2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prezent personal şi asistat de avocat Ilie Drăgulin, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte partea Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul domnului avocat Ilie Drăgulin, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând, pe larg, motivele formulate în faţa instanţei de judecată, cuprinse în notele scrise ale autorului excepţiei care au însoţit încheierea de sesizare a Curţii, aflate la dosarul cauzei.
    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, având în vedere că, în această materie, există precedent constituţional. Referitor la susţinerea că drepturile prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 42/1990 nu puteau fi luate fără retragerea titlurilor de către Preşedintele României, apreciază că, sub acest aspect, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Încheierea din 26 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 38.569/3/CA/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) şi (5) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Horia Liviu Lascu, "în solidar cu Asociaţia Liga Naţională a Luptătorilor din Decembrie 1989 Bucureşti", într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în contencios administrativ, referitoare la eliberarea certificatului de revoluţionar preschimbat potrivit dispoziţiilor Legii nr. 341/2004.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia apreciază, în esenţă, că, prin instituirea unor termene de decădere din dreptul de a depune documentaţia pentru preschimbarea certificatului de revoluţionar şi a procedurii stabilite de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, se încalcă prevederile constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, precum şi dispoziţiile internaţionale care califică dreptul la indemnizaţia reparatorie acordată revoluţionarilor ca fiind un drept patrimonial, care nu poate fi suspendat sau anulat decât în caz de stare de necesitate, război sau calamitate naturală. Astfel, autorul excepţiei consideră că o lege nu poate să anuleze, fără existenta unui proces, o calitate obţinută de o persoană ori drepturile aferente titlului de revoluţionar deţinut. Totodată, se susţine că lipsirea de aceste drepturi, stabilite prin Legea nr. 42/1990, îi afectează integritatea fizică şi psihică, întrucât nu mai beneficiază de asistenţă medicală gratuită, medicamente gratuite şi de indemnizaţia lunară reparatorie.
    7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că textele de lege criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate, întrucât ele prevăd doar procedura, aceeaşi pentru toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie, prin care este asigurată preschimbarea certificatelor doveditoare.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că legiuitorul poate institui un tratament juridic diferit dacă există o justificare obiectivă şi rezonabilă. Totodată, consideră că prevederile art. 22 alin. (1) din Constituţie nu sunt incidente în cauză, argumentele expuse de autorul excepţiei fiind doar aprecieri subiective faţă de consecinţele directe ale aplicării normelor la situaţia sa. Cu privire la criticile raportate la prevederile art. 47 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie, invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013, în sensul libertăţii legiuitorului de a alege, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii altor obligaţii ale statului, măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi de a stabili condiţiile şi limitele acordării lor. De asemenea, potrivit deciziei amintite, legiuitorul va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecţie socială care nu sunt consacrate în mod expres în textul Constituţiei. În final, menţionează Decizia nr. 412 din 16 mai 2006, prin care Curtea Constituţională a statuat că textele de lege criticate nu contravin art. 53 din Constituţie, ci constituie o reglementare dată prin lege pentru respectarea condiţiilor exprese pe care trebuie să le îndeplinească persoanele în vederea atribuirii certificatelor.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 9 alin. (1) şi (5) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare. Însă, din examinarea considerentelor încheierii de sesizare şi a notelor scrise, prin care autorul excepţiei de neconstituţionalitate îşi motivează criticile formulate, rezultă că, în realitate, obiect al excepţiei îl constituie şi art. 10 din Legea nr. 341/2004. Prin urmare, Curtea reţine spre analiză excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) şi (5) şi ale art. 10 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut:
    - Art. 9 alin. (1) şi (5): "(1) Certificatele doveditoare care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, după verificare, potrivit art. 5 alin. (3), (4) şi (5), se vor preschimba, la cererea titularului, de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv [...].
    (5) Contestaţiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, conform prezentei legi, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză şi se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989, care le soluţionează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens.";
    - Art. 10: "(1) Persoanele care nu se încadrează în prevederile art. 3 alin. (1) şi ale art. 9 alin. (5) şi care, în termen de 6 luni, nu fac contestaţie îşi pierd calitatea deţinută anterior.
    (2) Persoanelor care au participat la Revoluţie, dar nu se încadrează în criteriile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 566/1996, cu modificările ulterioare, li se va atribui calitatea onorifică de participant la Revoluţia română din decembrie 1989, în condiţiile prevăzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi."
    13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi dreptul la integritate fizică şi psihică, art. 47 referitor la nivelul de trai şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi prevederile art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la proprietate.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. În acest sens sunt, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 255 din 20 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 14 mai 2012, şi Decizia nr. 67 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 11 mai 2016.
    15. Astfel, în ceea ce priveşte pretinsul caracter discriminator al textelor de lege criticate, Curtea a arătat că toţi titularii care doresc preschimbarea certificatelor trebuie să urmeze aceleaşi etape legale, fără ca între aceştia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea prin textele de lege criticate a prevederilor art. 16 din Constituţie.
    16. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile constituţionale privind dreptul de proprietate, dreptul la viaţă, dreptul la integritate fizică şi corporală şi dreptul la un nivel de trai decent, Curtea a apreciat că sunt relevante cele reţinute prin Decizia nr. 255 din 20 martie 2012, Decizia nr. 412 din 16 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 1 iunie 2006, şi Decizia nr. 521 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 25 iulie 2012, în sensul că dreptul de a obţine titlul de "luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite" nu este un drept constituţional, ci unul acordat prin lege. Aşa fiind, legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile de acordare a certificatelor de revoluţionar, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, precum şi de a prevedea anumite termene şi o procedură de preschimbare a certificatelor, respectiv de încetare a valabilităţii vechilor certificate. Prin urmare, Curtea a apreciat că dispoziţiile de lege criticate nu constituie o restrângere a exerciţiului unor drepturi, ci reprezintă reglementarea dată prin lege pentru respectarea condiţiilor exprese pe care trebuie să le îndeplinească persoanele în vederea atribuirii certificatelor.
    17. De asemenea, Curtea a reţinut că, în măsura în care exercitarea drepturilor consacrate prin legi ori prevederile Constituţiei este condiţionată de respectarea unor proceduri ori termene legale, sancţiunile nerespectării acestor cerinţe nu pot fi privite ca aducând o restrângere nejustificată exerciţiului drepturilor respective.
    18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile menţionate mai sus îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Horia Liviu Lascu, în Dosarul nr. 38.569/3/CA/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 9 alin. (1) şi (5) şi ale art. 10 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 1 noiembrie 2016.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                         prof. univ. dr. VALER DORNEANU

                              Magistrat-asistent,
                                Bianca Drăghici


                                   ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016