Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIE nr. 639 din 13 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 12 din Codul de procedură penală
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 639 din 13 octombrie 2015  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 12 din Codul de procedură penală    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIE nr. 639 din 13 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 12 din Codul de procedură penală

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 943 din 21 decembrie 2015

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Oana Cristina Puică - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 12 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată în Dosarul nr. 98/1/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 179D/2015.
    2. La apelul nominal, pentru partea Iulian Iustin Scutaru răspunde apărătorul ales Martin Manache, cu împuternicire avocaţială la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului părţii Iulian Iustin Scutaru, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Arată astfel că, prin actuala formulare a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 12 din Codul de procedură penală, sunt excluse de la controlul de legalitate al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - în procedura recursului în casaţie - măsurile educative luate faţă de minori de către instanţele inferioare. Excluderea măsurilor educative de la o cale extraordinară de atac creează o situaţie discriminatorie pentru minori - cu privire la care se pot lua doar astfel de măsuri - faţă de majorii condamnaţi la pedepsele prevăzute de lege. Având în vedere că norma criticată este de strictă interpretare, consideră că dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din Codul de procedură penală nu sunt compatibile cu cele ale art. 16 alin. (1) din Constituţie privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. Arată că formularea corectă a acestui motiv de recurs în casaţie ar trebui să fie următoarea: "s-au aplicat pedepse sau măsuri educative în alte limite decât cele prevăzute de lege".
    4. Reprezentantul Ministerului Public, în principal, pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că, în cauză, un inculpat minor a formulat o cerere de recurs în casaţie pe motiv că măsura educativă luată faţă de el este nelegală, cerere care a trecut de faza admisibilităţii în principiu, iar excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată, din oficiu, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cursul judecării recursului. Potrivit art. 440 din Codul de procedură penală, cererea de recurs în casaţie se respinge ca inadmisibilă, printre altele, dacă nu se invocă unul din cazurile de recurs prevăzute de art. 438 din acelaşi cod. Aceasta presupune o verificare formală, în sensul că susţinerile autorului cererii de recurs în casaţie se regăsesc între cazurile prevăzute de lege, condiţie care nu era îndeplinită în cauză, întrucât măsurile educative nu figurează între cazurile de recurs. Prin urmare, în faza verificării admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie, putea şi trebuia, eventual, să fie invocată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 12 din Codul de procedură penală, pentru că, altfel, instanţa nu ar fi putut să treacă de faza admisibilităţii în principiu. În acest sens, arată că, în cazul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu poate să verifice dacă măsura educativă este legală sau nu şi nu poate nici să respingă recursul în casaţie ca inadmisibil, pentru că singura soluţie de respingere permisă de art. 448 din Codul de procedură penală este aceea ca nefondat, respingerea recursului ca inadmisibil fiind posibilă doar în faza verificării admisibilităţii în principiu. Consideră că este acelaşi lucru ca atunci când în cursul judecăţii în fond s-ar ridica o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la faza de cameră preliminară. Concluzionează că excepţia invocată nu are legătură cu soluţionarea cauzei, respectiv cu stadiul procesual în care se află aceasta, şi anume judecarea recursului în casaţie, stadiu procesual în care instanţa ar putea doar să verifice dacă măsura educativă este sau nu legală.
    5. Pe fondul excepţiei de neconstituţionalitate, reprezentantul Ministerului Public arată că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie invocă, în preambulul motivării acestei excepţii, mai multe texte constituţionale, respectiv art. 16, art. 20, art. 21 şi art. 53 din Legea fundamentală, însă motivarea se referă doar la art. 16, susţinându-se, în esenţă, că minorii ar fi discriminaţi faţă de majori, pe motiv că majorii au acces la calea recursului în casaţie cu privire la legalitatea pedepsei, pe când minorii nu au acces în ceea ce priveşte legalitatea măsurii educative. Se porneşte, însă, de la premisa greşită că majorii ar fi în aceeaşi situaţie cu minorii. Din punct de vedere al dreptului substanţial, majorii nu sunt în aceeaşi situaţie cu minorii tocmai pentru că faţă de majori se pot aplica pedepse, pe când faţă de minori nu se pot aplica pedepse, putându-se lua numai măsuri educative. Prin urmare, din punct de vedere al consecinţelor pe care legea penală le prevede pentru minori în cazul săvârşirii de infracţiuni, aceştia se află într-o situaţie juridică care este, în mod evident, mai favorabilă faţă de cea în care se găsesc majorii. Situaţia juridică fiind diferită, în sensul că minorii sunt, deja, din punct de vedere al dreptului substanţial, într-o situaţie mai favorabilă, atunci şi tratamentul juridic poate fi diferenţiat din punct de vedere al dreptului procesual. Mai arată că, prin Decizia nr. 424 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 21 august 2015, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la un text din legea de punere în aplicare a noului Cod de procedură penală, text care prevedea abrogarea unor cazuri de recurs în casaţie, reţinând că restrângerea de către legiuitor atât a titularilor, cât şi a hotărârilor care pot fi supuse recursului în casaţie este justificată de finalitatea instituţiei, aceea de a supune aprecierii instanţei supreme conformitatea hotărârilor atacate cu regulile de drept aplicabile, şi de scopul urmărit de legiuitor prin adoptarea noului Cod de procedură penală, respectiv degrevarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Prin urmare, stabilirea cazurilor de recurs în casaţie este o opţiune a legiuitorului. Reprezentantul Ministerului Public solicită, în această teză subsidiară, respingerea excepţiei ca nefondată.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    6. Prin Încheierea din 20 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 98/1/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 12 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată cu ocazia soluţionării recursului în casaţie formulat de un inculpat minor împotriva hotărârii instanţei de apel prin care a fost menţinută prelungirea măsurii educative privative de libertate a internării într-un centru de detenţie.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate instanţa de judecată, autoare a excepţiei, susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) potrivit cărora "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări" şi "Nimeni nu este mai presus de lege", ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 53 referitor la condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, întrucât exclud sancţiunile de drept penal aplicabile minorilor de la exercitarea controlului judiciar pe calea recursului în casaţie, creând discriminare între inculpaţii minori şi cei majori. Astfel, cazul de casare prevăzut de textul de lege criticat nu se referă, generic, la "sancţiuni", ci doar la "pedepse", în condiţiile în care noul Cod penal prevede exclusiv posibilitatea luării unei măsuri educative faţă de minorii care săvârşesc infracţiuni şi răspund penal. Având în vedere dispoziţiile de lege criticate, în cadrul reglementat pentru recursul în casaţie nu se poate examina legalitatea aplicării faţă de inculpaţii minori a sancţiunilor specifice pentru această categorie de făptuitori, respectiv a măsurilor educative, fiind exclusă posibilitatea exercitării căii extraordinare de atac întemeiate pe cazul de casare invocat, ceea ce, pe de o parte, contravine esenţei controlului judiciar, iar, pe de altă parte, reprezintă o profundă inechitate, sub aspectul eliminării verificării sancţiunilor de drept penal ce pot fi dispuse, potrivit legii, faţă de inculpaţii minori. Dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din Codul de procedură penală creează discriminare între cetăţeni, respectiv între inculpaţii minori şi cei majori, care, deşi se găsesc în situaţii obiectiv identice, beneficiază de un tratament juridic diferit, ceea ce contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, cu atât mai mult cu cât tratamentul discriminatoriu nu-şi găseşte nicio justificare obiectivă şi rezonabilă. În acest sens, arată că în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, şi Decizia nr. 89 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 27 martie 2003).
    8. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru aşi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: "Art. 438. - (1) Hotărârile sunt supuse casării în următoarele cazuri: [...] 12. s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege;".
    12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, instanţa de judecată, autoare a excepţiei, invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) potrivit cărora "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări" şi "Nimeni nu este mai presus de lege", ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 53 referitor la condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul minor vizează hotărârea instanţei de apel prin care a fost menţinută prelungirea măsurii educative a internării într-un centru de detenţie pe durata maximă de 5 ani prevăzută de art. 125 alin. (2) teza întâi şi alin. (3) din Codul penal. Având în vedere că măsura educativă a fost luată în limitele prevăzute de lege, Curtea reţine că dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din Codul de procedură penală - care au ca ipoteză de aplicare cazul de casare a unor hotărâri prin care s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege - nu au legătură cu soluţionarea cauzei deduse judecăţii instanţei de drept comun. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, "Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]." Prin urmare, Curtea, ţinând cont de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, va respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 12 din Codul de procedură penală ca inadmisibilă.

    14. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 12 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată în Dosarul nr. 98/1/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 13 octombrie 2015.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                              Oana Cristina Puică


                                     -----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016