Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 6 din 20 noiembrie 2000 cu privire la calitatea persoanelor indreptatite sa beneficieze de masurile reparatorii prevazute de Legea nr. 112/1995 .
Sub preşedinţia preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Paul Florea, s-a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, cu privire la calitatea persoanelor îndreptãţite sa beneficieze de mãsurile reparatorii prevãzute de <>Legea nr. 112/1995 . Ministerul Public a fost reprezentat de Ion Ionescu, prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie. Prim-adjunctul procurorului general a susţinut recursul în interesul legii, cerând sa se decidã în sensul ca dispoziţiile <>Legii nr. 112/1995 referitoare la restituirea în natura a imobilelor trecute în proprietatea statului sau la acordarea de despãgubiri pentru acestea sunt aplicabile şi în cazul în care fostul proprietar nu a avut calitatea de cetãţean roman.
SECŢIILE UNITE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constata urmãtoarele: În practica instanţelor nu exista un punct de vedere unitar cu privire la calitatea persoanelor îndreptãţite sa beneficieze de mãsurile reparatorii reglementate prin <>Legea nr. 112/1995 . Astfel, unele instanţe, având de soluţionat plângeri impotriva hotãrârilor comisiilor de aplicare a prevederilor <>Legii nr. 112/1995 , le-au respins cu motivarea ca moştenitorii proprietarului care nu a avut cetãţenia romana la data decesului nu pot beneficia de mãsurile reparatorii prevãzute de aceasta lege chiar dacã ei sunt cetãţeni romani sau au declansat procedura legalã în vederea obţinerii cetateniei romane. Alte instanţe, dimpotriva, au admis asemenea plângeri, considerând ca aplicarea dispoziţiilor reparatorii ale <>Legii nr. 112/1995 nu este condiţionatã de calitatea de cetãţean roman a fostului proprietar, ci de calitatea de cetãţean roman a celui care formuleazã cererea prevãzutã la art. 14 din aceasta lege. Aceasta din urma soluţie este cea legalã. În <>art. 1 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, se prevede ca beneficiazã de mãsurile reparatorii reglementate prin aceasta lege "foştii proprietari - persoane fizice - ai imobilelor cu destinaţia de locuinţe, trecute ca atare în proprietatea statului sau a altor persoane juridice, dupã 6 martie 1945, cu titlu, şi care se aflau în posesia statului sau a altor persoane juridice la data de 22 decembrie 1989", iar potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol mai beneficiazã de prevederile acestei legi şi moştenitorii foştilor proprietari. Condiţia ca beneficiarii sa aibã cetãţenia romana este instituitã prin <>art. 4 din Legea nr. 112/1995 , potrivit cãruia, de "prevederile prezentei legi beneficiazã cetãţenii romani". Mai este de relevat ca prin <>art. 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 112/1995 , aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 20 din 17 ianuarie 1996 (modificatã şi completatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 11/1997), se precizeazã ca "în sensul dispoziţiilor art. 4 din lege, de prevederile acesteia beneficiazã cetãţenii romani, atât cei care au domiciliul sau resedinta în ţara, cat şi cei care îşi au domiciliul sau resedinta în strãinãtate", iar "fostul proprietar sau moştenitorii acestuia trebuie sa aibã cetãţenia romana la data formularii cererii sau sa facã dovada declansarii procedurii legale pentru obţinerea cetateniei romane în termenul prevãzut la art. 14 din lege". Rezulta deci din prevederile <>Legii nr. 112/1995 , coroborate cu reglementãrile cuprinse în art. 2 din normele metodologice de aplicare a acestei legi, ca trebuie sa aibã cetãţenia romana sau sa facã dovada declansarii procedurii legale pentru obţinerea cetateniei romane numai moştenitorii fostului proprietar şi fostul proprietar în viata, care solicita în nume propriu restituirea imobilului. Din nici o prevedere a <>Legii nr. 112/1995 şi nici din normele metodologice de aplicare a acestei legi nu reiese însã ca, în cazul revendicãrii imobilelor de cãtre moştenitori, fostul proprietar ar fi trebuit sa aibã cetãţenia romana la data decesului. De altfel, dacã posibilitatea revendicãrii imobilului preluat abuziv de stat ar fi condiţionatã şi de apartenenţa proprietarului, la data survenirii decesului, la cetãţenia romana, s-ar contraveni principiului ocrotirii proprietãţii private în mod egal de cãtre lege, înscris în art. 41 alin. (2) din Constituţie. Împrejurarea ca la data decesului fostul proprietar, aparent, nu mai avea un drept propriu asupra imobilului nu îi poate impiedica pe moştenitori sa îl revendice dupã ce au fãcut dovada calitãţii lor, deoarece ei sunt îndreptãţiţi sa beneficieze de mãsurile reparatorii în temeiul legii.
În consecinta, în temeiul <>art. 26 lit. b) din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993 , republicatã, precum şi al art. 329 din Codul de procedura civilã, urmeazã a se admite recursul în interesul legii şi a se stabili ca dispoziţiile <>Legii nr. 112/1995 referitoare la restituirea în natura a imobilelor trecute în proprietatea statului sau la acordarea de despãgubiri pentru acestea sunt aplicabile şi în cazul în care fostul proprietar nu a avut calitatea de cetãţean roman.
PENTRU ACESTE MOTIVE În numele legii DECIDE: Admite recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie. Stabileşte ca dispoziţiile <>Legii nr. 112/1995 referitoare la restituirea în natura a imobilelor trecute în proprietatea statului sau la acordarea de despãgubiri pentru acestea sunt aplicabile şi în cazul în care fostul proprietar nu a avut calitatea de cetãţean roman. Obligatorie pentru instanţe, conform art. 329 alin. 3 teza a II-a din Codul de procedura civilã. Pronunţatã în şedinţa publica la data de 20 noiembrie 2000.
PREŞEDINTELE CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE, PAUL FLOREA
Prim-magistrat-asistent, Ioan Raileanu
────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
