Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 533 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 533 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 31 octombrie 2016

Comenteaza legea


    Valer Dorneanu               - preşedinte
    Petre Lăzăroiu               - judecător
    Mircea Ştefan Minea          - judecător
    Daniel Marius Morar          - judecător
    Mona-Maria Pivniceru         - judecător
    Puskas Valentin Zoltan       - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu        - judecător
    Tudorel Toader               - judecător
    Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Lia Ardelean în Dosarul nr. 6.695/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 767D/2016 al Curţii Constituţionale.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 768D/2016, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate cu acelaşi obiect, excepţie ridicată de Partidul Mişcarea Populară - Filiala Judeţeană Vâlcea în Dosarul nr. 4.256/288/2016 al Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 786D/2016, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate cu acelaşi obiect, excepţie ridicată de Lia Ardelean în Dosarul nr. 6.696/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secţia civilă.
    6. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    7. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.011D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Partidul Dreptăţii Sociale în Dosarul nr. 1.187/85/2016 al Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
    8. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    9. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în acest ultim dosar, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este indicat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. Aceasta este, însă, o eroare a instanţei de judecată, în realitate obiectul excepţiei de neconstituţionalitate fiind format din dispoziţiile art. 49 alin. (2) din legea menţionată. Prin urmare, dosarele anterior strigate au acelaşi obiect al excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedintele Curţii, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus- menţionate, din oficiu, pune în discuţie problema conexării lor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a dosarelor menţionate. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 768D/2016, nr. 786D/2016 şi nr. 1.011D/2016 la Dosarul nr. 767D/2016, care a fost primul înregistrat.
    11. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, pentru aceleaşi argumente reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 286 din 11 mai 2016.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    12. Prin Sentinţa civilă nr. 2.404 din 29 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.695/55/2016, Judecătoria Arad - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicată de Lia Ardelean într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate în contradictoriu cu Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 1 Arad împotriva hotărârii prin care a fost respinsă candidatura propusă de Partidul Puterii Umaniste pentru funcţia de primar al Municipiului Arad a autoarei excepţiei, pe motivul neîntrunirii condiţiilor prevăzute de art. 49 alin. (2), în sensul că nu a fost atins de numărul de susţinători impus de lege.
    13. Prin Decizia nr. 803 A/2016 din 3 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.256/288/2016, Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicată de Partidul Mişcarea Populară - Filiala Judeţeană Vâlcea într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva sentinţei prin care a fost respinsă contestaţia formulată în contradictoriu cu Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 1 Râmnicu Vâlcea împotriva unei hotărâri prin care acesta a respins candidaturile depuse de partidul anterior menţionat pentru funcţia de consilier local, ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015.
    14. Prin Sentinţa civilă nr. 2.405 din 29 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.696/55/2016, Judecătoria Arad - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Lia Ardelean într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate în contradictoriu cu Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 1 Arad împotriva hotărârii prin care a fost respinsă candidatura propusă de Partidul Puterii Umaniste pentru funcţia de consilier local al Consiliului Local al Municipiului Arad a autoarei excepţiei, pe motivul neîntrunirii condiţiilor prevăzute de art. 49 alin. (2), în sensul că nu a fost atins de numărul de susţinători impus de lege.
    15. Prin Încheierea din 12 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.187/85/2016, Tribunalul Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Partidul Dreptăţii Sociale într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva hotărârii Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 34 Sibiu de respingere a trei candidaturi depuse de acest partid politic la funcţia de consilier judeţean, pe motivul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015.
    16. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având un conţinut asemănător, autorii acesteia susţin, în esenţă, că textul de lege criticat, prin stabilirea unui prag ridicat/excesiv de semnături, împiedică accesul cetăţenilor la o funcţie publică electivă şi încalcă, astfel, normele art. 2 alin. (1), art. 36 alin. (1) şi ale art. 37 alin. (1) din Legea fundamentală.
    17. Judecătoria Arad - Secţia civilă şi Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    18. Tribunalul Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    19. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    20. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că instituirea obligativităţii unui anumit prag de susţinători, cu rolul de a garanta o minimă reprezentativitate a candidatului, nu încalcă principiul suveranităţii naţionale şi dreptul de a fi ales, având în vedere că, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale. Din perspectiva pretinsei încălcări a art. 26 din Constituţie, se susţine că înscrierea semnăturii pe lista de susţinere are o dublă semnificaţie: confirmarea voinţei de a susţine un candidat la funcţia de primar sau o listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, pe de o parte, şi acceptarea înscrierii pe listă a datelor personale, pe de altă parte. Totodată, modalitatea concretă în care persoana, desemnată de formaţiunea politică participantă la alegeri să întocmească listele cu susţinători, înţelege să-şi îndeplinească această sarcină, nu poate reprezenta o problemă de neconstituţionalitate, în sine, a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. În sensul aceloraşi argumente este indicată Decizia Curţii Constituţionale nr. 75 din 26 februarie 2015.
    21. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege examinate sunt constituţionale, astfel cum s-a exprimat şi în precedent, în dosare ale Curţii Constituţionale având acelaşi obiect, exemplificative fiind, în acest sens, Decizia nr. 286 din 11 mai 2016 şi Decizia nr. 355 din 24 mai 2016.
    22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 49 alin. (2) şi ale art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din data de 20 mai 2015. În privinţa excepţiei de neconstituţionalitate ce face obiectul Dosarului nr. 1.011D/2016, Curtea constată că aceasta a fost ridicată, iniţial, în faţa Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, odată cu contestaţia formulată împotriva hotărârii Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 34 Sibiu de respingere a trei candidaturi depuse de Partidul Dreptăţii Sociale la funcţia de consilier judeţean. Instanţa judecătorească a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, reţinând ca obiect al acesteia dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. Sentinţa civilă a fost atacată, iar în urma admiterii, în parte, a apelului, instanţa de apel, respectiv Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, a trimis cauza Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în vederea sesizării Curţii Constituţionale, sentinţa atacată fiind menţinută în rest, pe fond. În cuprinsul deciziei instanţei de apel se găsesc lămuriri cu privire la obiectul excepţiei, în sensul că, deşi este indicat art. 50 alin. (2) ca dispoziţie legală criticată, se deduce în mod logic, din cuprinsul contestaţiei formulate de Partidul Dreptăţii Sociale, că nu poate fi vorba decât de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, aplicabil în speţă. Tribunalul Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reluând judecarea cererii de sesizare a Curţii, a omis, însă, aceste consemnări din cuprinsul deciziei Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi a sesizat Curtea Constituţională cu menţinerea erorii cuprinse în prima sa sentinţă. Prin urmare, Curtea constată că obiectul real al excepţiei de neconstituţionalitate, ridicate în Dosarul nr. 1.011D/2016, îl reprezintă dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. În concluzie, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de faţă dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, care au următorul cuprins: "(2) Pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I."
    25. În susţinerea excepţiei sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 2 alin. (1) cu privire la suveranitatea naţională, art. 36 alin. (1) cu referire la dreptul de vot şi ale art. 37 alin. (1) privind dreptul de a fi ales.
    26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, Curtea Constituţională constată că acestea au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin raportare la critici de neconstituţionalitate asemănătoare. Aceste critici urmăresc, în esenţă, să demonstreze caracterul nejustificat şi excesiv al instituirii obligaţiei de a prezenta liste de susţinători pentru candidaturile la alegerile locale depuse de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, condiţie prevăzută de art. 49 alin. (2) din legea examinată. Obligaţia astfel instituită este de natură să încalce, potrivit susţinerilor autorilor excepţiei, normele constituţionale referitoare, în principal, la suveranitatea naţională, dreptul de a alege şi de a fi ales.
    27. Curtea Constituţională a răspuns pe larg acestor critici şi a constatat, în jurisprudenţa sa în materie, că textul de lege ce reprezintă obiectul excepţiei de faţă respectă normele fundamentale invocate, mai sus referite. În acest sens, exemplificativă este Decizia nr. 286 din 11 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 16 iunie 2016.
    28. Astfel, în ce priveşte pretinsa încălcare a principiului suveranităţii naţionale, Curtea a reţinut, în acord cu jurisprudenţa sa în materie (a se vedea Decizia nr. 419 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010 şi Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 11 iulie 2012), că art. 2 din Constituţie exprimă voinţa constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democraţiei reprezentative, suveranitatea naţională aparţine poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, ci numai indirect, mijlocit, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia suveranităţii naţionale, manifestată prin exprimarea voinţei cetăţenilor în cadrul alegerilor libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. Cu referire la procentul de 1%, reglementat de textul de lege criticat, Curtea a statuat că acesta corespunde celui indicat de recomandările cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), care, la pct. 8 din Raportul explicativ, prevăd că "Pentru a evita orice manipulări de acest gen, legea trebuie să stabilească un număr maxim de semnături care nu trebuie să depăşească pragul de 1% din alegători." Faptul că procentul stabilit de legea română se află la limita superioară a pragului reţinut mai sus (minimum 1% din alegători), precum şi instituirea unei condiţii subsidiare referitoare la numărul minim de susţinători (nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I) ţine de marja de apreciere a legiuitorului şi vizează asigurarea unei minime reprezentativităţi a candidaţilor la funcţiile elective (paragrafele 103 şi 104 din decizia precitată).
    29. Cu privire la invocarea dreptului de a alege şi de a fi ales, prin aceeaşi decizie, Curtea a conchis, în urma analizării dispoziţiilor incidente cuprinse în Constituţie, în Primul Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a jurisprudenţei în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi a Recomandărilor Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept, că dreptul de a fi ales şi de a alege nu este absolut, iar statele membre ale Convenţiei au o marjă largă de apreciere în alegerea sistemului electoral şi a condiţiilor de aplicare a acestuia, fără însă a limita drepturile în discuţie atât de mult încât să afecteze esenţa acestora şi să le golească de conţinut. În România, prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie stabilesc că sistemul electoral se reglementează prin lege organică, inclusiv modalităţile concrete de exercitare a dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales, cu respectarea condiţiilor impuse de Constituţie. Totodată, condiţiile de fond şi de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituţional, de art. 16 alin. (3), art. 37 şi art. 40, precum şi, la nivelul legislaţiei infraconstituţionale, de normele cuprinse în legile electorale, care se subordonează condiţiilor generale constituţionale şi le dezvoltă, totodată, după criteriul funcţiei publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri (a se vedea Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010). În acest context, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 consacră o condiţie de exercitare a dreptului constituţional de a fi ales, în privinţa alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale.
    30. Examinând, în cadrul testului de proproţionalitate efectuat cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 286 din 11 mai 2016, pretinsul caracter nejustificat, excesiv al condiţiei reglementate de textul de lege criticat, cu încălcarea art. 16 şi a art. 37 din Constituţie, Curtea a subliniat, pentru argumentele acolo expuse, că în cauză nu poate fi aplicat, mutatis mutandis, acelaşi raţionament ce a condus la pronunţarea Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015, precitată, prin care Curtea a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, referitoare la numărul minim de membri fondatori necesari pentru constituirea unui partid politic.
    31. Întrucât în cauză nu au intervenit elemente noi, care să determine reconsiderarea jurisprudenţei mai sus referite, Curtea constată că cele reţinute prin Decizia nr. 286 din 11 mai 2016, precitată, îşi menţin valabilitatea şi în această cauză.

    32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lia Ardelean în dosarele nr. 6.695/55/2016 şi nr. 6.696/55/2016 ale Judecătoriei Arad - Secţia civilă, de Partidul Mişcarea Populară - Filiala Judeţeană Vâlcea în Dosarul nr. 4.256/288/2016 al Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă şi, respectiv, de Partidul Dreptăţii Sociale în Dosarul nr. 1.187/85/2016 al Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Arad - Secţia civilă, Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă şi Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 5 iulie 2016.

                      PREŞEDINTELE INTERIMAR
                     AL CURŢII CONSTITUŢIONALE
                   prof. univ. dr. VALER DORNEANU

                       Magistrat-asistent,
                  Claudia-Margareta Krupenschi

                              ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIE nr. 533 din 5 iulie 2016

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"