Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIE nr. 501 din 7 octombrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194 lit. c) şi art. 200 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 501 din 7 octombrie 2014  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194 lit. c) şi art. 200 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIE nr. 501 din 7 octombrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194 lit. c) şi art. 200 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 892 din 9 decembrie 2014
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194 lit. c) şi art. 200 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Demostene Andronescu, Adrian-Gheorghe Barbilian, Stelian Barbu, Cristinel-Dumitru Beicuş, Constantin-Şerban Cantacuzino, Marin Căpăţână, Societatea Comercială "Capital Management" - S.R.L. din Bucureşti, Ştefan-Andrei Chirilă, Alexandrina-Constanţa Chiru, Vasile-Aurelian Ciorata, Mihai Constantineanu, Aurelian Constantinescu, Iliodor Crâşmariu, Gheorghe Diaconescu, Daniela-Florentina Eleodor, Cateluţa Galescu, Marcel Gheorghe-Hanganu, Ion Kraschin, Ion Lazăr, Jianu-Dumitru Lazăr, Dumitru Matei, Carmen-Mihaela Mihai, Maria Mihai, Cornel Napara, Viorel Năstase, Mihai Niţu, Petre Oprea, Ion-Ciprian Pescaru, Călin-Doru Petruţi, Constantin-Petre Popescu, Valeriu Popescu, Gabriela-Livia Predescu, Natalia Preduţ, Christian Răcăşanu, Irina-Claudia Roman, Emanuel Stanciu, Adriana Stroe, Bogdan Stroe, Dragoş Stroe, Gabriel-Constantin Stroe, Gheorghe Stroe, Cornel Tabarta, Ruxandra-Gabriela Ţepelea, Valeriu-Gabriel Ţepelea şi Dumitru Vrăgneanu în Dosarul nr. 14.736/55/2013/a1 al Judecătoriei Arad - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 133D/2014.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia nr. 235 din 15 aprilie 2014. În privinţa susţinerii autorilor excepţiei că nu au putut stabili valoarea obiectului cererii, reprezentantul Ministerului Public arată că această critică nu poate fi primită, având în vedere Decizia nr. 16 din 17 octombrie 2011 privind examinarea recursului în interesul legii, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 136 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea nr. 385 din 21 ianuarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 14.736/55/2013/a1, Judecătoria Arad - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194 lit. c) şi art. 200 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Demostene Andronescu, Adrian-Gheorghe Barbilian, Stelian Barbu, Cristinel-Dumitru Beicuş, Constantin-Şerban Cantacuzino, Marin Căpăţână, Societatea Comercială "Capital Management" - S.R.L. din Bucureşti, Ştefan-Andrei Chirilă, Alexandrina-Constanţa Chiru, Vasile-Aurelian Ciorata, Mihai Constantineanu, Aurelian Constantinescu, Iliodor Crâşmariu, Gheorghe Diaconescu, Daniela-Florentina Eleodor, Cateluţa Galescu, Marcel Gheorghe-Hanganu, Ion Kraschin, Ion Lazăr, Jianu-Dumitru Lazăr, Dumitru Matei, Carmen-Mihaela Mihai, Maria Mihai, Cornel Napara, Viorel Năstase, Mihai Niţu, Petre Oprea, Ion-Ciprian Pescaru, Călin-Doru Petruţi, Constantin-Petre Popescu, Valeriu Popescu, Gabriela-Livia Predescu, Natalia Preduţ, Christian Răcăşanu, Irina-Claudia Roman, Emanuel Stanciu, Adriana Stroe, Bogdan Stroe, Dragoş Stroe, Gabriel-Constantin Stroe, Gheorghe Stroe, Cornel Tabarta, Ruxandra-Gabriela Ţepelea, Valeriu-Gabriel Ţepelea şi Dumitru Vrăgneanu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare formulate împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată că, în calitatea lor de acţionari minoritari, nu au acces la datele financiare ale societăţii. Astfel, se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate care impun reclamantului să indice valoarea obiectului cererii, în caz contrar aplicându-se sancţiunea anulării cererii de chemare în judecată, încalcă dreptul de acces liber la justiţie, întrucât există situaţii în care reclamantul este în imposibilitate de a indica această valoare. În opinia autorilor nulitatea cererii de chemare în judecată nu intervine pentru considerente care ţin de valoarea obiectului "după preţuirea reclamantului", ci exclusiv pentru lipsa "obiectului ei". Obligarea indicării valorii obiectului cauzei, a modului de calcul, precum şi a înscrisurilor doveditoare reprezintă un formalism excesiv, de natură să atingă substanţa dreptului de liber acces la justiţie, atât timp cât însăşi valoarea obiectului este pusă în discuţie.
    6. Judecătoria Arad - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Faptul că reclamantului i se impune să indice valoarea obiectului cererii, după preţuirea sa, atunci când acesta este evaluabil în bani, nu constituie o limitare care ar putea afecta însăşi substanţa dreptului, cerinţa ca orice persoană care are o pretenţie bănească să precizeze valoarea, măcar la nivel estimativ, fiind una pe deplin rezonabilă şi posibil de îndeplinit.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    8. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale sunt constituţionale.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 194 lit. c) şi art. 200 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul cuprins:
    - Art. 194 lit. c): "Cererea de chemare în judecată va cuprinde [...] c) obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt.";
    - Art. 200 alin. (1) şi (2): "(1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197.
    (2) Când cererea nu îndeplineşte aceste cerinţe, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancţiune obligaţia de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (3)."
    12. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile din Constituţie ale art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, respectiv prin Decizia nr. 235 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 3 iulie 2014.
    14. Cu acel prilej Curtea a reţinut că procedura prevăzută de dispoziţiile legale criticate are drept scop remedierea unor lipsuri ale acţiunii introductive, astfel încât, la momentul demarării procedurii de fixare a primului termen de judecată, aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de art. 194 din Codul de procedură civilă. Legiuitorul a dorit disciplinarea părţilor din proces şi, în acest fel, respectarea principiului celerităţii şi a dreptului la un proces echitabil. O astfel de procedură nu este de natură să afecteze însăşi esenţa dreptului protejat, având în vedere că este însoţită şi de garanţia conferită de dreptul de a formula o cerere de reexaminare prevăzută de art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Mai mult, instanţa de judecată se pronunţă asupra unei probleme care priveşte exclusiv buna administrare a justiţiei. De asemenea, s-a mai arătat că procedura regularizării cererii introductive se întemeiază şi pe soluţia de principiu consacrată de art. 14 alin. (2) din Codul de procedură civilă potrivit căreia părţile trebuie să îşi facă cunoscute reciproc şi în timp util, direct sau prin intermediul instanţei, după caz, motivele de fapt şi de drept pe care îşi întemeiază pretenţiile şi apărările, precum şi mijloacele de probă de care înţeleg să se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să îşi poată organiza apărarea.
    15. Prevederile art. 194-197 din Codul de procedură civilă instituie condiţii de formă ale cererii de chemare în judecată, reglementând cuprinsul acesteia (art. 194), numărul de exemplare (art. 195), elementele esenţiale pe care trebuie să le conţină, sub sancţiunea nulităţii (art. 196), precum şi cerinţa timbrării acesteia (art. 197). Dispoziţiile art. 200 din Codul de procedură civilă dispun verificarea cererii introductive de instanţă de către completul învestit aleatoriu cu soluţionarea cauzei. Constatând neconformitatea acesteia în raport cu cerinţele instituite prin art. 194-197 din Codul de procedură civilă, instanţa de judecată comunică lipsurile reclamantului, în scris, punându-i totodată în vedere necesitatea regularizării cererii, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării. Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut de alin. (2) cuprins în art. 200 din acelaşi Cod, instanţa are posibilitatea să anuleze cererea de chemare în judecată, prin încheiere dată în camera de consiliu, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol.
    16. În acest sens, Curtea a reţinut că instituirea unor condiţii formale ale cererii de chemare în judecată nu poate fi considerată de plano drept o negare a efectivităţii dreptului de acces la justiţie, ci aceasta constituie o expresie a obligativităţii exercitării drepturilor şi libertăţilor cu bună-credinţă, în limitele instituite de lege. Mai mult, nerespectarea condiţiilor prescrise pentru conformitatea cererii introductive de instanţă nu atrage în mod necondiţionat anularea actului procedural, existând posibilitatea modificării sau completării acestuia în termenul stabilit de instanţă. Astfel, prevederile art. 200 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă, dispunând asupra necesităţii comunicării în scris către reclamant a lipsurilor constatate în legătură cu cererea de chemare în judecată, cu menţiunea regularizării acestora în termenul stabilit, reprezintă o concretizare a principiului rolului activ al judecătorului, tocmai în vederea asigurării accesului efectiv la justiţie al titularului cererii.
    17. Curtea a mai reţinut că, în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii de anulare, împotriva acesteia se poate face cerere de reexaminare, solicitând motivat revenirea asupra măsurii anulării. Potrivit art. 200 alin. (6) din Codul de procedură civilă, completul învestit cu soluţionarea cererii de reexaminare poate reveni asupra încheierii de anulare dacă măsura a fost dispusă în mod eronat sau dacă neregularităţile au fost înlăturate în termenul acordat, caz în care cauza va fi retrimisă completului iniţial învestit.
    18. De asemenea, Curtea a constatat că procedura regularizării cererii de chemare în judecată este justificată prin prisma finalităţii legitime urmărite de către legiuitor, şi anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoştinţă de cauză cu privire la obiectul cererii, motivele invocate şi probele solicitate, cât şi la asigurarea celerităţii procesului, permiţând astfel o bună desfăşurare a judecăţii într-un termen optim şi previzibil, în sensul art. 6 din Codul de procedură civilă, element component al termenului rezonabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constituţie.
    19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    20. Distinct de cele arătate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 194 lit. c) din Codul de procedură civilă prevăd că cererea de chemare în judecată va cuprinde atât obiectul cererii, cât şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Obiectul cererii şi valoarea lui prezintă importanţă deoarece fixează limitele cadrului procesual în care se va desfăşura judecata, determină competenţa şi un anumit cuantum al taxei judiciare de timbru.
    21. Curtea mai are în vedere şi faptul că acţionarii minoritari ai unei societăţi au acces la datele financiare ale acesteia putând uza de dispoziţiile art. 136 din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care dau expresie dreptului acţionarilor minoritari de control asupra gestiunii societăţii, precum şi a dreptului acestora la informare. Cererea formulată de către acţionarii minoritari trebuie să vizeze acte de gestiune concrete, care trebuie precizate în mod suficient de clar de către aceştia, numai asupra acestora instanţa putând încuviinţa efectuarea expertizei. Şi în cazul societăţilor admise la tranzacţionare acţionarii minoritari au dreptul la informare cu privire la datele financiar-contabile ale societăţii potrivit dispoziţiilor relevante din legislaţia specifică pieţei de capital, spre exemplu art. 259 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 29 iunie 2004.

    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Demostene Andronescu, Adrian-Gheorghe Barbilian, Stelian Barbu, Cristinel-Dumitru Beicuş, Constantin-Şerban Cantacuzino, Marin Căpăţână, Societatea Comercială "Capital Management" - S.R.L. din Bucureşti, Ştefan-Andrei Chirilă, Alexandrina-Constanţa Chiru, Vasile-Aurelian Ciorata, Mihai Constantineanu, Aurelian Constantinescu, Iliodor Crâşmariu, Gheorghe Diaconescu, Daniela-Florentina Eleodor, Cateluţa Galescu, Marcel Gheorghe-Hanganu, Ion Kraschin, Ion Lazăr, Jianu-Dumitru Lazăr, Dumitru Matei, Carmen-Mihaela Mihai, Maria Mihai, Cornel Napara, Viorel Năstase, Mihai Niţu, Petre Oprea, Ion-Ciprian Pescaru, Călin-Doru Petruţi, Constantin-Petre Popescu, Valeriu Popescu, Gabriela-Livia Predescu, Natalia Preduţ, Christian Răcăşanu, Irina-Claudia Roman, Emanuel Stanciu, Adriana Stroe, Bogdan Stroe, Dragoş Stroe, Gabriel-Constantin Stroe, Gheorghe Stroe, Cornel Tabarta, Ruxandra-Gabriela Ţepelea, Valeriu-Gabriel Ţepelea şi Dumitru Vrăgneanu în Dosarul nr. 14.736/55/2013/a1 al Judecătoriei Arad - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 194 lit. c) şi art. 200 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Arad - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 7 octombrie 2014.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                                 Andreea Costin

                                      -----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016