Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 5 din 4 aprilie 2011 referitoare la recursul in interesul legii, privind efectele admiterii recursului impotriva hotararii prin care judecatorul sindic respinge cererea de deschidere a procedurii insolventei, raportat la caracterul special al acestei proceduri
EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - COMPLETUL COMPETENT SA JUDECE RECURSUL IN INTERESUL LEGII PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 350 din 19 mai 2011
Dosar nr. 4/2011
Rodica Aida Popa - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului
Lavinia Curelea - preşedintele Secţiei civile şi de proprietate intelectualã
Anton Pandrea - preşedintele Secţiei penale
Gabriela Victoria Bîrsan - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal
Adrian Bordea - preşedintele Secţiei comerciale
Ileana Izabela Dolache - judecãtor la Secţia comercialã, judecãtor raportor
Roxana Popa - judecãtor la Secţia comercialã
Minodora Condoiu - judecãtor la Secţia comercialã
Veronica Carmen Popescu - judecãtor la Secţia comercialã
Viorica Trestianu - judecãtor la Secţia comercialã
Manuela Iulia Cârnu - judecãtor la Secţia comercialã
Veronica Rãdulescu - judecãtor la Secţia comercialã
Elena Cârcei - judecãtor la Secţia comercialã
Lucia Paulina Brehar - judecãtor la Secţia comercialã
Adriana Chioseaua - judecãtor la Secţia comercialã
Mariana Cârstocea - judecãtor la Secţia comercialã
Elena Daniela Marta - judecãtor la Secţia comercialã
Lidia Bãrbulescu - judecãtor la Secţia comercialã
Carmen Trãnica Teau - judecãtor la Secţia comercialã
Adina Nicolae - judecãtor la Secţia civilã şi de proprietate intelectualã
Raluca Moglan - judecãtor la Secţia civilã şi de proprietate intelectualã
Eugenia Marin - judecãtor la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Iuliana Puşoiu - judecãtor la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Mariana Ghena - judecãtor la Secţia penalã
Sofica Dumitraşcu - judecãtor la Secţia penalã
Completul competent sã judece recursul în interesul legii ce formeazã obiectul Dosarului nr. 4/2011 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 330^6 alin. 1 şi 8 din Codul de procedurã civilã, modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010, şi ale art. 27^1 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, modificat şi completat prin Hotãrârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 24/2010.
Şedinţa completului este prezidatã de doamna judecãtor Rodica Aida Popa, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin.
La şedinţa de judecatã participã prim-magistratul-asistent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna Aneta Ionescu, desemnatã în conformitate cu dispoziţiile art. 27^3 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, modificat şi completat prin Hotãrârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 24/2010.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - completul competent sã judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind efectele admiterii recursului împotriva hotãrârii prin care judecãtorul sindic respinge cererea de deschidere a procedurii insolvenţei, raportat la caracterul special al acestei proceduri. Limitele rejudecãrii cauzei de curtea de apel, în cazul modificãrii în totalitate a hotãrârilor pronunţate de judecãtorul sindic, divergenţa de jurisprudenţã fiind determinatã de aprecierile diferite asupra aplicãrii dispoziţiilor art. 11 alin. (1) şi art. 12 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, coroborate cu dispoziţiile art. 312 alin. 2-4 din Codul de procedurã civilã.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia şi pronunţarea unei decizii prin care sã se asigure interpretarea şi aplicarea unitarã a legii.
ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constatã urmãtoarele:
1. Problema de drept ce a generat practica neunitarã
Prin recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a arãtat cã în practica judiciarã nu existã un punct de vedere unitar cu privire la efectele admiterii recursului împotriva hotãrârii prin care judecãtorul sindic respinge cererea de deschidere a procedurii insolvenţei, raportat la caracterul special al acestei proceduri.
2. Examenul jurisprudenţial
Judecãtorul sindic din cadrul tribunalului, învestit cu o cerere pentru deschiderea procedurii insolvenţei formulate fie de creditori, fie de cãtre debitori ori de alte persoane cu legitimare procesualã activã, respectiv în contestaţiile debitorilor împotriva cererii introductive formulate de creditori, pronunţã hotãrâri de respingere a cererilor introductive şi, în mod corespunzãtor, de admitere a contestaţiilor debitorilor, considerând cã nu sunt îndeplinite condiţiile prevãzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, pentru deschiderea procedurii generale ori simplificate, dupã caz. Curţile de apel, învestite pe calea recursului, au pronunţat, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, soluţii de admitere a recursurilor declarate şi, constatând cã debitorul se aflã în stare de insolvenţã, au modificat hotãrârea judecãtorului sindic, în sensul admiterii cererilor formulate pentru deschiderea procedurii, respectiv în sensul respingerii contestaţiilor formulate de debitor împotriva cererilor creditorilor.
3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecãtoreşti
Examenul jurisprudenţial a relevat existenţa unor soluţii diferite ale instanţelor judecãtoreşti cu privire la problema de drept, în sensul cã deciziile pronunţate de curţile de apel sunt divergente atât sub aspectul dispoziţiei vizând deschiderea procedurii insolvenţei, cât şi în privinţa adoptãrii primelor mãsuri de cãtre instanţa de recurs, identificându-se astfel 3 orientãri:
3.1. Unele instanţe, fãrã o motivare expresã sub acest aspect, au dispus trimiterea cauzei judecãtorului sindic din cadrul tribunalului, cu indicaţia expresã de a dispune deschiderea procedurii insolvenţei.
3.2. Alte instanţe de recurs, în aceleaşi ipoteze, au dispus ele însele deschiderea procedurii generale ori simplificate, dupã caz.
3.3. A existat şi o orientare izolatã, de asemenea, fãrã o motivare expresã în aceastã privinţã, conform cãreia instanţa de recurs a dispus deschiderea procedurii insolvenţei în forma generalã, a adoptat primele mãsuri prevãzute la art. 20, art. 21 alin. (1), art. 35, 47, 61, art. 62 lit. b) şi c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, precum şi efectuarea cuvenitelor comunicãri şi notificãri, potrivit dispoziţiilor art. 37, 48 şi 61 din lege.
Subsecvent s-a dispus trimiterea dosarului la tribunal, în vederea stabilirii termenelor pentru continuarea procedurii, cu deplina respectare a termenelor stabilite anterior prin decizia pronunţatã de instanţa de recurs.
4. Opinia procurorului general
Procurorul general a susţinut, în esenţã, cã aplicarea dispoziţiilor art. 312 alin. 3 din Codul de procedurã civilã în procedura insolvenţei şi, consecutiv, a mecanismului procedural pe care îl implicã modificarea hotãrârii primei instanţe presupune, din perspectiva dispoziţiilor art. 149 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, examinarea compatibilitãţii deschiderii procedurii insolvenţei direct de cãtre instanţa de recurs cu dispoziţiile art. 11 alin. (1) lit. a), art. 32, art. 33 alin. (4) şi alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, potrivit cãrora competenţa de a deschide aceastã procedurã, fie la cererea creditorilor, fie la cererea debitorului, aparţine judecãtorului sindic.
În acest context s-a arãtat cã deschiderea procedurii insolvenţei de cãtre instanţa de recurs, în urma modificãrii în totalitate a hotãrârii judecãtorului sindic prin care s-a respins o astfel de cerere, respectiv s-a admis contestaţia debitorului, este incompatibilã cu procedura instituitã prin Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
Sub aspect material s-a susţinut cã, potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, tribunalul are competenţa exclusivã în privinţa tuturor procedurilor reglementate de legea insolvenţei, cu excepţia recursului, atribuţiile jurisdicţionale aflate în legãturã cu administrarea acestei proceduri fiind exercitate de judecãtorul sindic.
În fine, s-a arãtat cã în situaţia în care procedura se deschide la cererea debitorului se ridicã problema respectãrii dreptului creditorilor la exercitarea opoziţiei, în condiţiile prevãzute la art. 32 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, şi, ca atare, a eficienţei garanţiilor oferite de art. 21 din Constituţia României, republicatã.
5. Raportul asupra recursului în interesul legii
Proiectul de soluţie propus prin raportul întocmit în cauzã a vizat o altã orientare jurisprudenţialã decât cea exprimatã de procurorul general, respectiv soluţia instanţelor de recurs care, în aceeaşi ipotezã, au dispus ele însele deschiderea procedurii generale ori simplificate, dupã caz, şi trimiterea cauzelor judecãtorului sindic, pentru luarea primelor mãsuri şi continuarea procedurii.
În sprijinul acestei soluţii s-a susţinut cã în situaţia ce face obiectul prezentei cauze judecãtorul sindic a respins cererea de deschidere a procedurii insolvenţei formulate fie de cãtre debitor, fie de cãtre creditorul/creditorii acestuia, apreciind cã nu sunt îndeplinite cerinţele legale în acest sens, nefiind doveditã starea de insolvenţã.
În recursul promovat împotriva unei asemenea hotãrâri, instanţa de control judiciar este chematã sã se pronunţe tocmai asupra acestui aspect, respectiv dacã este sau nu în insolvenţã debitorul ori, cu alte cuvinte, dacã, raportat Ia situaţia de fapt stabilitã în cauzã, sunt întrunite condiţiile legale pentru a se proceda la deschiderea procedurii, acesta constituind, în fapt, "fondul" asupra cãruia se pronunţã instanţa de recurs admiţând recursul şi modificând încheierea/sentinţa atacatã. Odatã soluţionat "fondul", în sensul deschiderii procedurii, efectul constitutiv al deciziei instanţei de recurs stabileşte momentul de la care debitorului îi este creatã o situaţie juridicã nouã, cu referire la data pronunţãrii de cãtre judecãtorul sindic a hotãrârii de respingere a cererii de deschidere a insolvenţei.
6. Înalta Curte
Obiectul practicii neunitare îl formeazã soluţia pe care instanţa de recurs, care, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea insolvenţei nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, este curtea de apel, o dã în cazul admiterii recursului declarat împotriva hotãrârii de respingere a cererii creditorului sau a debitorului de deschidere a procedurii. Legea insolvenţei reglementeazã deschiderea procedurii şi efectele deschiderii procedurii în secţiunea a 2-a a cap. III "Procedura", sub aspectul care intereseazã, în sensul care urmeazã. Dacã cererea de deschidere a procedurii este formulatã de debitor şi aceasta corespunde condiţiilor prevãzute la art. 27, judecãtorul sindic va pronunţa o încheiere de deschidere a procedurii generale, iar dacã prin declaraţia fãcutã de debitor acesta îşi aratã intenţia de a intra în procedura simplificatã sau nu depune documentele necesare, judecãtorul sindic va pronunţa încheiere de deschidere a procedurii simplificate (art. 32).
Dacã cererea de deschidere a procedurii este formulatã de creditor, iar debitorul contestã starea de insolvenţã şi judecãtorul sindic stabileşte cã debitorul este în stare de insolvenţã, acesta va respinge contestaţia şi va deschide procedura generalã printr-o sentinţã. Dacã debitorul nu contestã starea de insolvenţã şi îşi exprimã intenţia de a-şi reorganiza activitatea, judecãtorul sindic va da o sentinţã de deschidere a procedurii generale.
În situaţia în care judecãtorul sindic stabileşte cã debitorul nu este în stare de insolvenţã, respinge cererea creditorilor, care va fi consideratã ca lipsitã de orice efect chiar de la înregistrarea ei. În acest caz, legiuitorul nu mai calificã hotãrârea judecãtorului sindic, dar din context aceasta va fi tot o sentinţã.
Potrivit art. 12 alin. (1) din lege, "hotãrârile judecãtorului sindic sunt definitive şi executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs.", iar, potrivit art. 149 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, dispoziţiile acesteia se completeazã, în mãsura compatibilitãţii lor, cu cele ale Codului de procedurã civilã, Codului civil, Codului comercial.
Aşadar, soluţia pe care instanţa de recurs o poate pronunţa în situaţia admiterii recursului împotriva hotãrârii de respingere a cererii de deschidere a procedurii, care implicã trimiterea faţã de specificul procedurii de a fi prin lege succesivã, este soluţia de casare. Altfel, soluţia de modificare presupune o examinare limitatã la motivele prevãzute la art. 304 pct. 6, 7, 8 şi 9 din Codul procedurã civilã, iar modificarea exclude trimiterea cauzei spre rejudecare.
Prin urmare, prevederile art. 312 alin. 2-4 din Codul de procedurã civilã se aplicã nu în litera lor, ci se aplicã circumstanţiat, în mãsura compatibilitãţii lor cu specificul procedurii insolvenţei de a fi etapizatã legal şi succesiv.
Soluţia de casare este reglementatã chiar de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, prin dispoziţiile art. 12 alin. (2), conform cãrora "dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Codul de procedurã civilã privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecãtorului sindic care pronunţã succesiv hotãrâri în acelaşi dosar, cu excepţia rejudecãrii, dupã casarea hotãrârii în recurs".
Pe de altã parte, potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, "organele care aplicã procedura sunt: instanţele judecãtoreşti, judecãtorul sindic, administratorul judiciar şi lichidatorul".
Atribuţiile pe care legea le prevede pentru fiecare dintre participanţii la procedura insolvenţei sunt de competenţã exclusivã, ele neputând fi îndeplinite de un alt participant la procedurã.
Totodatã, principalele atribuţii ale judecãtorului sindic sunt reglementate de art. 11 din lege, iar prima dintre acestea este prevãzutã la lit. a): "pronunţarea motivatã a hotãrârii de deschidere a procedurii şi, dupã caz, de intrare în faliment atât prin procedura generalã, cât şi prin procedura simplificatã".
În acest context este exclusã posibilitatea ca prin decizia de casare instanţa de recurs sã pronunţe deschiderea procedurii şi sã trimitã cauza judecãtorului sindic pentru dispunerea celorlalte mãsuri pe care le impune aceastã fazã distinctã a procedurii.
Înalta Curte are în vedere cã deschiderea procedurii generale a insolvenţei este de atributul şi în competenţa exclusivã a judecãtorului sindic, conform art. 11 alin. (1) lit. a) din legea insolvenţei, iar, pe de altã parte, hotãrârea de deschidere a procedurii cuprinde dispoziţii şi comunicãri realizabile în termene legale scurte, are un caracter unitar şi nu poate fi partajatã între instanţa de recurs şi judecãtorul sindic, altfel nefiind nici în litera şi nici în spiritul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
Faţã de aceste considerente, soluţia asupra recursului în interesul legii este de casare a hotãrârii şi trimiterea cauzei judecãtorului sindic pentru deschiderea procedurii insolvenţei, în aplicarea prevederilor art. 11 alin. (1) şi art. 12 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, coroborate cu art. 312 alin. 2-4 din Codul de procedurã civilã.
Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 330^7 cu referire la art. 329 din Codul de procedurã civilã, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010,
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în sensul cã:
În aplicarea dispoziţiilor art. 11 alin. (1) şi art. 12 din Legea nr. 85/2006 coroborate cu dispoziţiile art. 312 alin. 2-4 din Codul de procedurã civilã, curtea de apel, învestitã cu soluţionarea recursului declarat împotriva hotãrârii judecãtorului sindic prin care s-a respins cererea de deschidere a procedurii insolvenţei, admiţând recursul, va casa hotãrârea şi va trimite cauza judecãtorului sindic pentru deschiderea procedurii insolvenţei.
Obligatorie, potrivit art. 330^7 alin. 4 din Codul de procedurã civilã.
Pronunţatã în şedinţã publicã, astãzi, 4 aprilie 2011.
VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
RODICA AIDA POPA
Prim-magistrat-asistent,
Aneta Ionescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
