Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 479 din 30 iunie 2016  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) şi ale art. 42 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIE nr. 479 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) şi ale art. 42 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 997 din 12 decembrie 2016

    Valer Dorneanu - preşedinte
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Augustin Zegrean - judecător
    Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) şi ale art. 42 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Ion Dumitru în Dosarul nr. 10.096/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.497D/2015.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Lucian Dumitraşcu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care, mai întâi, depune note cuprinzând "legislaţie relevantă a două state membre ale Uniunii Europene". Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate arată că există jurisprudenţă în materia ce face obiectul controlului de constituţionalitate, respectiv cu privire la taxele judiciare de timbru, însă, de cele mai multe ori, la respingerea excepţiilor de neconstituţionalitate, s-a avut în vedere faptul că justiţiabilul are dreptul să solicite ajutor public judiciar. Astfel, se ajunge la un "incident constituţional"; există un drept constituţional, accesul liber la justiţie, care însă trebuie acordat de un judecător (acesta având competenţa acordării ajutorului public judiciar), aspect ce a determinat formularea excepţiei de neconstituţionalitate în dosarul de fond al instanţei de drept comun. În acest context arată că, indiferent de "rezultatul cererii din acel dosar", problema de contencios constituţional rămâne, respectiv faptul că o persoană cu venituri mai reduse nu are acelaşi liber acces la justiţie în raport cu o altă persoană cu o situaţie materială mai bună, motiv ce conduce la o diferenţă de tratament şi o limitare a liberului acces la justiţie, contrar dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate în susţinerea excepţiei. În continuare face o scurtă referire la legislaţia franceză - sistem judiciar cu care cel naţional se aseamănă. Or, în sistemul francez, orice cerere în materie civilă se taxează cu o sumă fixă (35 EUR). Astfel, nu este normal, posibil şi acceptabil ca o persoană fizică, într-un litigiu cu privire la drepturile proprii, să fie nevoită să timbreze la valoare, limitându-i-se accesul liber la justiţie.
    4. Pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate şi solicită constatarea neconstituţionalităţii prevederilor din ordonanţele de urgenţă criticate, menţionând, totodată, faptul că nu se pot aduce limitări drepturilor constituţionale prin ordonanţe de urgenţă, astfel cum este în speţa de faţă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
    5. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat cu privire la textele de lege criticate, sens în care menţionează, spre exemplu, Decizia nr. 749 din 16 decembrie 2014. În acest context pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere faptul că nu au intervenit elemente noi care să conducă la schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    6. Prin Încheierea din 5 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 10.096/3/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) şi ale art. 42 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Ion Dumitru într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri prin care se solicită acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral şi material cauzat, în temeiul art. 1349 din Codul civil.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă că, în cauză, este vorba de un cetăţean român ale cărui drepturi fundamentale prevăzute de Constituţie la art. 22 alin. (1) au fost încălcate şi care se află în situaţia de a cere despăgubiri materiale. Se susţine că obligarea, prin prevederile criticate, la plata unor taxe către statul român pentru pretenţii solicitate în faţa instanţelor competente şi în funcţie de valoarea acestora, cereri încă nerealizate, conduce la renunţarea sau la micşorarea acestor pretenţii, în funcţie de veniturile familiei, aspect ce este de natură a limita accesul liber la justiţie şi de a încălca dreptul la un proces echitabil.
    8. De asemenea se arată că adoptarea pe calea ordonanţei de urgenţă a unor norme prin care se instituie taxe judiciare de timbru este neconstituţională. Astfel, "conflictul de constituţionalitate" va trebui analizat şi din perspectiva capacităţii Guvernului de a adopta ordonanţe de urgenţă într-un domeniu strict rezervat Parlamentului prin art. 139 din Constituţie, şi anume domeniul stabilirii taxelor şi impozitelor. Se menţionează că, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (6), Guvernului îi este interzis să adopte ordonanţe de urgenţă care pot afecta drepturile şi libertăţile fundamentale prevăzute de Constituţie, prin raportare şi la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest context, cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, se susţine că stabilirea prin ordonanţă de urgenţă a unor taxe judiciare de timbru, în funcţie de pretenţiile solicitate, este neconstituţională, deoarece taxele astfel stabilite sunt de natură a limita accesul la justiţie a persoanelor pe criterii de avere. Astfel, se ajunge în situaţia în care persoanele care nu dispun de mijloace materiale şi/sau venituri să nu aibă posibilitatea de a se adresa justiţiei. Menţionează că, în actuala conjunctură socioeconomică a României, stabilirea unor valori procentuale din drepturi virtuale, a căror realizare în faţa instanţelor rămâne o simplă posibilitate imposibil de cuantificat în situaţia în care practica instanţelor române este lipsită de previzibilitate, este de natură a descuraja până şi persoanele care ar putea cu dificultate să plătească taxele pentru accesul la dreptate şi justiţie. Susţine că aspectele învederate au un caracter evident neconstituţional prin raportare la dispoziţiile art. 42 cu privire la veniturile ce nu sunt impozabile cuprinse în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Aşadar, deşi despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică, ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, nu sunt impozabile, solicitarea acestor drepturi (încă nerealizate) în faţa instanţelor de judecată este taxată procentual în funcţie de valoarea drepturilor pretinse, ceea ce reprezintă un paradox al sistemului de drept şi fiscal, fiind contrar ordinii constituţionale.
    9. Referitor la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 42 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 şi ale art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 arată că formularea textelor legale care reglementează această materie este vagă, lăsând la aprecierea subiectivă a instanţei stabilirea ajutorului public judiciar în materie civilă, fapt ce duce la încălcarea predictibilităţii actului de justiţie şi implicit a art. 1 alin. (5), art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1), şi art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie.
    10. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că dispoziţiile art. 3 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 reglementează modul concret de calcul al taxei judiciare de timbru în cazul acţiunilor şi cererilor evaluabile în bani. Art. 42 alin. (3) din acelaşi act normativ prevede posibilitatea acordării de reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxei de timbru în mod excepţional pentru persoanele juridice, raportat la situaţia financiară, dacă plata acestor obligaţii ar afecta semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice. În ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la faptul că reglementarea modului de calcul al taxei judiciare de timbru limitează accesul la justiţie pe criterii de avere, menţionează că această susţinere nu este întemeiată, întrucât acest mod de calcul se aplică tuturor celor care se adresează instanţelor judecătoreşti indiferent de starea materială şi de avere, astfel că nu se constată existenţa unei situaţii de discriminare. De altfel, pentru persoanele lipsite de mijloace materiale sau venituri a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 care, probând lipsa sau insuficienţa veniturilor sau mijloacelor materiale, pot obţine reduceri, scutiri sau eşalonări ale plăţii taxei judiciare de timbru sau pot beneficia de asistenţă juridică gratuită; or, autorul excepţiei de neconstituţionalitate se află într-o asemenea situaţie şi, beneficiind de dispoziţiile acestei ordonanţe de urgenţă, este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
    11. Referitor la pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor criticate în raport cu art. 115 alin. (6) şi art. 139 din Constituţie arată că aceste din urmă dispoziţii din Legea fundamentală au în vedere veniturile la bugetul statului şi la bugetul asigurărilor sociale de stat, or taxele judiciare de timbru nu se constituie ca venituri la bugetul statului şi la bugetul asigurărilor sociale de stat, ci la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde locuieşte cel ce formulează o cerere sau o acţiune în faţa instanţei. Prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă Guvernului nr. 51/2008 se asigură accesul la justiţie al oricărui cetăţean, indiferent de starea sa materială. Consideră că nu este încălcat accesul liber la justiţie şi nici art. 115 alin. (6) din Constituţie.
    12. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    13. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    14. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, sens în care are în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b), art. 42 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, precum şi ale art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008. Dispoziţiile criticate au următorul cuprins:
    - Art. 3 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013: "(1) Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel:
    a) până la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;
    b) între 501 lei şi 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;
    c) între 5.001 lei şi 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;
    d) între 25.001 lei şi 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;
    e) între 50.001 lei şi 250.000 lei - 2.105 lei +2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;
    f) peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.
    (2) Se taxează potrivit alin. (1) şi următoarele categorii de acţiuni:
    a) în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial; cererea privind repunerea părţilor în situaţia anterioară este scutită de taxă de timbru dacă este accesorie acestor cereri;
    b) privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial;";
    - Art. 42 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013:
    "(1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
    [...]
    (3) În mod excepţional, instanţa poate acorda persoanelor juridice reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciază, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice.";
    - Art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008: "(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România."
    18. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) potrivit căruia "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie", art. 4 alin. (2) cu privire la criteriile nediscriminării, art. 15 privind universalitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, art. 115 alin. (6) privind adoptarea ordonanţelor de urgenţă şi art. 139 referitor la impozite, taxe şi alte contribuţii. De asemenea menţionează art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 1 cu privire la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţie.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, atât în ansamblu, cât şi în mod punctual anumite prevederi din acestea. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 45 din 4 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 15 aprilie 2014, Decizia nr. 649 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2015, Decizia nr. 749 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 17 februarie 2015, Decizia nr. 532 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 620 din 14 august 2015, Decizia nr. 39 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26 februarie 2015.
    20. Astfel, în ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia prin reglementarea pe calea ordonanţei de urgenţă în materia taxelor judiciare de timbru se aduce atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 115 alin. (6) şi ale art. 139 şi, implicit art. 21, Curtea reţine, pe de o parte, că, potrivit jurisprudenţei sale, sintagma "numai prin lege" din cuprinsul art. 139 alin. (1) din Constituţie are semnificaţia de a interzice posibilitatea stabilirii de impozite şi taxe pentru bugetul de stat prin acte normative inferioare, ca forţă juridică, legii. În această categorie nu intră ordonanţele emise de Guvern, ci hotărârile Guvernului, care se emit pentru organizarea executării legilor, ordinele miniştrilor etc. (a se vedea Decizia nr. 299 din 6 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 17 ianuarie 2002). De asemenea, din coroborarea prevederilor constituţionale ale art. 139 cu cele ale art. 56, Curtea observă că acestea instituie garanţia că obligaţia constituţională a cetăţenilor de a contribui prin impozite, taxe şi alte contribuţii venituri la bugetul de stat se face în condiţiile legii.
    21. Pe de altă parte, Curtea, pronunţându-se asupra dispoziţiilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, a reţinut că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru (a se vedea în acest sens Decizia nr. 649 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2015), respectiv taxe de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 109 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 5 aprilie 2011). Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.
    22. De altfel, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat dacă accesul liber la justiţie este un drept absolut şi dacă poate forma obiectul unei restrângeri sau limitări. Instanţa europeană a statuat că "dreptul la un tribunal" nu este absolut, acest drept putând fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, paragraful 57). De asemenea, prin Hotărârea din 11 octombrie 2007, pronunţată în Cauza Larco împotriva României, paragraful 56, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că obligaţia de a plăti în faţa instanţelor civile o taxă judiciară corespunzătoare cererilor formulate nu poate fi considerată ca o limitare a dreptului de acces la o instanţă, care ar fi, în sine, incompatibilă cu art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Curtea Europeană a subliniat că, în dreptul român, cu privire la cererile evaluabile în bani, valoarea taxei judiciare de timbru este calculată sub forma unui procent din valoarea obiectului cauzei (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 649 din 11 noiembrie 2014, precitată).
    23. Faţă de cele prezentate, Curtea constată că instituirea unor taxe judiciare de timbru prin ordonanţe de urgenţă nu este contrară prevederilor constituţionale ale art. 21, art. 115 alin. (6) şi ale art. 139, astfel că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este neîntemeiată.
    24. Referitor la pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. 42 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea observă că acestea statuează cu privire la faptul că persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, iar, în mod excepţional, instanţa poate acorda aceste facilităţi fiscale, în alte cazuri în care apreciază că, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei juridice, plata taxei judiciare de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a acesteia.
    25. Faţă de această împrejurare, Curtea nu poate reţine pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, ca urmare a faptului că aceste prevederi legale lasă la aprecierea instanţei de judecată stabilirea ajutorului public judiciar, deoarece, pe de o parte, dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 reglementează criteriile în funcţie de care beneficiul de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 din aceasta se avansează de către stat fie în întregime, fie în proporţie de 50%; pe de altă parte, alin. (3) al aceluiaşi articol are în vedere şi alte cazuri în care ajutorul public judiciar se poate acorda, proporţional cu nevoile solicitantului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 23 decembrie 2015). În acest context, Curtea observă că prevederile criticate sunt o aplicare a dispoziţiilor art. 126 alin. (1) şi (2) şi art. 124 din Constituţie.
    26. Totodată, Curtea observă că plata taxelor judiciare de timbru este o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, iar obligaţia la plata anticipată a acestor taxe este justificată. De altfel, contribuţia justiţiabilului poate fi recuperată la cererea acestuia, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, de la partea care pierde. Aşadar, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Potrivit dispoziţiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, cel care nu este în stare să facă faţă cheltuielilor pe care le presupune declanşarea şi susţinerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenţă judiciară, în condiţiile legii speciale privind ajutorul public judiciar (Decizia nr. 533 din 9 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 17 noiembrie 2014).
    27. Faţă de cele prezentate, Curtea nu poate reţine pretinsa contrarietate a prevederilor criticate cu dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate în susţinerea excepţiei, deoarece acestea se aplică în mod egal tuturor celor care cad sub incidenţa ipotezelor cuprinse în aceste norme, fără discriminări, şi, de asemenea, respectă principiul supremaţiei Constituţiei, al universalităţii, precum şi al accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, fiind în deplin acord cu prevederile constituţionale cu privire la impozite, taxe şi alte contribuţii, precum şi cu cele referitoare la delegarea legislativă.

    28. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion Dumitru în Dosarul nr. 10.096/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 3 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) şi ale art. 42 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 30 iunie 2016.

                PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE
                         prof. univ. dr. VALER DORNEANU

                              Magistrat-asistent,
                                Ioniţa Cochinţu


                                     ------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice