Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 472 din 23 septembrie 2014  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 472 din 23 septembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 832 din 14 noiembrie 2014
    Augustin Zegrean - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Toni Greblă - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Aurel Bonciog în Dosarul nr. 56.940/3/2011* (nr. vechi 1.073/2014) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 337D/2014.
    2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei de neconstituţionalitate, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, deoarece măsura legislativă a tăierii pensiilor de serviciu ale diplomaţilor este neconstituţională şi nu a avut efect practic. Solicită Curţii Constituţionale ca, prin decizia ce o va da, să îndrume instanţele judecătoreşti să aplice legea, susţinând că o hotărâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului se aplică doar cauzei respective, iar nu şi altor cauze. De asemenea, susţine că dispoziţiile criticate contravin prevederilor art. 15 alin. (1) din Constituţie. Depune concluzii scrise în acest sens.
    4. Reprezentantului Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 312 din 5 iunie 2014. Totodată, susţine că interpretarea Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului este obligatorie pentru instanţele judecătoreşti.

                         CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Decizia civilă nr. 1.266 din 4 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 56.940/3/2011* (nr. vechi 1.073/2014), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Aurel Bonciog în cadrul unei cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiei la decizia de pensionare.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (1), art. 44 alin. (1) şi art. 55 din Constituţie, precum şi, prin raportare la art. 20 din Constituţie, prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 "nu modifică sau abrogă legi, care să revendice priorităţi de aplicare, potrivit principiului prior tempore potior iure, ci direct introduce la Legea nr. 19/2000 un nou sistem de calcul al pensiilor pentru diplomaţi, pensii stabilite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2003", ceea ce, din punct de vedere juridic, înseamnă că pensiile prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 sunt parţial expropriate.
    7. Mai arată că neretroactivitatea, ca raport dintre două legi consecutive care reglementează aceeaşi stare de fapt, situaţie prevăzută la art. 15 alin. (2) din Constituţie, este distinctă de garanţia constituţională a întregului sistem juridic din România, creat prin acte sau fapte juridice anterioare. De asemenea, invocă principiul pacta sunt servanda şi principiul securităţii juridice. Astfel, arată că drepturile subiective ale cetăţenilor sunt garantate deopotrivă, chiar dacă sunt bunuri corporale sau drepturi viitoare, nu numai prin neretroactivitatea legii.
    8. Totodată, susţine că toate pensiile prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 au fost create nu ca drepturi impersonale, abstracte, ci ca bunuri corporale, concret măsurabile, pe bază de contracte civile, care, potrivit art. 969 din Codul civil, sunt obligatorii. În acest sens invocă şi art. 1.271 din noul Cod civil. Or, statul poate acţiona şi ca subiect de drept civil şi nu poate ignora obligaţiile civile. Astfel, consideră că Legea nr. 119/2010 trimite inutil la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, căci aceasta a reglementat pensiile pentru diplomaţi, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic şi consular nu a creat un sistem de pensii, ci a instituit un mod de calcul distinct pentru o categorie socială. Orice interpretare s-ar da Legii nr. 119/2010, aceasta nu a schimbat natura pensiilor. În acest sens invocă doctrina franceză şi dispoziţiile Codului civil referitoare la contractul de asigurare, precizând că legea nu face distincţie între pensia de serviciu şi pensia de asigurări sociale şi că, din păcate, în cazul de faţă, acest contract de asigurare este aleatoriu.
    9. De asemenea, susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin şi art. 44 din Constituţie, deoarece pensia este un "bun" ocrotit de lege, de Constituţie şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Invocă în acest sens jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi anume cauzele Andrejeva împotriva Letoniei, Muller împotriva Austriei, Gazgusuz împotriva Austriei şi Buchen împotriva Cehiei. Totodată, arată că prin Decizia din 7 februarie 2012, pronunţată în Cauza Frimu şi alţii împotriva României, şi prin Decizia din 15 mai 2012, pronunţată în Cauza Abăluţă şi alţii împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a fost sesizată şi cu încălcarea dreptului de proprietate.
    10. Mai susţine că unele instanţe, cum ar fi Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Galaţi şi Tribunalul Botoşani, "percep ca neconstituţională" Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011.
    11. În final, arată, pe de-o parte, că, deşi Curtea Constituţională s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii acestei ordonanţe, a analizat alte aspecte decât cele invocate în prezenta cauză, iar, pe de altă parte, că motivarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 871/2010 nu este obligatorie, Curtea putând să îşi schimbe practica, deoarece "interpretarea legii este dinamică şi adesea legată de un interes public".
    12. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale opinează în sensul că este incontestabil că, în calitate de subiect de drept, pensionarul are dreptul la pensie, în condiţiile stabilite de lege şi cu respectarea prevederilor tratatelor internaţionale prioritare la care România este parte, pensia reprezentând un drept de natură patrimonială. Statul român, cu respectarea coordonatelor indicate anterior, poate modifica drepturile de pensie. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 se aplică numai pentru pensiile plătite după intrarea ei în vigoare, iar nu şi pentru pensiile deja încasate. Actul normativ criticat instituie o nouă procedură administrativă de calcul al pensiei, iar legiuitorul are dreptul exclusiv de a dispune, în funcţie de politica socială şi fondurile disponibile, asupra acordării lor, precum şi asupra cuantumului şi condiţiilor de acordare. Noţiunea de "bun" înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel că dreptul la pensie poate fi asimilat unui drept de proprietate, iar pensia, unui bun proprietate privată. Partea necontributivă este supusă practic realităţilor sociale şi resurselor financiare de la un moment dat şi reprezintă un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a legii noi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Avocatul Poporului apreciază, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 533/2012. Cu privire la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, apreciază că, potrivit acestei norme constituţionale, cetăţenii au dreptul la pensie, în condiţiile legii. Ca atare, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. În final, arată că dispoziţiile art. 55 din Constituţie nu au incidenţă în speţă.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                          CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile şi notele scrise ale autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011, aprobată prin Legea nr. 109/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 9 iulie 2012, dispoziţii care au următorul conţinut: "(1) Pensiile prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiaşi legi, se revizuiesc, din oficiu, de către casele teritoriale de pensii în evidenţa cărora se află dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
    (2) Drepturile de pensie revizuite potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă se plătesc de la data de întâi a lunii următoare expirării termenului de revizuire prevăzut la alin. (1).
    (3) Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi revizuite şi la cererea beneficiarului, dacă acesta depune la casa teritorială de pensii, în termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, noi acte doveditoare, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date şi elemente decât cele existente la dosarul de pensie, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare şi a punctajului mediu anual.
    (4) Drepturile de pensie revizuite la cererea beneficiarului se plătesc de la data prevăzută la alin. (2), dacă cererea de revizuire, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa teritorială de pensii în termenul prevăzut la alin. (3).
    (5) În situaţia în care cererea, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa teritorială de pensii peste termenul prevăzut la alin. (3), drepturile de pensie se vor plăti începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii cererii, dar nu mai devreme de termenul prevăzut la alin. (2)."
    18. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (1) potrivit căruia "Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea", art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie şi art. 55 privind apărarea ţării. De asemenea, invocă, prin raportare la art. 20 din Constituţie, şi încălcarea prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind protecţia proprietăţii.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în ceea ce priveşte criticile privind transformarea pensiilor de serviciu în pensii contributive şi micşorarea cuantumului acestora, critici raportate la art. 15 alin. (2), art. 44 şi art. 47 din Constituţie, s-a mai pronunţat prin numeroase decizii, respingând ca neîntemeiate aceste critici, de exemplu, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, prin Decizia nr. 215 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 11 mai 2012, şi prin Decizia nr. 327 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 29 august 2013.
    20. Astfel, prin Decizia nr. 215 din 13 martie 2012, Curtea a reţinut că, "Dacă Legea nr. 119/2010 constituie reglementarea de drept substanţial prin care pensiile de serviciu au fost transformate în pensii contributive, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 reprezintă prevederea legală de natură procedurală prin care statul reglementează procedura recalculării pensiilor şi modul de calcul al drepturilor de pensie, ţinând cont de specificul situaţiilor categoriilor socio-profesionale în cauză."
    21. Prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, Curtea a reţinut că "partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de "bun", ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii".
    22. Totodată, Curtea a arătat că dobândirea dreptului la pensie specială "nu poate fi considerată ca instituind o obligaţie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări şi asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. [...] Conformându-se dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita".
    23. De asemenea, în această materie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Decizia din 7 februarie 2012, pronunţată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11 şi nr. 45.588/11 - Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar şi Lucia Gheţu împotriva României, a constatat că măsura de reducere a pensiilor de serviciu este prevăzută de lege (paragrafele 18 şi 42) şi constituie o modalitate de a echilibra bugetul şi de a corecta diferenţele existente între sistemele de pensie, iar aceste motive nu pot fi considerate nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 44). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a amintit că statele părţi la Convenţie se bucură de o marjă de apreciere destul de mare atunci când este vorba de reglementarea politicii lor sociale. Întrucât adoptarea legilor pentru a stabili echilibrul dintre cheltuielile şi veniturile statului implică de obicei un examen al chestiunilor politice, economice şi sociale, Curtea a considerat că autorităţile naţionale se află în principiu într-o poziţie mai bună pentru a alege mijloacele cele mai potrivite pentru a atinge acest obiectiv şi aceasta respectă alegerile lor, cu excepţia situaţiei în care acestea sunt în mod evident lipsite de o bază rezonabilă (paragraful 41). Instanţa de contencios al drepturilor omului a ţinut seama şi de faptul că "reforma sistemelor de pensii nu a avut efect retroactiv şi nu a adus atingere drepturilor la prestaţii sociale dobândite în temeiul contribuţiilor plătite în timpul anilor de activitate" (paragraful 45).
    24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    25. În ceea ce priveşte susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la existenţa unui contract de asigurare încheiat cu statul, Curtea reţine că acestea nu pot fi primite, de vreme ce regulile care guvernează acordarea pensiei sunt stabilite prin legile privind sistemul de pensii (cum este Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice), iar nu de dispoziţiile referitoare la contractul de asigurare din Codul civil.
    26. Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate nu contravin nici prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi nici celor ale art. 15 alin. (1), potrivit cărora "Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea". Astfel, dreptul la pensie de serviciu nu este consacrat la nivel constituţional, astfel că nu se poate vorbi de un drept fundamental la pensia de serviciu.
    27. Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 55 din Constituţie privind apărarea ţării, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauza de faţă.
    28. În final, Curtea observă că, referitor la pensiile personalului diplomatic şi consular, art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2013 privind acordarea de drepturi unor membri ai Corpului diplomatic şi consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 21 octombrie 2013, şi aprobată prin Legea nr. 381/2013, ordonanţă de urgenţă care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014, stabileşte următoarele:
    "(1) Membrii Corpului diplomatic şi consular al României, cu o vechime neîntreruptă de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, care la data de 31 august 2010 erau pensionari, pot beneficia de o indemnizaţie diplomatică în cuantum lunar de maximum 3.571 lei.
    (2) Indemnizaţiile diplomatice prevăzute la alin. (1) se pot acorda pentru un număr maxim de 250 de persoane."

    29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                     CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                        În numele legii
                            DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Aurel Bonciog în Dosarul nr. 56.940/3/2011* (nr. vechi 1.073/2014) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 septembrie 2014.

               PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                        AUGUSTIN ZEGREAN

                       Magistrat-asistent,
                     Ioana Marilena Chiorean

                           ---------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016