Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 462 din 16 octombrie 2025  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 462 din 16 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 106 din 10 februarie 2026

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina │- preşedinte │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos │- judecător │
│Csaba-Ferenc │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin │- judecător │
│Dragoş │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Alina Oprişan │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

        Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Vasile Niţă în Dosarul nr. 36/752/2021/a3 al Tribunalului Militar Cluj şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.234D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a instanţei de contencios constituţional, respectiv Decizia nr. 48 din 18 februarie 2025.
        CURTEA,
        având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 23 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 36/752/2021/a3, Tribunalul Militar Cluj a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Vasile Niţă într-o cauză penală, în care autorul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, incriminată de art. 336 alin. (1) din Codul penal.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în esenţă, autorul acesteia apreciază că textul criticat este neconstituţional în măsura în care permite unui organ de constatare, şi nu de urmărire penală, să dispună asupra probaţiunii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni şi, totodată, în afara unui cadru legal, respectiv înainte de începerea urmăririi penale. În susţinerea excepţiei invocate, autorul aminteşte că orice act de urmărire penală trebuie efectuat în cursul urmăririi penale, aşa cum a reţinut instanţa de contencios constituţional prin Decizia nr. 72 din 29 ianuarie 2019.
    6. Tribunalul Militar Cluj apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, dispoziţiile invocate fiind conforme cu Legea fundamentală. Reţine că neconstituţionalitatea unei prevederi legale este determinată de existenţa unor contradicţii între aceasta şi un principiu constituţional, contradicţii care, în speţă, nu sunt prezente. De asemenea, instanţa de judecată apreciază că dispoziţia contestată nu aduce atingere statului de drept, iar organele de constatare, de cercetare penală şi de urmărire penală au respectat întocmai normele legale în vigoare. Toţi cetăţenii beneficiază de acelaşi tratament juridic şi au garantat dreptul la un proces echitabil.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
        CURTEA,
     examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut: "În cazul conducerii unui vehicul de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe, recoltarea de probe biologice se efectuează din dispoziţia organelor de constatare şi cu consimţământul celui supus examinării, de către un medic, asistent medical sau de o persoană cu pregătire medicală de specialitate, în cel mai scurt timp, într-o instituţie medicală, în condiţiile stabilite de legile speciale."
    11. Autorul excepţiei susţine că textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi alin. (5) referitor la principiile generale ale statului român, art. 16 - Egalitatea în drepturi, precum şi ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, astfel cum acesta se interpretează, în temeiul art. 11 alin. (1) şi art. 20 alin. (1) din Constituţie, şi prin prisma exigenţelor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul criticat a mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, iar, prin Decizia nr. 48 din 18 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 25 august 2025, instanţa de contencios constituţional a analizat constituţionalitatea acestuia prin raportare la critici similare celor formulate şi în prezenta cauză, respingând, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate.
    13. În analiza sa, Curtea a reţinut că normele criticate atribuie organelor de constatare competenţa de a dispune recoltarea probelor biologice în cazul conducerii unui vehicul de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe, faptă ce constituie infracţiunea incriminată de art. 336 alin. (1) din Codul penal, dacă se constată o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge, şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Legiuitorul a instituit, în mod justificat, ca această competenţă să revină organelor de constatare, şi nu organelor de urmărire penală, aşa cum prevede art. 172 din Codul de procedură penală. Fundamentul acestei opţiuni legislative constă în necesitatea obiectivă de a asigura recoltarea promptă a probelor biologice, pentru a preveni alterarea parametrilor biologici care definesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal. În vederea aflării adevărului, determinarea nivelului alcoolemiei trebuie să reflecte cât mai fidel situaţia existentă la momentul conducerii vehiculului sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.
    14. În acest sens, art. 61 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală prevede că organele de constatare au obligaţia de a efectua măsuri pentru ridicarea sau conservarea mijloacelor de probă atunci când există o suspiciune rezonabilă privind săvârşirea unei infracţiuni, iar, în cazul infracţiunilor flagrante, au dreptul să facă percheziţii corporale sau ale vehiculelor, să îl prindă pe făptuitor şi să îl prezinte de îndată organelor de urmărire penală. Textul de lege analizat vizează tocmai o infracţiune flagrantă constând în conducerea unui vehicul de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe, faptă incriminată de art. 336 alin. (1) din Codul penal, iar procedura instituită asigură celeritate şi eficienţă actului de justiţie, fără a aduce atingere drepturilor fundamentale ale persoanei.
    15. Prin aceeaşi decizie antereferită, Curtea a precizat că poliţistul rutier are doar rolul de a întocmi cererea de analiză toxicologică a probelor biologice, adresată instituţiei medico-legale. Organul de urmărire penală, sesizat potrivit art. 305 din Codul de procedură penală, dispune începerea urmăririi penale in rem, urmând ca, în funcţie de rezultatul buletinului de analiză toxicologică şi momentul comunicării acestuia, să dispună cu privire la continuarea urmăririi penale in rem, începerea urmăririi penale in personam ori clasarea cauzei dacă nu sunt îndeplinite condiţiile legale privind săvârşirea faptei de conducere sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.
    16. Astfel, completarea cererii de analiză toxicologică reprezintă un act de natură tehnico-administrativ, intermediar, care nu echivalează cu administrarea efectivă a probelor, această competenţă revenind exclusiv organului de urmărire penală, ulterior începerii urmăririi penale, în cursul procesului penal. Prin urmare, organul de constatare nu administrează probatoriul rezultat în urma recoltării probelor biologice, aşa cum susţine autorul excepţiei, ci doar are sarcina de a intermedia efectuarea recoltării propriu-zise, prin completarea cererii de analiză toxicologică.
    17. De asemenea, art. 61 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură penală prevede că actele întocmite, împreună cu mijloacele materiale de probă, se înaintează, de îndată, organelor de urmărire penală, iar procesul-verbal întocmit potrivit art. 61 alin. (1) din acelaşi act normativ constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală şi nu poate fi supus controlului pe calea contenciosului administrativ. Totodată, potrivit art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală, recoltarea de probe biologice are loc, din dispoziţia organului de constatare, în acest caz poliţia rutieră, cu consimţământul celui supus examinării, de către un medic, asistent medical sau de o persoană cu pregătire medicală de specialitate, în cel mai scurt timp, într-o instituţie medicală, în condiţiile stabilite de legea specială.
    18. Art. 125 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, modificat prin art. I, pct. 35, lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 21/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 29 august 2014, prevede obligaţia adoptării unor norme care să reglementeze în detaliu modul de prelevare a probelor biologice, necesare pentru stabilirea intoxicaţiei etilice şi a stării de influenţă a produselor şi substanţelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora.
    19. În acest sens, Ministerul Sănătăţii a procedat la aprobarea prin Ordinul nr. 1.512/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 20 decembrie 2013, a Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea şi transportul probelor biologice în vederea probaţiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenţei în organism a substanţelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, în prezent abrogate. La momentul producerii evenimentelor analizate în acea speţă, erau incidente prevederile art. 192-195 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 26 octombrie 2006.
    20. Astfel, Curtea a reţinut că procedura prevede ca prelevarea probelor biologice să se efectueze după ce poliţistul rutier completează formularul de cerere pentru analiza toxicologică a probelor biologice. Recoltarea este efectuată de personal medical, în prezenţa poliţistului rutier, iar ambii completează şi semnează un proces-verbal. Ulterior, rezultatele obţinute în urma analizelor de laborator efectuate asupra probelor biologice sunt consemnate în buletinul de analiză toxicologică, document care este transmis de îndată organului judiciar competent după finalizarea determinărilor toxicologice.
    21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei, soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţată de Curte prin Decizia nr. 48 din 18 februarie 2025, antereferită, precum şi considerentele care au fundamentat această soluţie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
        În numele legii
        DECIDE:
     Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Niţă în Dosarul nr. 36/752/2021/a3 al Tribunalului Militar Cluj şi constată că dispoziţiile art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
        Definitivă şi general obligatorie.
        Decizia se comunică Tribunalului Militar Cluj şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
        Pronunţată în şedinţa din data de 16 octombrie 2025.


                        PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                        ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                        Magistrat-asistent,
                        Alina Oprişan

        ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016