Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIE nr. 441 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (5) din Codul de procedură penală Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 441 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (5) din Codul de procedură penală

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 912 din 14 noiembrie 2016
Comenteaza legea


    Mona-Maria Pivniceru   - preşedinte
    Petre Lăzăroiu         - judecător
    Daniel Marius Morar    - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu  - judecător
    Tudorel Toader         - judecător
    Augustin Zegrean       - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Costel Căşuneanu în Dosarul nr. 630/110/2015 al Tribunalului Bacău - Secţia penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.774D/2015.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată. Arată că recuzarea reprezintă un incident procedural a cărui soluţionare a fost reglementată de către legiuitor într-o modalitate care să se realizeze cu celeritate. Apreciază că dispoziţiile care reglementează procedura de soluţionare a recuzării nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei, acesta putând depune înscrisuri în vederea susţinerii cererii sale.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din data de 20 noiembrie 2015 pronunţată în Dosarul nr. 630/110/2015, Tribunalul Bacău - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Costel Căşuneanu cu ocazia soluţionării unei cereri de recuzare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia apreciază că dispoziţiile art. 68 alin. (5) din Codul de procedură penală încalcă în mod flagrant dreptul la un proces echitabil în componenta sa referitoare atât la garanţia contradictorialităţii şi a publicităţii şedinţei de judecată, cât şi în privinţa dreptului la apărare în condiţiile în care cererea de recuzare formulată de către inculpat este soluţionată de către judecător sau completul de judecată în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Faptul că inculpatul se află în imposibilitate de a pune concluzii cu privire la cererea pe care a formulat-o contravine prevederilor art. 6 paragraful 3 lit. b) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care reglementează dreptul inculpatului de a se apăra el însuşi sau de a fi asistat de un avocat. În continuare, face referire la un număr de Hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu Hotărârea din 12 aprilie 2012, pronunţată în Cauza Lagardere împotriva Franţei, Hotărârea din 23 octombrie 1996, pronunţată în Cauza Dombo Beheer BV împotriva Olandei, Hotărârea din 18 februarie 1997, pronunţată în Cauza Niderost-Huber împotriva Elveţiei, Hotărârea din 2 iunie 2005, pronunţată în Cauza Goktepe împotriva Belgiei, Hotărârea din 31 octombrie 2013, pronunţată în Cauza Janyer împotriva Republicii Cehe. Având în vedere această jurisprudenţă, apreciază că orice parte trebuie să aibă oportunitatea de a-şi exprima opinia în cursul procesului, contradictorialitatea implicând dreptul părţilor de a face cunoscute elementele care au vocaţia să susţină pretenţiile lor.
    6. De asemenea sunt invocate deciziile Curţii Constituţionale nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, şi nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014. Apreciază că, în condiţiile în care textul de lege nu prevede obligativitatea citării părţilor şi posibilitatea participării acestora la soluţionarea procedurii în condiţii de contradictorialitate, se produce o perturbare serioasă la nivelul tuturor garanţiilor dreptului la un proces echitabil, atât de necesare unui proces penal în lumina exigenţelor europene şi constituţionale.
    7. Tribunalul Bacău - Secţia penală apreciază că încheierea prin care se soluţionează cererea de recuzare nu soluţionează fondul cauzei şi de aceea o procedură de soluţionare nepublică şi necontradictorie este constituţională. În continuare, arată că în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, s-a reţinut că principiul publicităţii poate fi atenuat în circumstanţe excepţionale, cum ar fi absenţa unei probleme de drept care necesită o audiere, prin natura sa limitată la chestiuni de soluţionat în absenţa unui interes public. Procedurile consacrate exclusiv unor motive de drept sau cu un nivel ridicat tehnic pot îndeplini condiţiile prevăzute de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, chiar şi în absenţa unor dezbateri publice şi contradictorii. Or, tocmai în virtutea acestor raţiuni de principiu, legiuitorul, atât în materie penală, cât şi civilă, a prevăzut o procedură de soluţionare nepublică şi necontradictorie. Reglementarea procedurii de soluţionare a cererilor de recuzare reflectă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea celerităţii acestei proceduri, astfel că dispoziţiile criticate nu aduc atingere nici liberului acces la justiţie prevăzut de art. 21 din Constituţie. În continuare, apreciază că dreptul la un proces echitabil contradictoriu presupune, în principiu, pentru o parte, posibilitatea de a lua cunoştinţă de observaţiile sau documentele prezentate, precum şi de a le pune în discuţie. Deşi procedura soluţionării recuzării este de principiu nepublică, nimic nu împiedică partea care a formulat cerere de recuzare să se prezinte la termenul stabilit şi să depună concluzii scrise la dosarul cauzei sau chiar să-şi susţină prin avocat cererea, cum s-a întâmplat şi în cauza de faţă.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul apreciază că reglementarea actuală a procedurii de soluţionare a cererii de recuzare este similară celei prevăzute în art. 52 alin. (2) din Codul de procedură penală anterior. Aceste din urmă dispoziţii au fost supuse controlului de constituţionalitate în raport de critici similare celor formulate în prezenta cauză, constatându-se de fiecare dată conformitatea acestora cu prevederile constituţionale şi convenţionale invocate. Astfel, prin Decizia nr. 1.016 din 29 noiembrie 2012, Curtea Constituţională a statuat că reglementarea procedurii de soluţionare a cererilor de recuzare reflectă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea celerităţii acestei proceduri, corespunzător cerinţelor impuse de art. 21 din Constituţie, iar faptul că părţile sunt ascultate numai "dacă se găseşte necesar" vizează tocmai "împiedicarea tergiversării soluţionării cererii de recuzare şi, implicit, a cauzei în care aceasta a fost formulată". În ce priveşte pretinsa încălcare a dreptului la apărare, arată că, prin Decizia nr. 992 din 8 iulie 2010, instanţa de contencios constituţional a reţinut că "normele criticate nu aduc atingere dreptului persoanei ca, în tot cursul procesului, să fie asistată de un avocat, ales sau numit din oficiu, şi de a se prevala, neîngrădit, de toate garanţiile pe care le presupune un proces echitabil, astfel încât nu poate fi reţinută nici încălcarea prevederilor art. 24 din Constituţie".
    10. De asemenea arată că autorul excepţiei nu motivează criticile de neconstituţionalitate privind încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 11 alin. (1) şi (2), art. 20, art. 124 alin. (2) şi art. 142 alin. (1), astfel încât, în considerarea dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora sesizările adresate Curţii Constituţionale "trebuie să fie motivate", apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată în raport de aceste prevederi este inadmisibilă.
    11. Avocatul Poporului, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, arată că dispoziţiile legale criticate, referitoare la procedura soluţionării cererii de recuzare, au fost instituite de legiuitor în temeiul competenţei sale constituţionale, astfel cum este aceasta stabilită de art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, reflectând preocuparea legiuitorului pentru asigurarea celerităţii acestei proceduri. Astfel, în scopul împiedicării tergiversării soluţionării cererii de recuzare şi, implicit, a cauzei în care aceasta a fost formulată, legea prevede că examinarea cererii de recuzare se face în cel mult 24 de ore, iar procurorul, subiecţii procesuali principali şi părţile sunt ascultaţi numai dacă judecătorul apreciază că este necesar. Nefiind pus în discuţie fondul pricinii, nu se poate susţine că procedura instituită încalcă principiul contradictorialităţii. Prin urmare, dispoziţiile legale criticate respectă exigenţele dreptului oricărei persoane la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, consacrate de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Având în vedere cele expuse, apreciază că se impune respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 68 alin. (5) din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut: "Soluţionarea abţinerii sau recuzării se face, în cel mult 24 de ore, în camera de consiliu. Dacă apreciază necesar pentru soluţionarea cererii, judecătorul sau completul de judecată, după caz, poate efectua orice verificări şi poate asculta procurorul, subiecţii procesuali principali, părţile şi persoana care se abţine sau a cărei recuzare se solicită."
    15. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 11 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) potrivit căruia părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 124 alin. (2) potrivit căruia justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi şi art. 142 alin. (1) potrivit căruia Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei. De asemenea sunt invocate prevederile art. 6 par. 1 şi 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, potrivit dispoziţiilor de lege criticate, soluţionarea recuzării se face, în cel mult 24 de ore, în camera de consiliu, de regulă, fără participarea procurorului sau a părţilor şi subiecţilor procesuali principali ori a persoanei a cărei recuzare se solicită. Într-o analiză comparativă a cadrului legislativ actual cu cel din Codul de procedură penală din 1968, Curtea reţine că în ambele reglementări soluţionarea recuzării se realizează fără citarea părţilor şi a procurorului.
    17. Curtea observă că, fiind sesizată cu dispoziţiile din Codul de procedură penală din 1968 referitoare la soluţionarea recuzării, a reţinut că, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 126 alin. (2), "Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", iar, potrivit dispoziţiilor art. 127 din Constituţie, "Şedinţele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege". De asemenea, Curtea a luat în considerare şi prevederile cuprinse în art. 129 din Constituţie, potrivit cărora "Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii". Având în vedere aceste prevederi constituţionale, Curtea a statuat că, potrivit Constituţiei, legiuitorul este unica autoritate competentă să reglementeze procedura de judecată, cazurile în care şedinţele de judecată nu sunt publice, precum şi căile de atac şi condiţiile exercitării acestora. Aşa fiind, Curtea a reţinut că reglementarea procedurii de soluţionare a cererilor de recuzare este în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale, având în vedere că aceasta face parte integrantă din procedura de judecată (a se vedea Decizia nr. 290 din 9 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 7 iulie 2005).
    18. De asemenea, Curtea a reţinut că reglementarea procedurii de soluţionare a cererilor de recuzare reflectă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea celerităţii acestei proceduri. Astfel, referitor la vechea reglementare instanţa de contencios constituţional a statuat că, potrivit art. 52 alin. (2) din Codul de procedură penală, examinarea cererii de recuzare se face "de îndată", iar părţile sunt ascultate numai "dacă se găseşte necesar", în vederea împiedicării tergiversării soluţionării cererii de recuzare şi, implicit, a cauzei în care aceasta a fost formulată (a se vedea Decizia nr. 1.016 din 29 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 22 decembrie 2012).
    19. Curtea apreciază că soluţionarea cererilor de recuzare potrivit noii reglementări trebuie însoţită, de asemenea, de dezideratul asigurării celerităţii acestei proceduri, tocmai pentru a nu se impieta asupra soluţionării în ansamblu a cauzei. De altfel, dacă apreciază necesar pentru soluţionarea cererii, judecătorul sau completul de judecată, după caz, poate efectua orice verificări şi poate asculta procurorul, subiecţii procesuali principali, părţile şi persoana care se abţine sau a cărei recuzare se solicită.
    20. De asemenea, Curtea a reţinut că normele privind soluţionarea cererii de recuzare nu aduc atingere dreptului persoanei ca în tot cursul procesului să fie asistată de un avocat, ales sau numit din oficiu, şi de a se prevala, neîngrădit, de toate garanţiile pe care le presupune un proces echitabil, astfel încât nu poate fi reţinută nici pretinsa încălcare a prevederilor art. 24 din Constituţie privind dreptul la apărare (a se vedea Decizia nr. 160 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 17 martie 2011).
    21. Referitor la invocarea prevederilor constituţionale ale art. 124 alin. (2) potrivit căruia justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi şi ale art. 142 alin. (1) potrivit căruia instanţa de contencios constituţional este garantul supremaţiei Constituţiei, Curtea observă că autorul excepţiei invocă aceste prevederi în mod formal fără a preciza în ce constă, în opinia sa, neconcordanţa dintre dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate şi prevederile din Legea fundamentală invocate.
    22. Având în vedere aceste aspecte, Curtea urmează să respingă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (5) din Codul de procedură penală.

    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Costel Căşuneanu în Dosarul nr. 630/110/2015 al Tribunalului Bacău - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 68 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 iunie 2016.

                                  PREŞEDINTE,
                      prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU

                              Magistrat-asistent,
                             Daniela Ramona Mariţiu


                                    -------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIE nr. 441 din 21 iunie 2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016