Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 435 din 20 iunie 1950 privind reguli pentru doborarea, fasonarea si transportul materialelor lemnoase din paduri
Având în vedere dispoziţiunile <>art. 2 din Decretul nr. 429 din 1949 , pentru înfiinţarea şi organizarea Ministerului Silviculturii şi Industriei Lemnului; În baza referatului Nr. 17.104 din 1950, al Direcţiei Silvice, Decide:
Doborarea, fasonarea şi transportul materialelor lemnoase din pãduri se face dupã urmãtoarele reguli:
PARTEA I-a Predarea materialelor pe picior
CAP. 1 Elemente generale ART. 1 Regulele de fata se referã la condiţiunile în care trebuie sa se execute doborarea, fasonarea şi evacuarea materialului lemnos din suprafeţele de pãduri destinate exploatãrii. Ele stabilesc raporturile ce exista între unitãţile silvice ca predatoare şi întreprinderile industriale şi comerciale, instituţiile publice şi persoanele fizice, ca beneficiare a produselor lemnoase rezultate prin exploatarea pãdurilor şi se aplica pentru toate formele de tãiere şi de scoatere a materialului din padure, admise de regulele silvice. ART. 2 Oricare din beneficiarii care preiau pentru exploatare un parchet, cupon sau lot de arbori, este obligat sa ia cunostinta de regulele de fata, înainte de a primi suprafata de padure, sau lotul de arbori, cuprinzând materialul destinat exploatãrii. Reclamatiunile, intampinarile sau contestaţiile ce s-ar face ulterior semnãrii procesului-verbal de luarea în primire a suprafatei de exploatat sau a lotului de arbori şi în afarã de cazurile specificate în prezentele reguli, nu se vor lua în considerare.
CAP. 2 Actele de punere în valoare - predarea - primirea, verificarea şi achitarea materialului lemnos ART. 3 Datele referitoare la cantitatea, calitãţile şi valoarea materialului lemnos, dintr-un pachet, cupon sau lot de arbori, se înscriu într-un formular, tip, întocmit de unitãţile silvice, denumit act de punere în valoare. Actul de punere în valoare a materialului destinat exploatãrii este actul de baza pentru evaluarea cantitativã, calitativã şi valoricã a acestui material. Delimitarea suprafeţelor conţinând cantitãţile de materiale destinate exploatãrii, marcarea şi inventarierea arborilor, cubajul lor, precum şi sortarea, trebuie sa se facã potrivit "Instrucţiunilor privitoare la evaluarea pe picior a posibilitãţilor anuale ale pãdurilor şi întocmirea actelor de punere în valoare": Aşezarea taierilor se face dupã normele prevãzute de amenajamente, sau dupã instrucţiunile în vigoare, pentru pãdurile neamenajate, sau pe baza planului de exploatare întocmit şi aprobat de minister. Succesiunea lor se esaloneaza în perspectiva unei subperioade şi se face astfel: a) La crang şi codru cu tãieri rase, pe baza propunerilor beneficiarului, acceptate de unitatea silvicã; b) La codru cu tãieri succesive, se va prevedea ca la punctul a, de mai sus, pentru prima tãiere. La taierea definitiva, ordinea taierilor se va fixa de unitatea silvicã, dupã nevoile de regenerare naturala a arboretelor; c) La taierile progresive ordinea taierilor se va fixa de unitatea silvicã, dupã nevoile de regenerare a arboretului, acceptatã şi de beneficiar; d) La fiecare tãiere succesiva şi progresiva, volumul de material de realizat se va scoate în proporţii aproximativ egale, cantitativ şi calitativ, din materialul existent. Calcularea preţului lemnului, socotit pe picior, se va face pe baza tarifului de taxe forestiere în vigoare, la data întocmirii actului de punere în valoare. ART. 4 Beneficiarul - dupã caz - este în drept sa exploateze şi sa transporte materialul lemnos numai în baza: a) Contractului încheiat între unitatea silvicã respectiva şi întreprinderea beneficiara, cãreia i s-a atribuit acest material lemnos de cãtre Ministerul Silviculturii şi Industriei Lemnului; b) Contractului încheiat, ca urmare a unei aprobãri speciale prealabile, între unitatea silvicã respectiva şi întreprinderea, instituţia sau persoana beneficiara; c) Biletului de tãiere, când materialul - lemnos este atrbuit pentru colectivitãţi care îl exploateazã în regie proprie pentru satisfacerea nevoilor proprii în lemn de foc şi de construcţii, sau pentru cumpãrãtorii de orice fel, în vederea satisfacerii nevoilor propri. ART. 5 Atribuirea planficata a materialului lemnos (suprafeţe sau arbori de exploatat) se face prin încunoştiinţarea scrisã în unitatea silvicã respectiva care beneficiazã, îndatã dupã primirea comunicãrii de repartizare, sau aprobãrii speciale. Restul de material lemnos nerepartizat prin planificare, se atribuie de unitatea silvicã respectiva, prin eliberarea autorizaţiei de tãiere, sau a bonului de livrare (vânzare), fãrã alta încunoştiinţare scrisã. ART. 6 Unitatea silvicã are obligaţia de a preda beneficiarului, sub luare de semnatura, actul de punere în valoare a parchetului, cuponului sau lotului de arbotri, destinate exploatãrii, cu cel puţin 60 zile înainte de termenul fixat pentru începerea tãierii, prin art. 16 din prezentele reguli. Beneficiarul este obligat sa facã verificarea cantitativã, calitativã şi valoricã a materialului, în termenul fixat la art. 7 de mai jos şi sa încheie contractul cu unitatea silvicã respectiva, în restul timpului pana la termenul începerii tãierii. În cazul când nu se preda beneficiarului actul de punere în valoare în termenul stabilit prin art. 6, unitatea silvicã respectiva este obligatã sa predea beneficiarului spre exploatare parchetul, cuponul sau lotul de arbori, în care operaţiunile de delimitare, de marcare şi de estimatie sunt efectuate pe teren intocmindu-se proces-verbal de predare, în conformitate cu art. 13 din prezentele reguli de exploatare. Padurarul, în cantonul cãruia se gãseşte suprafata cu materialul lemnos destinat exploatãrii, încunoştiinţat de unitatea silvicã respectiva din timp, este obligat sa dea beneficiarului, la cerere, indicaţii pe teren, cu privire la: limitele suprafeţei, semnele delimitãrii, speciile, dimensiunile şi categoriile arborilor destinaţi exploatãrii sau celor rezervati sa rãmânã pe picior, ca seminceri, arbori cu destinaţie sau utilizare specialã, semintisuri etc. În cazul repartizãrii de material lemnos neplanificat, la instituţii, colectivitãţi şi cumpãrãtori diversi, unitatea silvicã este în drept a stabili, dela caz la caz, termenele la care se referã prezentul articol, precum şi cele dela art. 7, 8, 12 şi 13. ART. 7 În cazul când beneficiarul socoteşte ca datele înscrise în actul de punere în valoare nu corespund cu realitatea din punct de vedere calitativ, cantitativ sau valoric, el este în drept sa depunã, la unitatea silvicã respectiva o contestaţie scrisã şi motivatã, în acest sens, în termen de cel mult 30 zile libere de la primirea actului de punere în valoare. Acelaşi drept îl are şi beneficiarul şi în cazul când constata deteriorarea semnelor de limita a suprafeţei de exploatat, a marcilor aplicate pe arborii destinaţi exploatãrii sau pe aceia destinaţi a rãmâne netaiat ca seminceri sau pentru utilizãri sau scopuri speciale. Dacã aceasta contestaţie nu se depune în scris şi motivat în termenul fixat mai sus, actul de punere în valoare se socoteşte ca acceptat de beneficiar şi orice intervenţie dupã acest termen nu se va lua în considerare. ART. 8 Cercetarea şi rezolvarea întâmpinãrii scrise şi motivate se face de unitatea silvicã respectiva, împreunã cu contestatorul, în cel mult 15 zile dela primirea ei. Pentru aceasta, unitatea silvicã va invita în scris, în termenul fixat şi de comun acord, pe contestator. Lipsa acestuia nu întrerupe cercetãrile, dar se face menţiune despre absenta în actul de cercetarea contestaţiei. ART. 9 Dacã se constata temeinicia contestaţiei, actul de punere în valoare se va modifica astfel; a) În cazul sustragerii sau furtului de material lemnos, prin completarea cantitãţii; b) În cazul deprecierii materialului lemnos din cauza incendiilor, doboraturilor, prin reducerea estimatiei cu diferenţa dintre valoarea dinainte şi cea dupã depreciere; c) În cazul unor mãsurãtori sau inventarieri gresite, cu peste 8% din suma diametrelor arborilor inventariati, sau cu peste 10% la volumul total, pe specii şi sortimente, estimatia va fi modificatã potrivit rezultatului gãsit la verificare; d) În cazul greşelilor de aşezarea şi delimitarea parchetelor, a marcarilor neclare, de aplicarea taxelor forestiere şi a altor lacune constatate la verificare ca juste, aceste se vor inlatura de îndatã. ART. 10 Dacã contestaţia se gãseşte neîntemeiatã, unitatea silvicã va întocmi un proces-verbal în acest sens, de fata cu beneficiarul, pe care acesta din urma este dator sa-l semneze, putând sa facã opinie separatã când este cazul. În caz de neacord, partea interesatã are dreptul de a depune aceeaşi contestaţie, împreunã cu un exemplar din procesul-verbal de respingerea ei, la Comisia de Arbitraj, constituitã în conformitate cu art. 51 din prezentele reguli de exploatare, în termen de 10 zile dela data procesului-verbal. Comisia de Arbitraj este datoare a soluţiona neintelegerea în cel mult 10 zile dela primirea contestaţiei. Hotãrârea Comisiei de Arbitraj este obligatorie pentru ambele pãrţi. ART. 11 Cheltuielile ocazionate de executarea lucrãrilor în legatura cu contestaţia se vor suporta de partea în favoarea cãreia s-a soluţionat neintelegerea. ART. 12 Semnarea contractului, sau ridicarea biletului de tãiere, cum şi predarea-primirea materialului lemnos care formeazã obiectul exploatãrii, se vor face într-un termen care în nici un caz nu poate depãşi 60 zile dela încunoştiinţarea în scris despre atribuire, în care termen se cuprinde şi timpul stabilit pentru cercetarea şi verificarea actului de punere în valoare, cum şi pentru cercetarea şi verificarea eventualei contestaţii. ART. 13 Predarea spre exploatare a parchetului, cuponului sau lotului de arbori, se face în toate cazurile cu cel puţin 10 zile înainte de data prevãzutã, pentru începerea tãierii, prin art. 16 din prezentele reguli. Întârzierea predãrii din cauza organelor silvice, în cazul taierilor planificate, da dreptul beneficiarului la despãgubire, conform art. 43. Neluarea la timp în primire a parchetului din vina beneficiarului, nu da drept la nici un fel de depasire a termenului de fasonare şi scoatere prevãzut la art. 16 şi 20. ART. 14 Din cauza semnãrii procesului-verbal de predarea-primirea suprafeţei de exploatat, sau a primirii biletului de tãiere - dupã caz - beneficiarul intra în posesiunea materialului lemnos destinat exploatãrii şi poarta rãspunderea pentru paza lui. ART. 15 Termenele de achitarea valorii pe picior a materialului de exploatat, se reglementeazã prin contract, autorizaţie sau biletul de tãiere, în conformitate cu instrucţiunile în acest sens ale Ministerului Silviculturii şi Industriei Lemnului. La livrãrile cu preţ preferenţial, efectuate numai pe baza prevederilor legale, se va scrie în contract sau autorizaţie, obligatoriu, atât valoarea tarifara, cat şi aceea rezultatã din aplicarea preţului preferenţial.
CAP. 3 Obligaţiuni referitoare la fasonarea materialelor ART. 16 Durata tãierii materialului lemnos nu poate anticipa sau depãşi urmãtoarele epoci şi termene socotite ca maxime. 2. La pãdurile de crang: a) Crang simplu sau cu rezerve: 1 sept. - 1 martie anul urmãtor; b) Crang simplu sau cu rezerve care se exploateazã pentru coaja de tabacit sau pentru liber: 1 februarie - 31 mai; c) Zãvoaie sau ostroave tãiate în scaun: 15 sept. - 31 mai anul urmãtor; d) Rãchitãrii: 1 aprilie - 15 mai. 2. La pãdurile de codru: a) Codru cu tãieri rase: 1 sept. - 31 august anul urmãtor; b) Codru cu tãieri succesive; Taierea de insamantare: 15 sept. - 31 august anul urmãtor; Taierea secundarã: 1 oct.- 30 aprilie anul urmãtor; Taierea definitiva: 1 oct.-30 aprilie anul urmãtor; c) Codru cu tãieri succesive, în arborete de amestec, unde rasinoasele depãşesc 30%; 15 sept.-31 dec. anul urmãtor, cu un repaus în tãieri în timpul dela 1 mai la 31 august. d) Codru cu tãieri progresive sau gradinarie: 1 oct. 15 aprilie anul urmãtor. ART. 17 Taierea arborilor se face cu unelte bine ascutite: toporul sau fereastraul de mana sau mecanic. Taierea trebuie aplicatã cat se poate de jos astfel încât o margine a tulpinei sa fie cat mai aproape de nivelul pãmântului, iar cealaltã sa nu treacã de 1/3 din diametrul arboretului. Pe coaste, taietura va fi orizontala, cu una din margini la nivelul pãmântului. La taieturile în crang, unde regenerarea se bazeazã pe lastarire, taietura se face numai cu toporul, piezis, neted. La taierile în scaun, în zãvoaie şi ostroave, taietura se face numai cu toporul, la o înãlţime egala cu nivelul maxim al apelor de inundaţie. Arborii valorosi la taierile de codru precum şi arboretele de salcam, se recomanda a se tãia cu toporul în caldare, sub nivelul terenului. În cazuri speciale şi numai cu aprobarea prelabila a unitãţii silvice respective, se poate scoate trunchiul şi cu radacina, în care caz se va nivela terenul imediat dupã tãiere. Utilizarea mijloacelor mecanizate de doborare şi secţionare este admisã în toate exploatãrile afarã de arboretele ce se regenereaza în crang. ART. 18 Doborarea arborilor se face astfel încât sa nu se deprecieze prin cãderea lor şi sa nu se vatame acei ce rãmân în picioare. Doborarea pe terenuri cu pante dulci (sub 10 grade) se va face în direcţia convenabila scoaterii. În cazul pantelor mai mari de 10 grade, doborarea cu varful în jos nu se admite. Este de preferat, ca doborarea sa se facã în direcţia curbei de nivel şi în sensul indicat de interesele scoaterii. ART. 19 Taierea se face, în general, la rând, dela un capãt la altul al parchetului, doborandu-se toţi arborii destinaţi exploatãrii. În cazul existenţei lemnului de lucru şi construcţie, acesta se va fasona în primul rând şi numai dupã aceea se va fasona lemnul de foc. În pãdurile de rasinoase se vor dobori şi fasona mai întâi arborii subtiri şi apoi cei grosi. În pãdurile de rasinoase în amestec cu foioase se vor tãia mai întâi rasinoasele şi apoi foioasele. La taierile de crang şi în codru cu tãieri rase se va tãia şi subarboretul existent, cu excepţia semintisului valoros şi a subarboretelui din raristi şi poieni, care se va menţine pentru protecţia solului, dupã indicaţia unitãţii silvice respective. ART. 20 Dacã în urma doborarii arborilor marcati pentru exploatare s-au agatat ori s-au rupt arbori sau rezerve ce nu trebuiau exploatati, acest fapt trebuie anuntat în scris unitãţii silvice, în termen de 5 zile dela trecerea cu doborarea prin acel loc, prin agentul local cel mai apropiat al unitãţii silvice. Unitatea silvicã va admite taierea lor, iar în locul rezervelor doborate, rupte sau zdrelite, va alege alte rezerve din arborii ce trebuiau exploatati din specia, volumul şi calitatea corespunzãtoare. Aceasta înlocuire se va face de unitatea respectiva silvicã în cel mult 5 zile dela înştiinţare. Nerespectarea acestui termen de unitatea silvicã respectiva, scoate pe beneficiar de sub sancţiunile art. 41, alin. e. ART. 21 Stivele de busteni, lemn de lucru şi figurile de lemn de foc, nu trebuiesc aşezate peste semintis, în cazul taierilor de codru, sau peste tulpini în cazul taierilor de crang. Aşezarea materialului lemnos, în figuri se va face concomitent cu fasonarea şi cel mai târziu, pana la terminarea epocii de tãiere. Resturile de la exploatare, care nu se comercializeazã, se vor aduna pe locuri lipsite de semintisuri, în siruri întrerupte, late de cel mult 2 m sau în grãmezi, pe linia de cea mai mare panta, sau pe curbe de nivel. ART. 22 La exploatãrile de rasinoase, cojirea arborilor pana la vârf, cum şi a cioatelor, se va face imediat dupã doborare. În cazul taierilor de vara, cojirea varfului, se poate face odatã cu sectionarea. La molid, cioatele se cojesc în întregime, iar la brad şi alte rasinoase, prin curelare. Cojirea materialului de rasinoase care se taie, scoate şi transporta, între 15 octomvrie-15 martie al anului urmãtor, nu este obligatorie. Iescarii, se vor dobori în coji în întregime. ART. 23 Prelucrarea lemnului în cioplitura, doage, traverse, etc., în cuprinsul suprafeţelor exploatate, se poate face numai în pãdurile de codru cu tãieri rase. Resturile se vor aseza în grãmezi, în locurile fãrã semintisuri. În toate celelalte pãduri, prelucrarea este ingaduita numai în locurile destinate în prealabil de comun acord cu unitatea silvicã respectiva. ART. 24 Exploatatorul de padure are dreptul sa amenajeze, în baza unei aprobãri prealabile, pe suprafeţele atribuite spre exploatare, sau în afarã de ele, în cuprinsul pãdurii: a) Instalatiuni de doborare, taierea şi, prelucrarea lemnului cu mijloace manuale sau mecanizate; b) Instalatiuni pentru mangalizare, transformarea în pasta de lemn sau alte prelucrari; c) Baraci pentru muncitori, birouri, grajduri etc. ART. 25 Materialul lemnos din afarã parchetelor atribuite, necesar pentru constructiuni sau instalatiuni diverse, se va pune la dispoziţia beneficiarului, la cererea scrisã de cãtre unitatea silvicã respectiva şi se va achitã potrivit tarifului de taxe forestiere, indiferent dacã se foloseşte în întregime sau nu. Acest material se va preda cat mai aproape de locul unde se face instalatia. Predarea se va face în termen de cel mult 10 zile dela primirea cererii. În caz de nepredare în termen se aplica sancţiunile prevãzute la art. 41. ART. 26 Toate construcţiile şi instalaţiile, în afarã mijloacelor de transport, pe apa şi pe uscat, care urmeazã regimul lor legal, trebuiesc ridicate în timp de cel mult 6 luni dupã terminarea exploatãrii din regiunea respectiva, nivelandu-se locurile pe care au fost construite: În caz contrariu, acestea vor fi luate în primire, ridicate sau folosite de unitatea silvicã respectiva, fãrã nici un drept de despãgubire. ART. 27 În legatura cu lucrãrile de fasonat, beneficiarul are deasemenea îndatoririle: a) Sa facã cunoscut în scris unitãţii silvice respective, în termen de 3 zile dela intrarea în lucru, numele şi calitatea responsabilului care activeazã la exploatare; b) Sa pazeasca, impotriva taierilor şi stricaciunilor, arboretul de pe o zona de 50 m., invecinata cu suprafata atribuitã spre exploatare; c) Sa ia şi sa execute mãsuri de prevenirea incendiilor în cuprinsul suprafeţei predate; d) Sa se asigure pãstrarea stalpilor, movilelor, bornelor, a semnelor de delimitare, precum şi a marcilor pe arbori; e) Sa ia mãsurile necesare ca, prin doborarea arborilor destinaţi tãierii, sa nu se acopere sau sa nu se intrerupa drumurile, cararile, şanţurile, paraiele etc., şi sa lase accesul liber în padure sau la locul de depozitarea materialului lemnos fasonat; f) Sa nu cedeze sau sa nu transmitã sub nici o forma exploatarea materialului lemnos ce i s-a atribuit sau aprobat, altui beneficiar fãrã aprobarea scrisã prealabilã, comunicatã prin unitatea silvicã respectiva; g) Sa prelucreze cu angajaţii sãi şi cu muncitorii de padure, la intrarea lor în lucru prevederile prezentelor reguli, în care scop va putea solicita şi colaborarea organelor silvice.
CAP. 4 Obligaţiuni referitoare la scoaterea materialului ART. 28 Scoaterea materialului lemnos de pe suprafeţele exploatate la locurile de depozitare sau în afarã de padure, se poate face începând de la termenele stabilite pentru începerea tãierii. Termenele scoaterii materialului lemnos din suprafata exploatatã sunt urmãtoarele: 1. La pãdurile de crang: a) Crang simplu sau cu rezerve care se exploateazã pentru coaja de tabacit sau pentru liber: 1 februarie-15 iunie; b) Zãvoaie şi ostroave tãiate în scaune: 15 septembrie - 30 iunie anul urmãtor; c) Rãchitãrii: 1 aprilie - 15 mai. 2. La pãdurile de codru: a) Codru cu tãieri rase: 1 sept. - 31 decemvrie anul urmãtor, pentru taierile de toamna şi iarna şi cu un plus de 3 luni pentru lucrãrile ce se executa în mai, iunie; b) Codru cu tãieri succesive, taierea de insamantare 15 sept. - 31 decemvrie anul urmãtor, cu oprirea transportului cu carutele şi a trasului din parchete în lunile iunie, iulie şi august; taierea secundarã: 1 octomvrie - 31 mai anul urmãtor şi apoi dupã un repaus de 4 luni: 1 octomvrie - 31 martie anul urmãtor şi apoi dupã un repaus de 4 luni: 1 octombrie - 31 decemvrie. c) Codru cu tãieri succesive, în care procentul de rasinoase depãşeşte 30% şi tãieri progresive la rasinoase: 15 sept. - 31 mai anul urmãtor, şi dupã un repaus de 4 luni şi jumãtate: 15 sept. - 31 decemvrie; d) Codru cu tãieri progresive şi gradinarite: 15 oct. - 31 martie anul urmãtor şi dupã un repaus de 6 luni şi jumãtate: 15 oct. - 31 decemvrie. ART. 29 Termenele pentru scoaterea materialelor provenite din produse secundare şi accidentale, din afectatiile în afarã de rând, precum şi din arboretele incendiate şi doborate urmeazã regimul fixat pentru taierile rase. ART. 30 Termenele de exploatare (tãiere, scoatere şi transport) se vor limita de unitatea silvicã la cel mult 2 luni de la predare pentru lucrãrile de material lemnos, în cantitãţi reduse, cãtre exploatatorii locali, care folosesc acest material pentru satisfacerea nevoilor proprii. ART. 31 Scoaterea materialului lemnos din padure, se face pe drumurile existente sau care se vor stabili de comun acord de cãtre unitatea silvicã şi beneficiar, în funcţiune de configuraţia terenului. Arborii ce cad pe traseul acestor drumuri sau ale altor mijloace de transport ce s-ar construi, trebuie obţinuţi dela unitatea silvicã respectiva şi plãtiţi de beneficiar, conform evaluãrii fãcute de unitatea respectiva dupã preţurile oficiale în vigoare. Beneficiarii nu au voie sa deschidã alte drumuri decât cele fixate şi nici nu pot folosi terenul de o parte şi de alta a drumurilor stabilite de comun acord. ART. 32 Beneficiarul are dreptul sa amenajeze orice cai mecanizate de transport, principale sau secundare, înspre suprafeţele destinate exploatãrii, dupã proiecte admise de Ministerul Silviculturii şi Industriei Lemnului. Construirea altor mijloace pentru transportul produselor pãdurii înspre sau în cuprinsul suprafeţelor de exploatat se face asemenea dupã proiectele admise de Ministerul Silviculturii şi Industriei Lemnului, iar în cazul lucrãrilor cu caracter temporar, pe baza acordului dintre unitatea silvicã respectiva şi beneficiar. La exploatãrile rase de codru se admit orice mijloace mecanizate de scoatere în mãsura a fi folosite. La exploatãrile unde regenerarea se face pe cale naturala, se poate introduce utilajul mecanizat pentru scoaterea materialului conform cu normele de întrebuinţarea acestui utilaj şi cu menţiunea specialã de a se apara regenerarea. ART. 33 Scoaterea materialului fasonat din suprafata de exploatat nu se admite decât dupã achitarea valorii ei, în afarã de cazul când se transporta la locuri de depozitare alese numai în perimetrul pãdurii de beneficiari de comun acord cu unitatea silvicã. Scoaterea ulterioara a materialului lemnos de pe aceste locuri de depozitare este ingaduita numai dupã achitarea valorii lui, potrivit contractului încheiat sau autorizaţiei de tãiere. În ceea ce priveşte întreprinderile şi instituţiile de Stat, condiţiunile de plata se încadreazã în prevederile Legii nr. 265 din 1949 . ART. 34 Vitele întrebuinţate la corhanit sau carausie, pot fi admise la pasunat în parchetele în curs de exploatare, numai în cazul pãdurilor de codru cu tãieri rase. În celelalte cazuri vitele sunt admise la pasunat numai în poienile şi golurile destinate pentru pasunat sau pentru scosul şi depozitatul materialului şi numai dacã aceste vite sunt legate. Învoirea la pasunat se face de cãtre unitatea silvicã respectiva. ART. 35 Cãrãuşii folosiţi la transportul materialelor lemnoase rezultate din exploatare sunt obligaţi sa aibã asupra lor în timpul transportului adeverinte sau foi de transport prevãzute cu sigiliul unitãţii silvice respective şi eliberate de beneficiarul exploatãrii. În cazul întreprinderilor ce depind de Ministerul Silviculturii şi Industriei Lemnului, foile de transport vor purta sigiliul unitãţii beneficiare respective, care emite foaia de transport.
CAP. 5 Curãţirea suprafeţelor exploatate, verificarea şi reprimirea lor ART. 36 Odatã cu lucrãrile de tãiere şi scoatere a materialului lemnos exploatat, beneficiarul are obligaţia de a curata suprafata atribuitã pentru exploatare de resturile exploatãrii. Ordinea şi modul de curãţire se stabileşte de unitatea silvicã respectiva, de acord cu beneficiarul. Modalitatea convenitã se consemneazã într-un proces-verbal, încheiat în termen de cel mutl 30 zile dela începerea exploatãrii, în care se va prevedea pentru executarea lucrãrii un termen egal şi cel mult cu acela fixat pentru scoaterea materialului de pe suprafata exploatatã. ART. 37 Dacã beneficiarul nu executa curãţirea suprafeţei în termenul fixat dupã modalitatea arãtatã la art. 37 de mai sus, unitatea silvicã respectiva va aplica sancţiunile prevãzute la art. 41. ART. 38 Controlul îndeplinirii de cãtre beneficiar a obligaţiilor asumate prin prezentele reguli, se executa oricând de Direcţia silvicã prin organele sale exterioare sau centrale. Data efectuãrii controlului va fi adusã la cunostinta beneficiarului, în scris, în timp util şi în orice caz cu 10 zile înainte de verificare. Rezultatul controlului se trece într-un proces-verbal semnat de persoanele prezente. Lipsa beneficiarului înştiinţat formal, sau refuzul de a semna procesul-verbal, nu suspenda executarea controlului, actul încheiat fiind obligatoriu pentru exploatatorul de padure. În procesul-verbal se consemneazã toate datele privind constatãrile fãcute de organele de control, cum şi obiectiunile beneficiarului exploatãrii. În cazul când se constata delicte silvice sau neîndeplinirea regulilor de fata, se va alãturã procesul-verbal şi actul estimativ al prejudiciilor constatate şi a daunelor ce trebuiesc recuperate dela beneficiar. În caz de contestare de cãtre beneficiar a imputarilor fãcute prin procesul-verbal încheiat de organul de control, litigiul se supune soluţionãrii comisiei fixate prin art. 51 din prezentele reguli. ART. 39 În termen de cel mult 45 zile dela data expirãrii termenului de scoaterea materialului lemnos, se va face reprimirea suprafeţelor exploatate. În acest scop, unitatea silvicã va anunta oficial beneficiarului data stabilitã pentru reprimire cu 10 zile înainte. Neprezentarea beneficiarului la reprimirea suprafeţelor exploatate, nu suspenda executarea acestei lucrãri. Cu acest prilej, unitatea silvicã va mentiona printr-un proces-verbal, formular tip: suprafata exploatatã, existenta rezervelor, starea instalaţiilor şi construcţiilor, pagubele cauzate prin exploatare şi de transport şi care nu s-au constatat înainte, dacã au fost sau nu executate clauzele contractuale, dacã s-a achitat în întregime valoarea materialului lemnos livrat, dacã s-a achitat valoarea controlului şi daunelor constatate anterior cu ocazia controlului, precum şi orice alte constatãri ce sunt de fãcut în legatura cu executarea prezentelor reguli. În cazul când beneficiarul nu a luat parte la constatãri, i se va trimite procesul-verbal în termen de 5 zile dela dresare, de cãtre unitatea silvicã. ART. 40 Procesul-verbal de reprimire este considerat definitiv dacã nu se depune nici o întâmpinare în termen de 10 zile de la data încheierii lui, când a fost încheiat în prezenta beneficiarului, sau dela data comunicãrii, în cazul când procesul-verbal s-a încheiat în absenta lui. Dacã beneficiarul are vreo întâmpinare de fãcut, aceasta trebuie depusa la unitatea silvicã în termenul de mai sus. Întâmpinarea se va lua de îndatã în examinare şi se va comunica hotãrârea asupra ei în temen de 20 de zile de la depunere. În caz de litigiu, chestiunea se va supune Comisiei constituitã prin art. 51 din prezentele reguli.
CAP. 6 Responsabilitãţi ART. 41 Beneficiarul poarta pe toatã durata contractului, intreaga responsabilitate pentru neexecutarea obligaţiilor prevãzute în prezentele reguli, atât pentru suprafata efectiv de exploatat, cat şi pentru zona de 50 m stabilitã prin art. 27, alin. b, de mai sus. Pentru eventualele neindepliniri a acestor reguli, beneficiarul este obligat a achitã cu titlul de daune cominatorii, în termen de cel mult 15 zile dela încunoştiinţarea în scris, unitãţii silvice respective, sumele indicate mai jos, corespunzãtoare urmãtoarelor abateri: a) Pentru prelungirea termenelor privind taierea materialului lemnos, acordatã pe baza unei aprobãri speciale, primitã prin unitatea silvicã respectiva, 10% pe luna din valoarea materialului pe picior pentru care s-a dat prelungirea de termen; b) Pentru prelungirea de scoaterea materialului lemnos din padure, acordatã în cazuri bine motivate, în epoci când nu se pericliteazã regenerarea şi pe baza unei aprobãri speciale, transmisã prin unitatea silvicã respectiva, 15% pe luna din valoarea materialului rãmas nescos; c) Pentru taierea de mai sus a arborilor, contravenind regulilor fixate prin art. 17 de mai sus, câte 100 lei de fiecare tulpina taiata nereglementar; d) Pentru doborarea cu varful la vale, în terenuri cu pante peste 10 grade, prin nerespectarea art. 18 din prezentele reguli, câte 20 lei de fiecare arbore; e) Pentru arborii doborati şi rupti din acei nemarcati şi neinlocuiti dupã criteriul arãtat la art. 20 de mai sus, valoarea tripla tarifara, materialul rãmânând asupra beneficiarului, iar pentru arborii vãtãmaţi, lei 50 de fiecare arbore, arborii rãmânând în picioare în padure; f) Pentru distrugerea semintisului cauzatã din nerespectarea art. 21, 23 şi 32 de mai sus, câte 150 lei de fiecare arbore, iar pentru distrugerea sau degradarea tulpinelor, în cazul crangului, câte 50 lei de fiecare tulpina; g) Pentru necojirea cioatelor şi a arborilor, pentru neexecutarea lucrãrilor de cojire în timpul fixat prin art. 22, valoarea dubla a lucrãrii ce se va executa obligatoriu de unitatea silvicã respectiva, în timp util, spre a se evita atacul de insecte; h) Pentru necuratirea parchetelor în termenul fixat prin art. 36, valoarea dubla a cheltuielilor fãcute de unitatea silvicã respectiva cu executarea lucrãrilor; i) Pentru neexecutarea obligaţiunilor dela punctele a, e, f, g dela art. 27, se vor aplica beneficiarului sancţiuni administrative pe baza rapoartelor constatatoare ale unitãţii silvice respective, pentru cãlcarea obligaţiunilor de la punctele b şi c se vor aplica rigorile legii respective, iar pentru nerespectarea prevederilor dela punctul d se vor lua mãsuri ca înainte de reprimirea parchetelor, beneficiarul exploatãrii sa refacã lucrãrile distruse. ART. 42 În cazul când unitãţile silvice nu predau în termenele stabilite parchetele aprobate spre exploatare sau materialele necesare cerute pentru instalaţii, se sancţioneazã cu 10% din valoarea pe picior a materialului respectiv, pentru fiecare luna de întârziere. ART. 43 Personalul silvic al Direcţiei Silvice din Ministerul Silviculturii şi Industriei Lemnului, pe baza de delegaţie şi cel al unitãţilor exterioare, oricând în timpul valabilitãţii unui contract cu un beneficiar, are dreptul şi datoria de a urmãri executarea regulilor de fata, cu respectarea formelor prevãzute de ele. În cazul când în virtutea drepturilor stabilite prin aceste reguli, organele silvice exterioare nu reuşesc sa punã ordine în exploatare, ele se vor adresa Ministerului Silviculturii şi Industriei Lemnului, arãtând deficientele constatate, cu propuneri. În special se va urmãri deaproape şi cat de des, executarea dispoziţiilor dela art. 17, 18, 19, 20, 21 şi 22, precum şi asigurarea semintisului contra distrugerii pentru a se preveni pagubele ce nu se mai pot repara. ART. 44 Aplicarea abuzivã sau fãrã baza realã de cãtre organele silvice a mãsurilor fixate în art. 41 de mai sus, atrag, în afarã de plata cheltuielilor stabilite prin art. 11 din prezentele reguli şi sancţiuni de ordin administrativ, ce se vor dicta dela caz la caz de Ministerul Silviculturii şi Industriei Lemnului. ART. 45 Pasunatul în alte condiţii decât acelea fixate prin art. 34 se socoteşte ca delict silvic şi se trateazã ca atare dupã normele legale în vigoare. ART. 46 Orice delicte silvice comise de beneficiar sau prepuşii sãi în cuprinsul suprafeţei atribuitã sau în restul pãdurii se trateazã ca atare, în conformitate cu legile în vigoare. ART. 47 Lucrãrile de orice natura executate în cuprinsul suprafeţelor atribuite, sau în restul pãdurii, fãrã respectarea dispoziţiilor dela art. 24 şi 32, rãmânând de drept proprietatea fondului pãdurii, fãrã nici un drept de despãgubire cãtre beneficiar. ART. 48 Beneficiarul nu are dreptul de a pretinde contravaloarea materialului ce eventual s-a plãtit şi nu s-a tãiat în termen, contractual cu eventualele prelungiri, iar în cazul când pana la epuizarea termenului contractului, nu s-a fãcut plata lui, beneficiarul va achitã intreaga valoare a materialului destinat exploatãrii, conform prevederilor Decretului nr. 265 din 1949. ART. 49 Când beneficiarul, deşi avertizat şi prevenit în scris asupra nerespectãrii regulilor de fata, continua a contraveni la art. 41, punctele c, f, în pãduri de orice fel de esente, şi g, h, la pãdurile de rasinoase, Ministerul Silviculturii şi Industriei Lemnului poate dispune aplicarea Legii nr. 183 din 1949 pentru sabotaj economic.
CAP. 7 Dispoziţii diverse ART. 51 Litigiile dintre unitãţile silvice locale şi beneficiar se judeca de cãtre comisiuni formate dupã cum urmeazã: a) În cazul când beneficiarul este o întreprindere a Ministerului Silviculturii şi Industriei Lemnului, Comisiunea se compune din câte un delegat al întreprinderii beneficiare şi unul al sectiei silvice judeţene. Dacã Comisiunea localã nu ajunge la o înţelegere, se cere arbitrajul Ministerului Silviculturii şi Industriei Lemnului, ale cãrui hotãrâri sunt obligatorii şi imediat executabile; b) În cazul când beneficiarul este o întreprindere ce aparţine de alt Minister, se va aplica legea Arbitrajului de Stat; c) În cazul când beneficiarul este o persoana fizica, hotãrârile se dau de secţia silvicã judeteana. ART. 52 În cazul când aplicarea prezentelor reguli nu se vor constata fapte ce nu sunt cuprinse în cele de mai sus, organele Ministerului Silviculturii şi Industriei Lemnului au obligaţia de a le semnala Ministerului, cu propuneri.
Ministru, Constantin Prisnea -------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
