Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIE nr. 402 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 12/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 402 din 15 iunie 2016  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 12/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIE nr. 402 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 12/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 906 din 10 noiembrie 2016
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 12/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, excepţie ridicată de Societatea Kaufof Com - S.R.L. din Glugova, judeţul Gorj - cu noul sediu social în Motru, judeţul Gorj, în Dosarul nr. 9.089/101/2013/a90* al Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.523D/2015.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 12 mai 2016, cu participarea reprezentanţilor prezenţi ai părţilor - avocat Alexandru Stănoiu pentru Garanţi Bank - S.A. din Bucureşti, avocat Andrei Alexandru Popescu pentru Societatea Romind T & G - S.R.L. din Pantelimon şi avocat Alina Cobuz pentru Lescaci Com - S.R.L. din Negreşti-Oaş, toţi cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, precum şi a reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 14 iunie 2016, apoi, în temeiul prevederilor art. 57 din Legea nr. 47/1992 şi ale art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 6 din 7 martie 2012, a amânat pronunţarea pentru data de 15 iunie 2016, dată la care este pronunţată prezenta decizie.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    3. Prin Încheierea din 13 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 9.089/101/2013/a90*, Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 12/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, excepţie ridicată de Societatea Kaufof Com - S.R.L. din Glogova, judeţul Gorj - cu noul sediu social în Motru, judeţul Gorj, într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei raportat la cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013, aprobată prin Legea nr. 12/2014.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt contrare art. 16 alin. (1) şi art. 44 alin. (2) din Constituţie. Astfel, se arată că din analiza Legii nr. 12/2014 se poate observa că această lege creează un cadru special, o derogare de la dreptul comun (Legea nr. 85/2006 care excepta din sfera sa de aplicare regiile autonome), însă nu pentru toate regiile autonome din România, ci numai pentru Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, adică este o lege pentru un singur subiect de drept, ceea ce este neconstituţional. Într-o speţă asemănătoare, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005, a stabilit că, "în ipoteza în care reglementarea specială are caracter individual, fiind adoptată intuitu personae, ea încetează de a mai avea legitimitate, dobândind caracter discriminatoriu şi, prin aceasta, neconstituţional".
    5. Totodată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la principiul egalităţii, se susţine că prin legea criticată s-a creat un privilegiu pentru Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin şi o discriminare între creditorii acestei regii şi creditorii altor regii autonome din ţară, deoarece pentru creditorii Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare a fost instituită posibilitatea reducerii/neachitării creanţelor acestora, iar creditorii altor regii autonome au drepturile de creanţă intacte. Or, acordarea unei poziţii privilegiate dreptului de creanţă al persoanelor contravine art. 16 alin. (1) în componenta sa referitoare la interzicerea privilegiilor raportat la art. 44 alin. (2) din Constituţie, teza referitoare la garantarea şi ocrotirea în mod egal a dreptului de proprietate privată (Decizia Curţii Constituţionale nr. 755 din 16 decembrie 2014).
    6. De asemenea, se arată că în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că, deşi o autoritate statală nu ar putea să invoce lipsa de lichidităţi pentru a justifica refuzul de a executa o condamnare, în mod excepţional se admite că o întârziere în executare ar putea fi justificată de circumstanţe speciale, chiar dacă regula este aceea a executării într-un termen rezonabil. Această întârziere nu trebuie să se eternizeze, astfel încât să aducă atingere substanţei înseşi a dreptului protejat de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 mai 2002, pronunţată în Cauza Burdov împotriva Rusiei). Or, prin Legea nr. 12/2014 a fost creat cadrul legal prin care statul să se exonereze de la plata obligaţiilor sale legale.
    7. Totodată, se precizează că, deşi potrivit prevederilor constituţionale, creanţele asupra statului sunt garantate, în realitate, prin Legea nr. 12/2014 a fost creat cadrul aparent legal, prin adoptarea unor privilegii pentru Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, astfel încât statul să eludeze obligaţiile de plată şi de garantare a creanţelor asupra sa, motiv pentru care această lege apare ca evident neconstituţională. De altfel, conform art. 23 din anexa 1.3 la Hotărârea Guvernului nr. 365/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A., a Societăţii Naţionale "Nuclearelectrica" - S.A. şi a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare prin reorganizarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel", "Partea de cheltuieli care depăşeşte nivelul veniturilor realizate se subvenţionează de la bugetul de stat, conform legii".
    8. În final, se prezintă "starea de fapt" şi se susţine că nu se poate ignora că, în temeiul prevederilor art. 22 şi art. 23 din anexa nr. 1.3 la Hotărârea Guvernului nr. 365/1998, precum şi a prevederilor art. 151 din Legea nr. 85/2006, foarte mulţi profesionişti ("comercianţi") au considerat că nu există niciun fel de risc de neîncasare a facturilor emise de creditorii Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare şi acceptate la plată de aceasta, iar Legea nr. 12/2014 a făcut ca toate aceste garanţii legale să dispară, cu efecte devastatoare pentru viitorul acestora. Concluzionează că legea criticată este neconstituţională, scopul real al acesteia fiind acela de fraudare a intereselor legale ale creditorilor Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare, motiv pentru care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă arată că prevederile Legii nr. 12/2014, prin care a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 şi potrivit căreia procedura generală a insolvenţei se aplică în mod corespunzător şi Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare, nu contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi art. 44 alin. (2).
    10. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Guvernul arată că, în ceea ce priveşte dispoziţiile legale incidente, cu referire la insolvenţa Regiei Autonome de Activităţi Nucleare, autoarea excepţiei a reţinut în mod corect faptul că, în conformitate cu art. 22 şi art. 23 din anexa nr. 1.3 la Hotărârea Guvernului nr. 365/1998, "Corelat cu contractele încheiate pentru produsele din profilul său de activitate, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare determină anual volumul de venituri realizat, cheltuielile totale de efectuat şi cota de impozit pe profit datorată bugetului de stat, conform legii", iar "Partea de cheltuieli care depăşeşte nivelul veniturilor realizate se subvenţionează de la bugetul de stat conform legii". În acelaşi timp însă, potrivit art. 151 din Legea insolvenţei nr. 85/2006, "Procedura aplicabilă regiilor autonome aflate în insolvenţă se va stabili prin lege specială". Prin urmare, chiar dacă la nivelul creditorilor Regiei Autonome de Activităţi Nucleare, aceştia ar fi avut prefigurat faptul că eventualul deficit bugetar al Regiei ar fi trebuit să fie acoperit din resurse de stat, în acelaşi timp, aceşti creditori ar fi trebuit să aibă în vedere că procedura de insolvenţă aferentă regiilor autonome va fi stabilită prin lege specială şi că acoperirea eventualelor deficite nu se va putea face decât conform legii. În aceste condiţii, consideră că există temei pentru concluzia potrivit căreia, chiar dacă există angajamentul statului pentru acoperirea deficitelor bugetului Regiei Autonome de Activităţi Nucleare, această acoperire nu era obligatorie să se realizeze până la 100% din creanţe, nici în conformitate cu legislaţia în vigoare înainte de adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 şi a Legii nr. 12/2014.
    12. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a Legii nr. 12/2014, Guvernul arată că, în principiu, o critică de neconstituţionalitate asupra legii de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă constituie, de fapt, o critică de neconstituţionalitate la adresa însăşi a ordonanţei de urgenţă pe care o aprobă legea. Astfel că, în măsura în care, în prezenta cauză, Curtea Constituţională va aprecia necesar să se pronunţe, din oficiu, şi cu privire la compatibilitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 cu prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, opinează că există premisele pentru a constata că reglementarea prin ordonanţă de urgenţă a procedurii de insolvenţă a Regiei Autonome de Activităţi Nucleare, în locul reglementării prin lege ca act al Parlamentului, ar prezenta vicii de neconstituţionalitate prin raportare la art. 115 alin. (6) din Constituţie, coroborat cu art. 44 din Legea fundamentală. În acest context, mai precizează că nicio procedură de insolvenţă nu poate garanta satisfacerea creanţelor creditorilor în proporţie de 100%.
    13. Totodată, Guvernul precizează că, fără a contesta argumentele invocate de autoarea excepţiei cu privire faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2014 şi, implicit, Legea nr. 12/2014, în raport de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, ar avea caracter individual, în esenţă, argumentaţia cu privire la caracterul individual al unei legi s-a raportat, până în prezent, strict la un criteriu cantitativ, respectiv dacă sfera subiectelor de drept cărora li se adresează normele edictate este formată dintr-un singur subiect de drept. Consideră că prin Decizia nr. 360 din 25 iunie 2014, Curtea a reţinut că era necesară intervenţia legiuitorului delegat prin ordonanţă de urgenţă, dat fiind că exista o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voinţa Guvernului, care punea în pericol un interes public, şi a fost antamată indirect şi sfera de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2014, respectiv s-a arătat că, deşi ordonanţa de urgenţă vizează doar insolvenţa Regiei Autonome de Activităţi Nucleare, această reglementare se raportează la înlăturarea unei stări de pericol ce ar putea afecta un interes public, deci ar viza o sferă mai largă de relaţii sociale.
    14. Astfel, în speţa analizată, dacă s-ar admite că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2014 constituie un act individual în sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale, ar însemna, implicit, că, pe lângă condiţionalităţile prevăzute expres de art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, să mai existe şi altele, ceea ce ar constitui o situaţie în care legiuitorul delegat ar fi împiedicat să acţioneze pe motivul că situaţia extraordinară care ar reclama intervenţia pe calea ordonanţei de urgenţă s-ar raporta la situaţia unui singur subiect de drept, cu circumstanţa că această situaţie vizează, de fapt, o sferă mai largă de relaţii sociale, decât în cazul actului individual.
    15. În privinţa criticii de neconstituţionalitate raportate la art. 16 alin. (1) din Constituţie, menţionând cele reţinute în Decizia nr. 360 din 25 iunie 2014, arată că la baza emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 a existat o situaţie obiectivă care justifică un tratament legal diferenţiat pentru Regia Autonomă de Activităţi Nucleare şi pentru creditorii acesteia în raport cu regimul juridic aplicabil altor regii autonome, respectiv creditorilor acestora şi, prin urmare, critica este neîntemeiată. Totodată, arată că soluţia legislativă a fost extinsă pentru orice regie autonomă aflată în insolvenţă prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.
    16. Referitor la compatibilitatea prevederilor criticate cu art. 44 alin. (2) din Constituţie, se susţine că aceste prevederi constituţionale trebuie coroborate cu cele ale art. 44 alin. (1), potrivit cărora "Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate", iar "Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", ceea ce semnifică atât faptul că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, cât şi faptul că niciun drept de creanţă nu poate fi absolut, astfel că nici această critică nu este întemeiată.
    17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile Legii nr. 12/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 4 martie 2014. Dispoziţiile Legii nr. 12/2014 au următorul cuprins: "Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85 din 4 septembrie 2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 10 septembrie 2013, cu următoarea completare:
    - La articolul 4, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
    «(3) Pe toată perioada insolvenţei, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin beneficiază de prevederile legale existente privind posibilitatea scoaterii de la rezerva de stat, cu titlu de împrumut, a cantităţilor de cărbune şi de păcură necesare trecerii vârfului de iarnă, prin derogare de la prevederile art. 5 din Legea nr. 82/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare»."
    20. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) potrivit căruia "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări" şi art. 44 alin. (2) referitor la garantarea şi ocrotirea proprietăţii private în mod egal, indiferent de titular. De asemenea, având în vedere motivarea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate cuprinsă în notele scrise, precum şi Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea reţine ca temei constituţional şi prevederile art. 44 alin. (1) din Constituţie.
    21. Curtea, având în vedere unele chestiuni prealabile, observă că deşi obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este precizat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile Legii nr. 12/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate reiese că autoarea acesteia critică măsurile stabilite prin ordonanţa de urgenţă, confirmate prin legea de aprobare, în virtutea prevederilor art. 61 şi art. 115 alin. (7) din Constituţie.
    22. Faţă de acestea, Curtea constată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, legea de aprobare a unei ordonanţe simple sau de urgenţă face corp comun cu aceasta, astfel că, în aceste situaţii, obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului şi, implicit, însăşi ordonanţa aprobată, în integralitatea sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005).
    23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că în motivarea acesteia se susţine că prin Legea nr. 12/2014 care aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin se creează un tratament discriminatoriu între creditorii Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin şi alţi creditori ai altor regii autonome la nivel naţional, ca urmare a creării posibilităţii reducerii/neachitării creanţelor acestora, iar creditorii altor regii autonome au drepturile de creanţă intacte. În acest context, Curtea reţine că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate îşi fundamentează criticile aduse actului normativ în discuţie cu precădere invocând anumite soluţii de principiu reţinute în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, pe care le consideră aplicabile în speţa de faţă, apreciind că acordarea unei poziţii privilegiate dreptului de creanţă al persoanelor contravine art. 16 alin. (1) în componenta sa referitoare la interzicerea privilegiilor, raportat la art. 44 alin. (2) din Constituţie cu privire la teza referitoare la garantarea şi ocrotirea în mod egal a dreptului de proprietate privată.
    24. Curtea constată că Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare a fost înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 365/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Electricitate - S.A., a Societăţii Naţionale "Nuclearelectrica" - S.A. şi a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare prin reorganizarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 3 iulie 1998, hotărâre care a fost adoptată în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 19 iunie 1997, aprobată cu modificări prin Legea nr. 207/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 18 decembrie 1997. Astfel, potrivit art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 365/1998, "Se înfiinţează: [...] Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, regie naţională de interes strategic, cu specific deosebit, cu sediul în municipiul Drobeta-Turnu Severin, Calea Târgu Jiului km 7, judeţul Mehedinţi, prin reorganizarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel", care se desfiinţează. Potrivit art. 13 şi 14 din acelaşi act normativ, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare se organizează ca regie naţională de interes strategic, cu specific deosebit şi are în componenţă sucursale de producere a apei grele, de producere a energiei electrice şi termice, de inginerie tehnologică pentru obiective nucleare şi de cercetări nucleare, având ca obiect principal de activitate producerea apei grele şi a produselor conexe, producerea de energie electrică şi termică pentru folosinţa industrială şi casnică, precum şi activităţi de inginerie tehnologică pentru obiective nucleare şi cercetări în domeniul nuclear.
    25. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 10 septembrie 2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 12/2014, au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, sens în care este Decizia nr. 360 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 29 iulie 2014, prin care Curtea a constatat că prevederile criticate sunt constituţionale în raport cu criticile formulate referitoare la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului şi art. 115 alin. (4) referitor la condiţiile în care Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă.
    26. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează o procedură generală în materie de insolvenţă ce se aplică anumitor categorii de debitori aflaţi în stare de insolvenţă sau de insolvenţă iminentă [art. 1] şi are drept scop instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă. Potrivit art. 151 din aceeaşi lege, "Procedura aplicabilă regiilor autonome aflate în stare de insolvenţă se va stabili prin lege specială." În virtutea acestor prevederi, legiuitorul delegat a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin.
    27. De asemenea, Curtea observă că, ulterior adoptării prevederilor criticate, prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, legiuitorul a stabilit că procedura de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă se aplică şi regiilor autonome, astfel că, potrivit art. 3 alin. (2), "Procedura prevăzută de prezenta lege se aplică şi regiilor autonome". Însă, potrivit prevederilor art. 343 din Legea nr. 85/2014, "Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date".
    28. Cu privire la aplicabilitatea principiului egalităţii în drepturi, Curtea reţine că în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional s-a statuat că înţelesul art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, iar nu şi identitatea de tratament juridic în aplicarea unor măsuri, indiferent de natura lor, astfel încât este justificată admisibilitatea unui regim juridic diferit pentru situaţii distincte. Aşa fiind, nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalităţii decât atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă.
    29. Or, în cazul adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, chiar în preambulul ordonanţei este reliefată necesitatea adoptării acestui act normativ. Astfel, prin Decizia nr. 360 din 25 iunie 2014, precitată, Curtea a reţinut că legea insolvenţei reglementează o procedură generală în materie de insolvenţă ce se aplică anumitor categorii de debitori aflaţi în stare de insolvenţă sau de insolvenţă iminentă şi are drept scop instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 îndeplineşte condiţiile prevăzute de normele constituţionale cu privire la adoptarea pe calea delegării legislative a unei ordonanţe de urgenţă, respectiv existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public, iar situaţiile extraordinare să exprime un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun, respectiv a căror reglementare nu poate fi amânată.
    30. Astfel, Guvernul în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 a justificat recurgerea la adoptarea prevederilor criticate motivat de faptul că s-a impus adoptarea unei reglementări imediate şi particulare privind procedura insolvenţei acestei regii autonome, respectiv Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, care se confrunta cu situaţii de blocaj financiar având ca efect apariţia stării de incapacitate de plată a datoriilor către diverşi creditori, în special bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, în condiţiile de criză economică prelungită ale acelei perioade, precum şi luând în considerare premisele economice pentru anul 2013.
    31. Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin este un operator strategic al economiei naţionale şi, totodată, un furnizor de servicii publice locale, operând cu instalaţii şi substanţe pentru producerea apei grele şi a produselor conexe, având un înalt grad de periculozitate şi complexitate, iar măsurile propuse reglementează modalitatea de derulare a procedurii insolvenţei, oferind astfel protecţia juridică necesară acesteia, precum şi creditorilor regiei.
    32. Incapacitatea de plată în care se află Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin poate conduce la încetarea activităţii, fapt ce poate provoca catastrofe ecologice, fiind ştiut faptul că în instalaţiile Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare - Sucursala Romag Prod se vehiculează 500 tone de hidrogen sulfurat, gaz toxic, letal şi exploziv ce trebuie ars, în caz de sistare a producţiei de apă grea, rezultând o cantitate însemnată de SO(2), substanţă ce produce ploi acide cu influenţe negative asupra mediului şi sănătăţii populaţiei din zonă, cu efecte transfrontaliere.
    33. Ca atare, aspectele prezentate mai sus, care au stat la baza adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, adoptată în condiţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie şi aprobată prin Legea nr. 12/2014, se convertesc în motive obiective şi rezonabile ce justifică un tratament juridic diferit, astfel că nu se poate reţine pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), deoarece este justificată reglementarea unui regim juridic diferit pentru situaţii distincte, având în vedere că fiecare regie autonomă are particularitatea şi importanţa sa strategică, diferită de la caz la caz, situaţie în care se regăseşte şi Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, care este "regie naţională de interes strategic, cu specific deosebit", în raport cu alte regii autonome.
    34. Examinând prezenta excepţie şi prin prisma pretinsei încălcări a prevederilor art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie, potrivit cărora, "Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular", Curtea constată că nici sub acest aspect critica nu poate fi reţinută. Accepţiunea art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie obligă statul să ia măsuri legale şi egale pentru ocrotirea dreptului de proprietate privată, iar prin prevederile criticate, tocmai această obligaţie şi-a îndeplinit-o legiuitorul, protejând în mod egal toţi creditorii Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, în condiţiile aplicabilităţii dispoziţiilor privitoare la procedura de insolvenţă.
    35. Faţă de cele prezentate, Curtea nu poate reţine pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor criticate în raport cu dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 44 alin. (2).
    36. În continuare, Curtea observă că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, deşi invocă în susţinerea excepţiei prevederile art. 44 alin. (2) din Constituţie, vizează şi o pretinsă contrarietate a prevederilor Legii nr. 12/2014 faţă de dispoziţiile art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală. Astfel, autoarea susţine că "deşi potrivit prevederilor constituţionale, creanţele asupra statului sunt garantate, în realitate, prin Legea nr. 12/2014 a fost creat cadrul aparent legal, prin adoptarea unor privilegii pentru Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, astfel încât statul să eludeze obligaţiile de plată şi de garantare a creanţelor asupra sa". Or, această critică nu poate fi reţinută, întrucât creanţele creditorului asupra debitorului insolvabil nu sunt creanţe asupra statului în accepţiunea prevederilor art. 44 alin. (1) din Constituţie, deoarece, în această ipoteză, debitorul nu este însuşi statul român, ci un agent economic - regie autonomă - cu capital integral de stat, în speţă Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin. Faptul că statul deţine integral capitalul social al acestei debitoare nu converteşte creanţele debitorilor asupra sa în creanţe asupra statului, pentru a ne afla în ipoteza încălcării art. 44 alin. (1) din Constituţie.
    37. Faţă de cele prezentate, Curtea nu poate reţine pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor criticate în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 44 alin. (1) şi alin. (2) din Constituţie.
    38. Distinct de acestea, în ceea ce priveşte menţionarea, prin notele scrise depuse direct la dosarul Curţii Constituţionale sau prin susţinerile părţilor prezente în faţa instanţei de contencios constituţional, respectiv adăugarea şi a altor temeiuri constituţionale în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că, potrivit jurisprudenţei sale constante, spre exemplu Decizia nr. 1.069 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 7 septembrie 2011, litigiul constituţional se desfăşoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părţi. Prin urmare, invocarea în faţa Curţii şi a altor temeiuri de neconstituţionalitate decât cele arătate prin ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecată, temeiuri care nu au fost reţinute în încheierea de sesizare pronunţată de instanţa judecătorească, este inadmisibilă.

    39. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi*1),
──────────
    *1) A se vedea opinia separată la Decizia nr. 360 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 29 iulie 2014.
──────────

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Kaufof Com - S.R.L. din Glogova, judeţul Gorj - cu noul sediu social în Motru, judeţul Gorj, în Dosarul nr. 9.089/101/2013/a90* al Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile Legii nr. 12/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 15 iunie 2016.

                               Pentru PREŞEDINTE
                               AUGUSTIN ZEGREAN,
                    semnează, în temeiul art. 426 alin. (4)
                         din Codul de procedură civilă,

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                         prof. univ. dr. VALER DORNEANU

                              Magistrat-asistent,
                                Ioniţa Cochinţu

                                    -----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016