Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 398 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 398 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 686 din 5 septembrie 2016

Comenteaza legea


    Augustin Zegrean      - preşedinte
    Valer Dorneanu        - judecător
    Petre Lăzăroiu        - judecător
    Daniel Marius Morar   - judecător
    Mona-Maria Pivniceru  - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Tudorel Toader        - judecător
    Bianca Drăghici       - magistrat-asistent

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Rodica Răsturnoiu în Dosarul nr. 1.383/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Sandu Petre în Dosarul nr. 370/109/2015 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Constantin Georgescu în Dosarul nr. 68/64/2015 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Marcel Geantă, Petre Mare, Ion Olteanu, Ioan Panait, Constantin Piperea, Gheorghe Stamate şi Mihai Tîrşoagă în Dosarul nr. 2.140/118/2015 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, de Marin Pîrvan şi Grigore Stelian Matei în dosarele nr. 245/54/2015 şi nr. 246/54/2015 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Marin Pîrvan şi Maria Pîrvan în dosarele nr. 480/104/2015 şi nr. 481/104/2015 ale Tribunalului Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, precum şi de Daniel Perju în Dosarul nr. 844/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.067D/2015 la care au fost conexate dosarele nr. 1.074D/2015, nr. 1.085D/2015, nr. 1.145D/2015, nr. 1.200D/2015, nr. 1.211D/2015, nr. 1.240D/2015, nr. 1.241D/2015 şi nr. 1.333D/2015.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 2 iunie 2016, în prezenţa autorilor excepţiei Sandu Petre, Marin Pîrvan, Grigore Stelian Matei şi Daniel Perju, a reprezentantului autorilor excepţiei Marcel Geantă, Petre Mare, Ion Olteanu, Ioan Panait, Constantin Piperea, Gheorghe Stamate şi Mihai Tîrşoagă şi a reprezentantului părţii Liga Luptătorilor din Decembrie 1989 pentru Victoria Revoluţiei Române şi Integrare Euro Atlantică, precum şi a reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu, şi au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă coroborate cu ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru data de 7 iunie 2016. La această dată, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 15 iunie 2016, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    3. Prin Încheierea din 25 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.383/2/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, în ansamblul său, ale art. I pct. 7 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, precum şi ale art. I şi II din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Rodica Răsturnoiu într-o cauză având ca obiect o acţiune în pretenţii.
    4. Prin Încheierea din 3 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 370/109/2015, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Sandu Petre într-o cauză având ca obiect o acţiune în pretenţii.
    5. Prin Încheierea din 6 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 68/64/2015, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Constantin Georgescu într-o cauză având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin aplicarea dispoziţiilor art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014.
    6. Prin Încheierea din 12 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.140/118/2015, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Marcel Geantă, Petre Mare, Ion Olteanu, Ioan Panait, Constantin Piperea, Gheorghe Stamate şi Mihai Tîrşoagă într-o cauză având ca obiect acordarea indemnizaţiei reparatorii, potrivit art. 4 alin. (3) din Legea nr. 341/2004.
    7. Prin Încheierea din 3 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 245/54/2015, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Marin Pîrvan într-o cauză având ca obiect plata unor despăgubiri.
    8. Prin Încheierea din 22 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 246/54/2015, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale art. I şi II din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Grigore Stelian Matei într-o cauză având ca obiect plata unor despăgubiri.
    9. Prin încheierile din 9 iunie 2015, pronunţate în dosarele nr. 480/104/2015 şi nr. 481/104/2015, Tribunalul Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Marin Pîrvan şi Maria Pîrvan în cauze având ca obiect plata unor despăgubiri.
    10. Prin Încheierea din 30 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 844/2/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Daniel Perju într-o cauză având ca obiect o acţiune în pretenţii.
    11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă principiul neretroactivităţii legii civile, deoarece Guvernul, neavând abilitarea de a modifica Legea nr. 341/2004, modifică situaţii juridice definitiv stabilite, determinând arbitrarul. De asemenea, susţin că eliminarea din Legea nr. 341/2004 a indemnizaţiei reparatorii pentru Luptătorii Remarcaţi prin Fapte Deosebite, printr-o ordonanţă de urgenţă, reprezintă o trecere silită a bunului din proprietatea privată în proprietatea publică şi "determină o restrângere a acordării recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989".
    12. De asemenea, autorii excepţiei consideră că, prin emiterea ordonanţei de urgenţă criticate, se creează o gravă discriminare între categoriile de participanţi la victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, respectiv între luptătorii remarcaţi şi cei răniţi, reţinuţi şi urmaşi de eroi martiri, dar în mod deosebit între participanţii la Revoluţia română din decembrie 1989 şi alte categorii de beneficiari de indemnizaţii obţinute în baza altor fapte deosebite decât participarea la evenimentele din decembrie 1989.
    13. Totodată, autorii excepţiei apreciază că din examinarea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 nu reiese existenţa situaţiei extraordinare care să justifice urgenţa cerută de prevederile constituţionale ale art. 115 alin. (4). Totodată, susţin că actul normativ criticat nu respectă normele de tehnică legislativă, prevederile legale referitoare la transparenţa decizională, respectiv art. 7 din Legea nr. 52/2003, "nu a fost trecut pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern" şi "avizul Consiliului Legislativ a ajuns la Monitorul Oficial după publicarea acestuia".
    14. În continuare, autorii excepţiei arată că indemnizaţia lunară reparatorie reprezintă un "bun", în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, iar sistarea ei contravine prevederilor constituţionale potrivit cărora cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege, şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii. În final, autorii excepţiei apreciază că neacordarea indemnizaţiei lunare reparatorii reprezintă o restrângere a exerciţiului dreptului de proprietate privată şi menţionează considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 88 din 28 februarie 2013.
    15. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 1.067D/2015, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată nu este întemeiată, arătând că, mutatis mutandis, se menţin considerentele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 42 din 22 ianuarie 2014 şi nr. 314 din 5 iunie 2014. De asemenea, în Dosarul nr. 1.333D/2015, instanţa apreciază că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, prin eliminarea indemnizaţiilor reparatorii acordate Luptătorilor Remarcaţi prin Fapte Deosebite, nu produce efecte retroactive, deoarece eliminarea acestora se produce numai pentru viitor, neafectând dreptul asupra indemnizaţiilor lunare născute până la data intrării în vigoare a acestui act normativ. De asemenea, apreciază că nu este încălcat nici dreptul de proprietate privată şi, ca atare, nu este afectat nici art. 115 alin. (6) din Constituţie. În ceea ce priveşte justificarea situaţiei extraordinare, care a determinat emiterea ordonanţei de urgenţă, precum şi urgenţa reglementării, instanţa apreciază că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 încalcă prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât situaţiile invocate nu au caracter extraordinar, toate împrejurările de fapt fiind cunoscute, supuse dezbaterii publice încă de la data apariţiei Legii nr. 341/2004, iar niciuna nu a intervenit de curând. Ca atare, instanţa apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este, în parte, întemeiată.
    16. Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate aduse de autorul excepţiei.
    17. Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal îşi exprimă opinia în sensul netemeiniciei excepţiei invocate. Astfel, arată că, aşa cum rezultă din modificările legislative intervenite, acestea au fost luate pentru considerente sociale şi economice, respectiv avându-se în vedere multiplicarea numărului certificatelor care a generat, începând cu anul 2012, stoparea plăţilor către persoanele prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, precum şi faptul că plata indemnizaţiei reparatorii, în acest context, îngreunează bugetul de stat şi nu se justifică.
    18. Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă reţine caracterul neîntemeiat al criticilor de neconstituţionalitate formulate. Astfel, instanţa apreciază că încetarea acordării indemnizaţiei reparatorii, dispusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015, nu contravine prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, fiind o măsură care se încadrează în marja de apreciere a statului în determinarea oportunităţii şi a intensităţii politicilor privind acordarea măsurilor de protecţie socială.
    19. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, întrucât reglementările criticate reprezintă opţiunea legiuitorului, justificată de finalitatea exercitării în condiţii optime a unui drept, prevenindu-se eventualele abuzuri şi limitându-se efectele negative asupra stabilităţii şi securităţii raporturilor juridice civile, fără a încălca, sub niciun aspect, principiul liberului acces la justiţie.
    20. Tribunalul Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt compatibile cu textele constituţionale invocate. Astfel, dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, aşa cum au fost modificate prin art. I pct. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, au un conţinut clar, neechivoc şi stabilesc categoriile de persoane şi modul de calcul al indemnizaţiei reparatorii, iar faptul că în conţinutul legii nu se mai stipulează acordarea ei pentru anul 2015 nu conduce la concluzia că aceste drepturi ar fi fost abrogate, împrejurare în care instanţa consideră că nu sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 44 şi cele ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.
    21. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru aşi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    22. Guvernul, exprimându-şi punctul de vedere în dosarele nr. 1.067D/2015, nr. 1.074D/2015, nr. 1.085D/2015, nr. 1.200D/2015, nr. 1.211D/2015, nr. 1.240D/2015, nr. 1.241D/2015 şi nr. 1.333D/2015, consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 este neîntemeiată. Astfel, cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, arată, în esenţă, că, aşa cum rezultă din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, urgenţa este justificată de reluarea plăţilor privind indemnizaţiile reparatorii, pentru toate categoriile de beneficiari, conform Legii nr. 341/2004, începând cu luna ianuarie 2015. Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă consideră că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, acordarea acestui beneficiu - indemnizaţia reparatorie - nu reprezintă un drept fundamental şi, ca atare, nu sunt încălcate prevederile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală. Totodată, arată că din analiza dispoziţiilor criticate se deduce că acestea se aplică pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare a noilor norme, astfel că nu se poate reţine nici argumentul privind încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile.
    23. Avocatul Poporului, exprimându-şi punctul de vedere în dosarele nr. 1.145D/2015, nr. 1.200D/2015, nr. 1.211D/2015, nr. 1.240-1.241D/2015 şi nr. 1.333D/2015, apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că din urmărirea procesului legislativ reiese că a fost îndeplinită procedura intermediară care impune dezbaterea accelerată a ordonanţei de urgenţă şi, tocmai pentru caracteristica lor privind urgenţa reglementării, aceste acte normative nu se supun dezbaterii publice. De asemenea, apreciază că situaţia avută în vedere de Guvern poate fi calificată ca fiind una extraordinară, astfel încât, pe cale de consecinţă, se poate susţine existenţa unei urgenţe în adoptarea reglementării criticate. Susţine că nu poate fi reţinută nici încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1), întrucât măsurile instituite prin dispoziţiile legale criticate se încadrează în marja de apreciere a statului, în determinarea oportunităţii şi a intensităţii politicilor privind acordarea măsurilor de protecţie socială. Cât priveşte invocarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, respectând principiul neretroactivităţii legii, nu produce efecte asupra indemnizaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita. În plus, titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite este în continuare recunoscut, persoanele beneficiare păstrându-şi în continuare această calitate. În final, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, menţionează că dreptul la indemnizaţie reparatorie nefiind un drept fundamental, legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare.
    24. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile autorilor excepţiei, precum şi notele scrise depuse de aceştia, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    25. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    26. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, cu modificările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015.
    27. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul român, art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivităţii legii civile, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea în drepturi, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 22 alin. (1) şi (2) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 33 alin. (3) potrivit căruia statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (1) potrivit căruia statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 74 alin. (3) potrivit căruia Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată, art. 94 referitor la alte atribuţii ale Preşedintelui României, art. 102 alin. (1) privind rolul şi structura Guvernului, art. 108 referitor la actele Guvernului, art. 115 alin. (4), (5) şi (6) privind delegarea legislativă şi art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei. De asemenea, sunt invocate art. 6 şi art. 14 privind interzicerea torturii şi a discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţie. Totodată, se apreciază că, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, au fost nerespectate dispoziţiile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 3 decembrie 2013, şi cele ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.
    28. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, şi, prin Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2016, Decizia nr. 178 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 9 iunie 2016, şi Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării prezentei decizii, a statuat conformitatea acestor norme cu prevederile Legii fundamentale.
    29. Astfel, Curtea a reţinut că, în memoria celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de recunoaştere a meritelor celor care sau remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societăţii pentru contribuţia adusă la înfăptuirea Revoluţiei din 1989, a fost adoptată Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit acestei legi, titlurile care puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 erau: "Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989", "Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989" şi "Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989", precum şi drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri.
    30. Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, a abrogat Legea nr. 42/1990, însă a menţinut unele dintre soluţiile legislative anterioare. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor "Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989" şi "Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989" se referă, în noua reglementare, la trei categorii, şi anume "Luptător Rănit", "Luptător Reţinut" şi "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite".
    31. Curtea a reţinut că Legea nr. 341/2004 stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obţinut titlurile prevăzute de lege, printre care, potrivit art. 4, şi dreptul la o indemnizaţie lunară reparatorie, în condiţiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997 privind calităţile şi titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990.
    32. Curtea a observat că, printr-o serie de acte normative, în perioada 2012-2014, indemnizaţia lunară reparatorie, prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, de care beneficiau, în condiţiile legii, persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din lege, respectiv titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, nu s-a acordat.
    33. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate şi completate unele dispoziţii din Legea nr. 341/2004, care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi drepturile corespondente deţinerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de "Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989" şi "Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989", iar titlul "Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989", în noua formă a legii, se referă la patru categorii, şi anume "Luptător Rănit", "Luptător Reţinut", "Luptător cu Rol Determinant" şi "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite". În acest sens, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, titlurile instituite se vor acorda în condiţiile legi, avându-se în vedere calităţile şi titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului şi titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Preşedintele României, prin decret prezidenţial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, noul conţinut normativ al art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizaţii de gratitudine lunară persoanelor care au obţinut titlurile de "Luptător cu Rol Determinant", cărora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementări.
    34. Cu privire la critica potrivit căreia Guvernul nu avea abilitarea de a modifica Legea nr. 341/2004 printr-o ordonanţă, Curtea a constatat că, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (1), "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice". Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 a fost adoptată în baza art. 1 pct. I.1 şi pct. X din Legea nr. 184/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 29 decembrie 2014, lege care a permis Guvernului să adopte ordonanţa pentru modificarea şi completarea Legii nr. 341/2004. Ca atare, Curtea a reţinut caracterul neîntemeiat al acestei critici de neconstituţionalitate.
    35. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă, raportată la prevederile constituţionale ale art. 115 alin. (4), Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei sale (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în următoarele condiţii, întrunite în mod cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei.
    36. Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate, raportată la art. 115 alin. (4) din Constituţie, este neîntemeiată, având în vedere cele prezentate în expunerea de motive, precum şi faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale şi economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia (Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragraful 49).
    37. Referitor la invocarea prevederilor art. 115 alin. (5) din Constituţie, potrivit jurisprudenţei Curţii, acestea condiţionează intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă de îndeplinirea cumulativă a două cerinţe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Dispoziţiile constituţionale sunt transpuse la nivel legal de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit căruia "Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiţia depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară" (a se vedea în acest sens Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Astfel, potrivit fişei legislative, se observă că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 a fost adoptată în şedinţa de Guvern din 29 decembrie 2014, iar proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a fost transmis Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, pentru dezbatere, cu Adresa nr. E201/30/12/2014. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014. Prin urmare, au fost întrunite cele două condiţii cumulative necesare intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, astfel încât nu a putut fi reţinută critica privind încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituţie.
    38. În ceea ce priveşte critica potrivit căreia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 nu a fost supusă dezbaterii publice, prin Decizia nr. 178 din 29 martie 2016, precitată, Curtea a observat că, potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003, "În cazul reglementării unei situaţii care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgenţă prevăzută de reglementările în vigoare". Astfel, legiuitorul, ţinând cont de realitatea existenţei unor situaţii în care necesitatea protejării interesului impune în mod obiectiv adoptarea unor măsuri urgente, a permis adoptarea unor acte normative fără îndeplinirea tuturor cerinţelor privind asigurarea transparenţei decizionale. Prin urmare, Curtea a constatat că şi această critică de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Totodată, Curtea nu a reţinut nici criticile potrivit cărora "actul normativ nu a fost trecut pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern din data de 29 decembrie 2014" şi "avizul Consiliului Legislativ a fost transmis Monitorului Oficial după publicarea lui", întrucât aspectele invocate de autorii excepţiei excedează controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională.
    39. De asemenea, Curtea a constatat că dispoziţiile de lege deduse controlului de constituţionalitate, prin raportare la art. 15 alin. (2) din Constituţie, care consacră principiul neretroactivităţii legii civile, nu oferă temei unei atare critici, întrucât nu conţin, în sine, nicio dispoziţie cu caracter retroactiv, textele urmând a-şi găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare. Astfel, susţinerile autorilor excepţiei în sensul că se anulează vechile titluri, nu pot fi primite, deoarece prin noua reglementare nu se anulează vechile titluri, ci doar se stabilesc categoriile de persoane care vor beneficia, în condiţiile noii reglementări, de recunoştinţă şi gratitudine.
    40. În ceea ce priveşte critica potrivit căreia dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate instituie o discriminare în cadrul aceleiaşi categorii de revoluţionari - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite -, prin sistarea plăţii indemnizaţiei lunare reparatorii, Curtea a constatat că normele supuse controlului de constituţionalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceştia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenţei sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilităţii economice a ţării şi să ia măsuri în consecinţă (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective.
    41. Referitor la critica potrivit căreia sistarea plăţii indemnizaţiei lunare reparatorii contravine prevederilor constituţionale ale art. 44, Curtea a constatat netemeinicia acestor susţineri, întrucât, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Decizia nr. 922 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, ori Decizia nr. 419 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 18 august 2014, a statuat că dreptul la indemnizaţie reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că "legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare". Ca atare, indemnizaţia se acordă în condiţiile Legii nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015.
    42. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate încalcă prevederile constituţionale care consacră demnitatea omului ca valoare supremă a statului român, analizând susţineri asemănătoare celor invocate în prezenta cauză, Curtea, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, a reţinut, în esenţă, că, deşi temeiul moral al acordării dreptului la indemnizaţie reparatorie, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, este incontestabil, "acesta nu constituie totuşi, potrivit Constituţiei, o obligaţie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existenţa unui drept fundamental la obţinerea unor indemnizaţii în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989".
    43. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele examinate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    44. Pentru argumentele menţionate anterior, Curtea constată că nu este întemeiată critica raportată la prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie.
    45. În final, Curtea observă că prevederile art. 53 din Constituţie nu au incidenţă în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale şi, prin urmare, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituţională invocată, iar celelalte dispoziţii din Constituţie invocate nu au relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

    46. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Rodica Răsturnoiu în Dosarul nr. 1.383/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Sandu Petre în Dosarul nr. 370/109/2015 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Constantin Georgescu în Dosarul nr. 68/64/2015 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Marcel Geantă, Petre Mare, Ion Olteanu, Ioan Panait, Constantin Piperea, Gheorghe Stamate şi Mihai Tîrşoagă în Dosarul nr. 2.140/118/2015 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, de Marin Pîrvan şi Grigore Stelian Matei în dosarele nr. 245/54/2015 şi nr. 246/54/2015 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Marin Pîrvan şi Maria Pîrva, în dosarele nr. 480/104/2015 şi nr. 481/104/2015 ale Tribunalului Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, precum şi de Daniel Perju în Dosarul nr. 844/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 15 iunie 2016.

                                     Pentru
                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                                AUGUSTIN ZEGREAN
                    semnează, în temeiul art. 426 alin. (4)
                         din Codul de procedură civilă,
                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                         prof. univ. dr. VALER DORNEANU

                              Magistrat-asistent,
                                Bianca Drăghici

                                    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIE nr. 398 din 15 iunie 2016

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"