Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 394 din 14 iunie 2016  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 394 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 558 din 25 iulie 2016

    Mona-Maria Pivniceru - preşedinte
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Augustin Zegrean - judecător
    Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Marius Vicenţiu Coltuc în Dosarul nr. 32.101/3/CA/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 58D/2016.
    2. La apelul nominal se prezintă pentru partea Baroul Bucureşti avocatul Friedmann-Nicolescu Iosif, cu împuternicire depusă la dosar. Lipseşte autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţii prezente care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că aceasta nu are fundament juridic. În esenţă, arată că autorul excepţiei face confuzie între răspunderea disciplinară a avocatului aflat în exercitarea profesiei sale şi răspunderea disciplinară a avocatului care exercită calitatea de membru al unei Comisii de disciplină a unui Barou. Învederează faptul că răspunderea disciplinară a avocatului este strict reglementată de lege, în concordanţă cu valorile sociale şi cu normele de etică profesională, răspundere care nu creează însă discriminări sau inegalităţi. În acest context, precizează că niciun membru al Comisiei de disciplină de la nivelul Baroului sau de la Comisia superioară de disciplină nu este mai presus de lege şi nu are privilegii, însă, în exercitarea atribuţiilor încredinţate prin lege de către Adunarea generală a Baroului sau Congresul avocaţilor, avocatul se supune legii, normelor de etică profesională şi convingerii sale intime formate în baza probelor administrate şi a experienţei pe care o are ca avocat. Aşa fiind, apreciază că reglementările legale referitoare la răspunderea disciplinară a avocatului şi la organizarea activităţii comisiilor de disciplină sunt în deplină concordanţă cu normele constituţionale invocate. În susţinerea argumentelor expuse, depune note scrise la dosar.
    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că violarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă şi rezonabilă. Or, în cauza de faţă, prevederile legale criticate se aplică tuturor membrilor profesiei de avocat, în mod unitar şi nediscriminatoriu, pentru fapte care constituie abateri disciplinare.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 13 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 32.101/3/CA/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Marius Vicenţiu Coltuc cu ocazia soluţionării acţiunii în contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ, în contradictoriu cu Baroul Bucureşti.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile de lege criticate "creează criterii de discriminare pentru un avocat care nu este membru al unei comisii de disciplină a unui Barou din România sau al unei comisii UNBR", fiind contrare art. 16 alin. (2) din Constituţie, care prevede că nimeni nu este mai presus de lege. Apreciază, astfel, că prevederile art. 86 alin. (1) din Legea nr. 85/1995 "lasă nesancţionaţi membrii unei Comisii de disciplină pentru abaterile lor disciplinare", întrucât "nu prevăd în mod expres dispoziţii de anchetare disciplinară" a acestora.
    7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, în sensul constituţionalităţii prevederilor de lege criticate. Instanţa de judecată arată că prevederile art. 86 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 reglementează instituţia răspunderii disciplinare a avocaţilor, aparţinând, din punct de vedere al scopului, categoriei de norme sancţionatorii ce completează cadrul general al exercitării unei profesii, în speţă a celei de avocat, iar prin conţinutul lor normativ nu contravin dispoziţiilor art. 16 din Constituţie.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 este neîntemeiată. Arată că prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate stabilesc, cu caracter principial, categoriile de situaţii şi fapte care constituie abateri disciplinare pentru membrii profesiei de avocat şi care pot atrage, în condiţiile prevăzute de lege, sancţionarea disciplinară a acestora, însă acestea se aplică în mod egal, fără privilegii şi discriminări, tuturor membrilor profesiei, inclusiv membrilor comisiei de disciplină. Pentru aceste din urmă persoane nu are relevanţă activitatea desfăşurată în cadrul acestor comisii, ci numai activitatea de avocat, care atrage, în condiţiile legii, răspunderea disciplinară în situaţia săvârşirii unei abateri disciplinare.
    10. Avocatul Poporului apreciază că reglementarea legală criticată este constituţională şi nu instituie nicio discriminare pe criterii arbitrare, ci, dimpotrivă, stabileşte cadrul general aplicabil avocaţilor în materia răspunderii disciplinare. Arată, totodată, că dispoziţiile art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 238 din 10 mai 2005).
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 86 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, potrivit cărora "Avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale instituţiei."
    14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate aceste prevederi de lege contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (2) potrivit cărora "Nimeni nu este mai presus de lege".
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că problema răspunderii disciplinare a avocatului este reglementată în cuprinsul cap. VI al Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, iar prin art. 86 alin. (1) din acest act normativ, criticat în cauză, legiuitorul procedează la indicarea situaţiilor în care intervine această formă a răspunderii disciplinare a avocatului, temeiul juridic al angajării acestui tip de răspundere fiind Legea nr. 51/1995. Astfel, textul de lege supus controlului de constituţionalitate identifică trei categorii de fapte imputabile avocatului, şi anume: nerespectarea prevederilor Legii nr. 51/1995 sau ale Statutului, nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum şi acele fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale instituţiei.
    16. Curtea observă, de asemenea, că prevederile art. 265 alin. (2) şi (3) din Statutul profesiei de avocat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011, definesc abaterea disciplinară, subliniind şi distincţia dintre abaterile disciplinare simple şi cele în formă gravă. Astfel, potrivit normelor statutare menţionate, "Fapta săvârşită de avocat, în nume propriu sau în numele şi pentru forma de exercitare a profesiei din care face parte, prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale statutului profesiei, deciziile obligatorii ale organelor profesiei la nivel naţional sau ale consiliului baroului în care avocatul este înscris sau în care acesta îşi are sediul secundar şi care este de natură să prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocaţi constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit art. 89 din Lege." Totodată, "constituie abatere disciplinară gravă încălcarea dispoziţiilor din Lege şi din prezentul statut care prevăd expres o astfel de calificare."
    17. În jurisprudenţa sa, exemplu fiind Decizia nr. 150 din 10 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 11 martie 2009, sau Decizia nr. 379 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 27 noiembrie 2013, Curtea a reţinut că, în concepţia legiuitorului, avocatura este un serviciu public, care este organizat şi funcţionează pe baza unei legi speciale. Curtea a statuat că "deşi avocatura este o profesie liberală şi independentă, exercitarea sa trebuie să se desfăşoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, a căror respectare trebuie asigurată inclusiv prin aplicarea unor măsuri coercitive" (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 164 din 27 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 26 martie 2007). De asemenea, prin Decizia nr. 237 din 15 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 27 aprilie 2012, Curtea a statuat că instituirea prin legea care reglementează exercitarea profesiei de avocat a unor obligaţii pentru cei în cauză, precum şi a unor măsuri sancţionatorii faţă de cei ce încalcă regulile prevăzute este întru totul legitimă. Ca atare, cei care doresc să practice profesia de avocat sunt datori să respecte condiţiile de organizare şi exercitare a profesiei de avocat, astfel cum acestea sunt prevăzute prin legea specială.
    18. Referitor la critica din prezenta cauză, Curtea reţine că prevederile art. 86 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, republicată, reglementează instituţia răspunderii disciplinare a avocaţilor, aşadar pentru întreaga categorie profesională, fără a insera distincţii sau exonerări de la acest tip de răspundere.
    Prin urmare, aceste prevederi se aplică în mod egal, fără privilegii şi fără discriminări tuturor membrilor profesiei, inclusiv membrilor comisiilor de disciplină, pentru aceste din urmă persoane neavând relevanţă activitatea desfăşurată în cadrul acestor comisii, ci activitatea/calitatea lor de avocat care atrage, în condiţiile legii, răspunderea disciplinară în situaţia săvârşirii vreunei abateri disciplinare. În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată în cadrul comisiilor disciplinare, precum şi soluţiile pronunţate ca urmare a cercetării disciplinare, membrii acestor comisii acţionează în temeiul dispoziţiilor legale şi statutare, potrivit propriilor convingeri şi aprecieri personale, iar în ipoteza în care se constată că aceştia au săvârşit vreo abatere disciplinară, răspund, la rândul lor, pentru fapta săvârşită. De altfel, critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate porneşte de la ipoteza potrivit căreia, un avocat care are calitatea de membru al unei comisii de disciplină, ar fi exonerat de la răspunderea disciplinară în cazul săvârşirii unei abateri disciplinare, or, Curtea constată că o atare susţinere este inadmisibilă.

    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marius Vicenţiu Coltuc în Dosarul nr. 32.101/3/CA/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 86 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 iunie 2016.

                                  PREŞEDINTE,
                      Prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU

                              Magistrat-asistent,
                              Ingrid Alina Tudora


                                     ------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016