Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIE nr. 386 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 386 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 831 din 20 octombrie 2016
Comenteaza legea

    Mona-Maria Pivniceru   - preşedinte
    Petre Lăzăroiu         - judecător
    Mircea Ştefan Minea    - judecător
    Daniel Marius Morar    - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu  - judecător
    Tudorel Toader         - judecător
    Augustin Zegrean       - judecător
    Simina Popescu         - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, excepţie ridicată de prim-procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Filiaşi în Dosarul nr. 703/230/2015 al Judecătoriei Filiaşi - Asociaţii şi fundaţii, care formează obiectul Dosarului nr. 1.230D/2015 al Curţii Constituţionale.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, deoarece, în esenţa lor, criticile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea nr. 51/2006 sunt formulate prin raportare la dispoziţii din alte acte normative, iar nu la dispoziţii sau principii constituţionale.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 14 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 703/230/2015, Judecătoria Filiaşi - Asociaţii şi fundaţii a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de prim-procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Filiaşi într-o cauză având obiect ca soluţionarea cererii de acordare a personalităţii juridice şi înscrierea unei asociaţii în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la Judecătoria Filiaşi.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale deoarece permit un transfer al atribuţiilor consiliilor locale către asociaţiile intercomunitare, care sunt persoane juridice de drept privat şi de utilitate publică. Arată că, potrivit art. 2 din Legea nr. 51/2006, prin "asociaţie de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice" se înţelege asociaţia de dezvoltare intercomunitară definită potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, având ca obiect înfiinţarea, organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciilor de utilităţi publice furnizate/prestate pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice, de interes zonal ori regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente acestor servicii.
    6. De asemenea, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit. Comparând textul art. 2 din Legea nr. 215/2001 cu textul art. 6 din Legea nr. 51/2006, se constată lipsa din ultimul text de lege a principiului deconcentrării serviciilor publice. Potrivit art. 120 alin. (1) din Constituţie intitulat cu titlu marginal "Principii de bază", administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice. Ca atare, textul art. 6 din Legea nr. 51/2006 este neconstituţional, întrucât nu cuprinde desfăşurarea serviciilor de utilităţi publice cu respectarea principiului deconcentrării serviciilor publice. Or, în condiţiile în care, în speţa aflată pe rolul Judecătoriei Filiaşi s-ar admite acţiunea formulată de Asociaţia Intercomunitară "Terra Română", s-ar încălca principiul deconcentrării, având loc o dublă transferare a atribuţiilor de la consiliile locale către asociaţiile intercomunitare, cu personalitate juridică de drept privat şi de utilitate publică. Consideră că este inadmisibil ca unele dintre atribuţiile exclusive ale consiliului local, astfel cum sunt prevăzute în art. 36 din Legea nr. 215/2001, să fie delegate unor persoane juridice de drept privat, astfel cum se menţionează în statut la lit. k), prin care asociaţii (consiliile locale enumerate în statut) mandatează asociaţia să aprobe documente prezentate de comisia de licitaţie, studii în legătură cu oportunitatea delegării, managementul activităţilor componente ale serviciilor, documentaţiile de licitaţie, termenii de referinţă şi regulamentul pentru servicii, numirea membrilor comisiilor de licitaţie. Autorul mai susţine că, în realitate, se urmăreşte promovarea unei hotărâri prin care, în mod mascat, autorităţile administraţiei publice locale, respectiv consiliile locale şi primarii, să nu exercite atribuţii legate de întreaga procedură privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiuni publice şi, implicit, să nu aibă responsabilităţi aferente, deşi, în materia arătată, există un act normativ care reglementează întreaga procedură privind regimul juridic al contractului de achiziţie publică, al contractelor de concesiuni publice şi al contractelor de concesiuni de servicii, procedurile de atribuire a acestor contracte, precum şi modalităţile de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva actelor emise în legătură cu aceste proceduri, şi anume Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006.
    7. Judecătoria Filiaşi - Asociaţii şi fundaţii consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea nr. 51/2006 este întemeiată, deoarece o asociaţie intercomunitară, astfel cum este reglementată prin Legea nr. 51/2006, devine o suprastructură organizatorică ce preia atât din atribuţiile consiliilor locale, cât şi din cele ale instituţiei primarului, aşa cum sunt reglementate prin Legea nr. 215/2001, aceste asociaţii având atribuţii atât în plan executiv, cât şi deliberativ, privind serviciile de utilitate publică. Raţiunea asociaţiilor respective este aceea de punere în valoare, în comun, a unor resurse, a unor servicii şi reflectă dreptul de asociere prevăzut în Constituţie, dar este evident că, astfel, se creează o suprastructură, din punct de vedere administrativ-teritorial, ceea ce încalcă principiul descentralizării autonomiei locale şi deconcentrării, prevăzut prin art. 120 alin. (1) din Constituţie. De asemenea, instanţa judecătorească apreciază că dispoziţiile Legii nr. 51/2006 privind competenţele asociaţiilor intercomunitare în care se prevăd, în mod generic, cazurile în care consiliile locale se pot asocia sunt imprecise şi neclare, de vreme ce dau posibilitatea consiliilor locale să se asocieze pentru orice fel de activităţi legate de utilităţile publice; or, scopul legiuitorului a fost acela de a da posibilitatea acestora de a se asocia în cazuri concrete, respectiv construcţia unui drum, a unui viaduct, şi, nicidecum, ca acestea să înfiinţeze o asociaţie intercomunitară care să preia, în mod generic, orice fel de activitate de interes public.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, sens în care reţine că prevederile referitoare la principiul constituţional al "deconcentrării serviciilor publice" statuat prin art. 120 alin. (1) din Constituţie şi definit potrivit legislaţiei în vigoare, nu au incidenţă în prezenta cauză, iar problemele sesizate apar ca fiind aspecte de interpretare şi aplicare a legii, care se soluţionează de către instanţele judecătoreşti competente potrivit legii. În subsidiar, faţă de cele semnalate prin raportare la art. 6 din Legea nr. 51/2006, ale cărei prevederi se completează în mod corespunzător cu dispoziţiile Legii nr. 215/2001, în ceea ce priveşte realizarea serviciilor publice locale, mai precizează că, în cuprinsul Legii nr. 51/2006 se prevede în mod expres că "Finanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor de utilităţi publice se fac cu respectarea legislaţiei în vigoare privind iniţierea, fundamentarea, promovarea şi aprobarea investiţiilor publice", în temeiul principiilor enumerate la art. 44 alin. (1) lit. a)-f), inclusiv al "respectării legislaţiei în vigoare privind achiziţiile publice" [lit. e)]. De asemenea, menţionează că Legea nr. 51/2006 constituie legea generală în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice aflate în responsabilitatea autorităţilor publice locale - direct sau prin intermediul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară (ADI) ale căror membre sunt unităţile administrativ-teritoriale (UAT) interesate - prin legile speciale fiind reglementate, în detaliu, activităţile privind diversele servicii comunitare de utilităţi publice, în raport cu specificul acestora şi infrastructura edilitară aferentă, de exemplu: Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006, Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007. Totodată, în măsura în care autorităţile publice locale şi/sau ADI nu asigură respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice, inclusiv sub aspectul atribuirii unor contracte în condiţiile legii, legiuitorul a prevăzut, în mod expres, şi sancţiunile aferente.
    10. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 6 din Legea nr. 51/2006 sunt constituţionale. Reţine că autorul excepţiei îşi motivează critica de neconstituţionalitate prin compararea soluţiilor legislative consacrate de două acte normative distincte. Or, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, s-a statuat că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei (Deciziile nr. 343 din 24 septembrie 2013 şi nr. 351 din 24 iunie 2014). Faţă de criticile formulate, nu se poate susţine că, prin conţinutul său, art. 6 din Legea nr. 51/2006 ar contraveni principiului autonomiei locale, prevăzut de art. 120 alin. (1) din Constituţie.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 6 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013, având următorul cuprins: "Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind administraţia publică locală, descentralizarea administrativă şi financiară, dezvoltarea regională, finanţele publice locale şi cu respectarea principiilor:
    a) autonomiei locale;
    b) descentralizării serviciilor publice;
    c) subsidiarităţii şi proporţionalităţii;
    d) responsabilităţii şi legalităţii;
    e) asocierii intercomunitare;
    f) dezvoltării durabile şi corelării cerinţelor cu resursele;
    g) protecţiei şi conservării mediului natural şi construit;
    h) asigurării igienei şi sănătăţii populaţiei;
    i) administrării eficiente a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale;
    j) participării şi consultării cetăţenilor;
    k) liberului acces la informaţiile privind serviciile publice."
    14. În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 120 privind principiile de bază pe care se întemeiază administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul excepţiei îşi motivează critica de neconstituţionalitate prin compararea soluţiilor legislative consacrate de două acte normative distincte, respectiv a celei cuprinse în art. 2 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, faţă de cea reglementată prin art. 6 din Legea nr. 51/2006, susţinând că textul art. 6 din Legea nr. 51/2006 este neconstituţional, deoarece nu cuprinde menţiunea referitoare la respectarea principiului deconcentrării serviciilor publice. În aceste condiţii, Curtea reţine, în acord cu jurisprudenţa sa, că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei ( a se vedea în acest sens, Decizia nr. 343 din 24 septembrie 2013 şi Decizia nr. 167 din 24 martie 2016).
    16. De asemenea, Curtea observă că textul art. 6 din Legea nr. 51/2006 este criticat prin prisma unei pretinse lacune legislative constând în nereglementarea în cuprinsul său a principiului deconcentrării serviciilor publice, ceea ce, în opinia autorului excepţiei, contravine art. 120 alin. (1) din Constituţie. Or, Curtea precizează că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", critica cu un atare obiect fiind inadmisibilă.
    17. Referitor la principiul deconcentrării serviciilor publice, Curtea reţine că acesta este un principiu fundamental care stă la baza administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale, alături de principiile descentralizării şi autonomiei locale, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 120 alin. (1) din Constituţie. De asemenea, art. 123 alin. (2) din Constituţie stabileşte că: "Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale". Termenul de "deconcentrare" este stabilit prin Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 25 mai 2006, având potrivit art. 2 lit. j) din lege, următoarea accepţiune: "deconcentrare - redistribuirea de competenţe administrative şi financiare de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale către propriile structuri de specialitate din teritoriu;". Sub acest aspect, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 6 noiembrie 2009), serviciile publice deconcentrate reprezintă "prelungiri în teritoriu ale ministerelor". Serviciile publice deconcentrate sunt structuri care îndeplinesc atribuţii de putere publică.
    18. În ceea ce priveşte asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, Curtea observă că Legea nr. 215/2001 stabileşte prin art. 1 alin. (2) lit. c) că aceste asociaţii sunt "structurile de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice". De asemenea, art. 2 lit. a) din Legea nr. 51/2006 defineşte asociaţia de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice ca fiind "asociaţia de dezvoltare intercomunitară definită potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, având ca obiectiv înfiinţarea, organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciilor de utilităţi publice furnizate/prestate pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal ori regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente acestor servicii". În aceste condiţii, Curtea constată că aceste asociaţii au un regim juridic distinct de structurile de specialitate din teritoriu aparţinând ministerelor ori celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, la care se referă principiul deconcentrării serviciilor publice, prevăzut de art. 120 alin. (1) din Constituţie.
    19. Referitor la serviciile de utilităţi publice, Curtea observă că acestea sunt definite potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 51/2006. Astfel, serviciile comunitare de utilităţi publice sunt definite ca totalitatea activităţilor reglementate prin lege, care asigură satisfacerea nevoilor esenţiale de utilitate şi interes public general cu caracter social ale colectivităţilor locale, cu privire la: alimentarea cu apă; canalizarea şi epurarea apelor uzate; colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale; producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică în sistem centralizat; salubrizarea localităţilor; iluminatul public; administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi altele asemenea; transportul public local. De asemenea, dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 51/2006 stabilesc domeniul de aplicare a legii în privinţa serviciilor comunitare de utilităţi publice înfiinţate, organizate şi furnizate/prestate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor, municipiului Bucureşti şi, după caz, în condiţiile legii, la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor sau la nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, sub conducerea, coordonarea, controlul şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale, dacă prin legi speciale nu s-a stabilit altfel.
    20. Totodată, art. 3 din Legea nr. 51/2006 stabileşte că "Serviciile de utilităţi publice sunt în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale sau, după caz, a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, mandatate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre. Serviciile de utilităţi publice se înfiinţează, se organizează şi se gestionează cu respectarea prevederilor legale, potrivit hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, în funcţie de gradul de urbanizare, de importanţa economico-socială a localităţilor, de mărimea şi de gradul de dezvoltare ale acestora şi în raport cu infrastructura tehnico-edilitară existentă."
    21. În acelaşi timp, art. 6 din Legea nr. 51/2006 prevede că "Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind administraţia publică locală (...)".
    22. În raport de reglementările enunţate mai sus, Curtea reţine că organizarea şi administrarea serviciilor comunitare de utilităţi publice se realizează de către autorităţile administraţiei publice locale direct sau prin asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind administraţia publică locală. Ca atare, Curtea reţine că organizarea şi administrarea serviciilor publice de către autorităţile administraţiei publice locale prin asociaţiile de dezvoltare intercomunitară are loc cu respectarea principiului autonomiei locale, dispoziţiile art. 120 alin. (1) din Constituţie referitoare la principiul deconcentrării serviciilor publice ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale neavând incidenţă în cauză.
    23. În plus, Curtea subliniază că prevederile legale criticate nu trebuie interpretate izolat, ci în ansamblul legislaţiei în materie, prin coroborare cu normele incidente în materia organizării serviciilor publice, astfel cum au fost evidenţiate. Asemenea operaţiuni de interpretare şi aplicare a legii în raport de particularităţile speţei revin în exclusivitate instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzei şi excedează competenţei Curţii Constituţionale. Pe cale de consecinţă, instanţa judecătorească învestită să soluţioneze cauza având ca obiect cererea de acordare a personalităţii juridice şi înscrierea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor are posibilitatea de a verifica, în concret, actul constitutiv al asociaţiei, statutul acesteia şi celelalte înscrisuri aflate la dosarul cauzei, pentru a stabili în ce măsură activitatea unei asemenea asociaţii respectă normele legale în vigoare referitoare la asociaţiile de dezvoltare intercomunitară mandatate de autorităţile administraţiei publice locale să organizeze şi să administreze servicii comunitare de utilităţi publice.

    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, excepţie ridicată de prim-procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Filiaşi în Dosarul nr. 703/230/2015 al Judecătoriei Filiaşi - Asociaţii şi fundaţii.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Filiaşi - Asociaţii şi fundaţii şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 iunie 2016.


                             PREŞEDINTE,
                 prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU

                         Magistrat-asistent,
                           Simina Popescu

                                 ----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIE nr. 386 din 14 iunie 2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016