Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 379 din 26 mai 2015  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 379 din 26 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 28 iulie 2015

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Fabian Niculae - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, excepţie ridicată de Vasile Tuştiu în Dosarul nr. 5.696/40/2013 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.210D/2014.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.432D/2014 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, excepţie ridicată de Anton Gh. Constantin în Dosarul nr. 118/105/2014 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul identic al excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 1.432D/2014 la Dosarul nr. 1.210D/2014. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.432D/2014 la Dosarul nr. 1.210D/2014, care este primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, menţionând jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 151 din 18 martie 2014, nr. 479 din 23 septembrie 2014 şi nr. 711 din 27 noiembrie 2014.
    CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    7. Prin încheierile din 29 octombrie 2014 şi 13 noiembrie 2014, pronunţate în dosarele nr. 118/105/2014 şi nr. 5.696/40/2013, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă şi Tribunalul Botoşani - Secţia civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, excepţie ridicată de Anton Gh. Constantin şi de Vasile Tuştiu în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri privind acordarea şi, respectiv, actualizarea cu rata inflaţiei a unor diferenţe băneşti dintre cuantumul în plată al pensiei la un moment dat şi sumele reţinute din aceasta pentru un anumit interval anterior.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile legale criticate sunt contrare principiului nediscriminării şi al egalităţii de tratament, deoarece permit crearea unor tratamente diferite faţă de aceeaşi categorie socială. Se arată, în acest sens, că unii pensionari militari, aflaţi în aceeaşi situaţie juridică, beneficiază de pensii mărite şi de indexarea aferentă - fie ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, fie în temeiul Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în timp ce, în cazul lor, deşi pensia a revenit la cuantumul din decembrie 2010, prin decizia de pensionare contestată nu le-a fost acordată nici diferenţa pentru trecut, nici indexarea cuvenită.
    9. De asemenea se mai arată că instanţa de contencios constituţional ar trebui să sancţioneze lipsa de previzibilitate a dispoziţiilor legale criticate determinată de inexistenţa unei reglementări clare şi precise în privinţa modalităţii de aplicare a majorării cuantumului pensiei prin aplicarea valorii punctului de pensie.
    10. Tribunalul Botoşani - Secţia civilă consideră că textul legal criticat este constituţional, deoarece se circumscrie ansamblului de măsuri dedicate contracarării efectelor crizei economice, iar alin. (4) se interpretează şi se aplică în corelaţie cu celelalte prevederi ale art. 1, fără a se crea vreo discriminare între pensionarii militari.
    11. Tribunalul Prahova - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În opinia instanţei, norma juridică este suficient de clară şi precisă, textul de lege criticat, respectiv art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, statuând că, în toate cazurile, se menţine în plată cuantumul mai avantajos, neputându-se diminua cuantumul cuvenit sau aflat în piaţă la data recalculării, acesta menţinându-se până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de Legea nr. 119/2010 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, se va obţine un cuantum al pensiei mai mare decât cel aflat în plată la data recalculării. De asemenea, se mai arată că a distinge nu înseamnă a discrimina, ceea ce înseamnă că nu există discriminare în situaţia în care dreptul de pensie al reclamantului s-a născut în temeiul unor anumite acte normative, cu caracter special, şi a făcut obiectul unor revizuiri conform Legii nr. 119/2010 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, pe când dreptul la pensie de asigurări sociale pentru restul categoriilor de pensionari este reglementat de legile cu caracter general, respectiv Legea nr. 19/2000 şi Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
    12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

    CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, cu următorul conţinut: "(4) Cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, prevăzut la alin. (1), se menţine în plată până când cuantumul pensiei rezultat din înmulţirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010."
    16. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta sa privind claritatea şi previzibilitatea legii şi în art. 16 alin. (1) şi (2) privind principiul egalităţii în faţa legii.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând constituţionalitatea acestora. Astfel, prin Decizia nr. 651 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2015, paragraful 28, sau Decizia nr. 711 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2015, paragraful 13, Curtea a reţinut că scopul Legii nr. 241/2013 este acela de a înlătura o serie de inechităţi suferite de pensionarii proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, inechităţi cauzate de imposibilitatea identificării documentelor care dovedesc veniturile obţinute în activitatea profesională cu prilejul recalculării pensiei potrivit Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, respectiv al revizuirii pensiilor potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 19 iulie 2011. Astfel, pentru cei în cazul cărora nu s-au putut prezenta acte care să dovedească veniturile obţinute, în funcţie de care s-a recalculat pensia de serviciu, la stabilirea pensiei s-a luat în calcul salariul mediu brut pe economie sau cuantumul soldelor de grad şi al soldelor de funcţie minime, corespunzător gradului militar deţinut în acea perioadă, rezultând un cuantum al pensiei semnificativ redus în raport cu cel obţinut legal în baza legislaţiei anterioare privind pensiile militare de stat. Prin urmare, pentru aceste persoane legiuitorul a prevăzut revenirea la cuantumul pensiei avut înaintea recalculării, astfel încât să fie înlăturate aceste inechităţi, cauzate de motive obiective, independente de voinţa pensionarilor.
    18. Potrivit textului legal criticat, beneficiarii Legii nr. 241/2013 vor avea în plată pensia în cuantumul din decembrie 2010 până când aceasta va ajunge să fie mai mică decât pensia stabilită ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, aceasta din urmă fiind indexată anual, potrivit legii bugetului de stat. Aşadar, potrivit Legii nr. 241/2013, pensionarii proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională nu au un nou drept de pensie, ci doar beneficiul de a primi în plată pensia în cuantumul din decembrie 2010, până când acest cuantum va fi mai mic decât pensia stabilită potrivit Legii nr. 119/2010 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, pensie care se calculează în funcţie de valoarea punctului de pensie, valoare care se indexează anual.
    19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă, inclusiv în privinţa art. 1 alin. (5) din Constituţia României.
    20. Distinct de cele reţinute de Curte în deciziile menţionate, instanţa de contencios constituţional observă că îndepărtarea unor inechităţi, ce decurgeau, totuşi, din lege, a fost tocmai scopul Legii nr. 241/2013, în sensul de a asigura tuturor pensionarilor militari cuantumul pensiei din decembrie 2010, dacă acesta era mai mare decât cel rezultat în urma recalculării/revizuirii întemeiate pe Legea nr. 119/2010 sau Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011. Totodată, Legea nr. 241/2013 dispune la art. 1 alin. (2) că "Plata drepturilor băneşti prevăzute la alin. (1) se efectuează începând cu data de 1 octombrie 2013", legiuitorul optând, fără niciun fel de distincţie între situaţiile de fapt, în sensul neacordării retroactive a vreunei indexări sau măriri.
    21. De asemenea, Curtea mai reţine că şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, în hotărârile din 8 decembrie 2009 şi 31 mai 2011, pronunţate în cauzele Munoz Diaz împotriva Spaniei, paragraful 44, respectiv Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudenţa sa cu privire la faptul că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietăţii sau la o pensie într-un anumit cuantum (a se vedea, în acelaşi sens, şi hotărârile din 12 octombrie 2004 şi 28 septembrie 2004, pronunţate în cauzele Kjartan Asmundsson împotriva Islandei, paragraful 39, respectiv Kopecky împotriva Slovaciei, paragraful 35).
    22. Astfel, Curtea Constituţională constată că pensia de serviciu este un beneficiu ce nu rezultă din principiul contributivităţii, principiu care este de esenţa dreptului la pensie, astfel încât legiuitorul poate, în baza unor criterii obiective, să acorde sau să retragă dreptul de pensie suplimentar aferent acesteia conform politicilor sale sociale sau economice, cu condiţionările stabilite de Curte prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                           CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                             În numele legii
                                DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Tuştiu în Dosarul nr. 5.696/40/2013 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă şi de Anton Gh. Constantin în Dosarul nr. 118/105/2014 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Botoşani - Secţia civilă şi Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 26 mai 2015.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                               AUGUSTIN ZEGREAN

                            Magistrat-asistent,
                              Fabian Niculae

                      ----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016