Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 375 din 26 mai 2015  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 375 din 26 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 579 din 3 august 2015

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Nicolae Iustin Urdea în Dosarul nr. 5.420/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.065D/2014 al Curţii Constituţionale.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Agenţia Naţională de Integritate, domnul Vladimir Alexandru Ciobanu, consilier juridic, având delegaţie depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa autorului excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că textul de lege criticat reprezintă o aplicare a dispoziţiilor art. 16 alin. (3) din Constituţie şi o concretizare a celor ale art. 121 din Legea fundamentală.
    Precizează că acţiunile primarilor trebuie să se circumscrie normelor edictate de legiuitor. Reprezentarea în consiliul de administraţie al societăţilor comerciale de interes local se face doar în baza unui mandat dat de consiliul local, care trebuie acordat în aşa fel încât să nu fie de natură să atragă o incompatibilitate. În opinia sa, norma criticată este suficient de clară, distincţia dintre societăţile comerciale de interes local şi regional nefiind o problemă de constituţionalitate şi că instanţa de judecată analizează în fiecare caz în parte dacă există sau nu incompatibilitate.
    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că îşi menţine valabilitatea jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, menţionând, în acest sens, deciziile nr. 739 şi nr. 754 din 16 decembrie 2014 şi deciziile nr. 2 şi nr. 3 din 15 ianuarie 2015.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 10 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 5.420/2/2013, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Nicolae Iustin Urdea într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unui raport de evaluare a stării de incompatibilitate întocmit de inspectori ai Agenţiei Naţionale de Integritate.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că noţiunea de "societate de interes local" cuprinsă în textul de lege criticat, în cazul societăţilor prestatoare de servicii de interes economic general, este lipsită de precizie şi previzibilitate, astfel că este afectat principiul securităţii juridice. În opinia sa, caracterul de interes local în sensul Legii nr. 161/2003 trebuie analizat prin raportare la organizarea administrativ-teritorială a României. Astfel, în timp ce comunele şi oraşele au ca autorităţi deliberative consiliile locale compuse din consilieri şi ca autorităţi executive primarii şi viceprimarii, judeţele au ca autorităţi deliberative consiliul judeţean şi ca autorităţi executive preşedintele consiliului judeţean şi vicepreşedinţii acestui consiliu. De aceea, calitatea unei societăţi de a fi de interes local se stabileşte prin raportare la unitatea administrativ-teritorială, iar nu la consilieri ori primari, astfel încât societatea este de interes local pentru consiliul local sau consiliul judeţean care a înfiinţat-o şi sub a cărui autoritate funcţionează.
    7. Menţionează că, în contextul aderării la Uniunea Europeană, România şi-a asumat obligaţii de conformare la cerinţele de mediu, pe care a decis să le îndeplinească prin reorganizarea modului în care este furnizat serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, iar finanţarea a fost condiţionată de regionalizare, de înfiinţarea operatorilor regionali şi de stabilirea unui nou cadru legal privind încredinţarea directă a contractelor de delegare către operatori regionali, care să respecte cerinţele stabilite în jurisprudenţa Curţii de Justiţiei a Uniunii Europene. Aceasta a statuat că, "în cazul în care mai multe autorităţi publice constituie în comun o entitate însărcinată cu îndeplinirea misiunii lor de serviciu public sau în cazul în care o autoritate publică aderă la o astfel de entitate, condiţia este îndeplinită dacă fiecare dintre aceste autorităţi participă atât la capitalul entităţii respective, cât şi în organele de conducere ale acesteia" (Hotărârea din 29 noiembrie 2011, pronunţată în Cauza Econord SpA împotriva Comune di Cagnio, Comune di Varese şi, respectiv, Comune di Solbiate, cauzele C-182/11 şi C-183/11, pct. 33).
    8. Precizează că în anul 2003 nu era reglementată legal existenţa unor societăţi prestatoare de servicii de utilităţi publice care să aibă acţionari mai multe unităţi administrativ-teritoriale, astfel că noţiunile de societate de interes local şi societate de interes naţional nu pot acoperi situaţia operatorului regional ce are ca acţionari mai multe unităţi administrativ-teritoriale, iar controlul - analog controlului asupra propriilor servicii publice - este exercitat în comun de acestea.
    9. Autorul excepţiei arată că, în conformitate cu prevederile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, primarul duce la îndeplinire atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor, sens în care coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local. De asemenea, primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine. Din coroborarea mai multor prevederi din legea menţionată, din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 şi din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, autorul excepţiei deduce că numai primarul putea fi desemnat ca reprezentant în adunarea generală a acţionarilor unui operator intercomunitar de serviciu public, aşa cum este, în speţă, Raja - S.A. din Constanţa, varianta delegării unei alte persoane nefiind prevăzută de lege. Ca atare, primarul nu poate fi considerat incompatibil atunci când exercită chiar atribuţiile pe care însăşi legea le dă în sarcina sa. Autorul excepţiei semnalează existenţa unor soluţii legislative contradictorii, imposibil de aplicat în cadrul legislativ în vigoare. Subliniază că, atunci când avem de-a face cu un operator regional, interesul este unul zonal sau regional, iar nu local. Existenţa în legislaţie a unor noţiuni antitetice, paralele, necorelate legislativ, atrage consecinţa încălcării imperativului ca legislaţia să fie clară, precisă şi adecvată. Ea nu trebuie să dea naştere la interpretări şi aplicări diferite ale instanţelor de judecată.
    10. Apreciază, în final, că prevederile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 sunt neconstituţionale în măsura în care din acestea se desprinde înţelesul că alesul local este incompatibil cu funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale care constituie organisme prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică.
    11. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât aspectele sesizate de reclamant se referă la interpretarea şi aplicarea legii, nefiind aspecte de natură a atrage neconstituţionalitatea acesteia.
    12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    13. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere în sensul constituţionalităţii textului de lege criticat, exprimat în dosarele Curţii Constituţionale nr. 316D/2014, nr. 469D/2014, nr. 512D/2014, nr. 513D/2014 şi nr. 799D/2014.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, potrivit cărora "Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: (...) f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional".
    17. În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în următoarele articole: art. 1 alin. (3) în care sunt enumerate caracteristicile statului român, art. 1 alin. (5) care instituie obligaţia respectării Constituţiei şi a supremaţiei sale, precum şi a legilor şi art. 121 alin. (2) privind funcţionarea consiliilor locale şi a primarilor. Invocă, de asemenea, o serie de prevederi ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările şi completările ulterioare.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare. În acest sens, prin deciziile nr. 739 şi nr. 754 din 16 decembrie 2014, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2015, respectiv nr. 123 din 17 februarie 2015, Curtea a observat că textul de lege criticat şi în cauza de faţă instituie una dintre incompatibilităţile specifice funcţiilor publice de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean. Astfel, funcţiile menţionate sunt incompatibile cu funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional.
    19. Analizând textul de lege dedus controlului de constituţionalitate în raport cu exigenţele principiului securităţii juridice, Curtea a constatat că acestea sunt norme clare, previzibile, care stabilesc cât se poate de precis conduita aleşilor locali. De asemenea, Curtea a reţinut că instituirea prin textul de lege criticat a incompatibilităţii menţionate este o opţiune a legiuitorului şi se circumscrie scopului legii de înlăturare a cauzelor şi condiţiilor care determină corupţia, astfel încât funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional să nu constituie un factor generator de corupţie în cazul persoanelor care exercită funcţia de primar, viceprimar, primar general, viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean.
    20. Curtea a mai precizat că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul primarului, viceprimarului, primarului general, viceprimarului municipiului Bucureşti, preşedintelui şi vicepreşedintele consiliului judeţean, care exercită funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării acţiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului legii, de asigurare a imparţialităţii, de protejare a interesului social şi de evitare a conflictului de interese.
    21. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea art. 121 alin. (2) din Constituţie potrivit cărora primarii şi consiliile locale funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi oraşe, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 reprezintă chiar o concretizare a acestora. Prin urmare, activitatea aleşilor locali trebuie să se circumscrie normelor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcţionare a acestora.
    22. În acelaşi timp, Curtea a reţinut că invocarea, în susţinerea excepţiei, a dispoziţiilor cuprinse în Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013, şi Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 8 februarie 2013, pune în discuţie o problemă de interpretare şi aplicare a legii, eventuala neconcordanţă dintre prevederile legilor menţionate excedând controlului de constituţionalitate. Totodată, calificarea serviciilor comunitare de utilităţi publice sau a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare ca fiind societăţi comerciale de interes local sau de interes naţional reprezintă o problemă de interpretare şi aplicare a legii.
    23. Totodată, prin Decizia nr. 147 din 16 aprilie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu prilejul exercitării controlului anterior de constituţionalitate, pe calea obiecţiei de neconstituţionalitate, asupra Legii privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, Curtea a constatat că procedura de adoptare a legii menţionate este constituţională, reţinând, în esenţă, că reglementările supuse controlului de constituţionalitate nu se abat de la regulile întocmirii unui proiect de lege, aşa cum sunt stabilite prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
    24. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile mai sus citate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, motiv pentru care excepţia de neconstituţionalitate urmează fie respinsă, ca neîntemeiată.

    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae Iustin Urdea în Dosarul nr. 5.420/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 26 mai 2015.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                              Valentina Bărbăţeanu

                                     ------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016