Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 370 din 14 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 370 din 14 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 504 din 8 iulie 2015

Comenteaza legea


    Augustin Zegrean       - preşedinte
    Petre Lăzăroiu         - judecător
    Mircea Ştefan Minea    - judecător
    Daniel Marius Morar    - judecător
    Mona-Maria Pivniceru   - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu  - judecător
    Tudorel Toader         - judecător
    Irina Loredana Gulie   - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, excepţie ridicată de Cătălin Ionuţ Predescu în Dosarul nr. 3.120/183/2014 al Judecătoriei Băileşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 270D/2015.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că prin încheierea unui antecontract de vânzare-cumpărare nu se naşte un drept de proprietate, ci un drept de creanţă condiţională a cărui realizare depinde de rezultatul procedurii judiciare. De asemenea mai arată că pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, aşadar, a unui hotărâri constitutive de drepturi, trebuie îndeplinite condiţiile legii în vigoare la data pronunţării hotărârii. În consecinţă, nu se pot reţine criticile de neconstituţionalitate cu privire la retroactivitatea textului legal menţionat. Celelalte critici de neconstituţionalitate nu vizează în mod direct textul criticat, ci, spre exemplu, dispoziţiile art. 20 din lege, or, potrivit jurisprudenţei sale, Curtea nu îşi poate extinde controlul de constituţionalitate asupra dispoziţiilor legale cu privire la care nu a fost sesizată.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 4 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.120/183/2014, Judecătoria Băileşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, excepţie ridicată de Cătălin Ionuţ Predescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii privind pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de vânzare a unui teren agricol situat în extravilan.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că aplicarea prevederilor art. 3 din Legea nr. 17/2014 în privinţa unui antecontract sub semnătură privată încheiat înainte de intrarea în vigoare a acestui din urmă act normativ are semnificaţia unei aplicări retroactive a legii civile, ceea ce contravine şi dispoziţiilor art. 6 - Aplicarea în timp a legii civile din Codul civil. De asemenea se susţine că Legea nr. 17/2014 este discriminatorie, întrucât exclude din domeniul său de aplicare antecontractele autentificate la notariat anterior intrării sale în vigoare, convenţiile încheiate între rude şi terenurile situate în intravilanul localităţilor. Mai mult, având în vedere dispoziţiile art. 5 - Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene din Codul civil, actul normativ criticat contravine şi dispoziţiilor convenţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil şi la interzicerea discriminării.
    6. Judecătoria Băileşti îşi exprimă opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că aceasta este neîntemeiată. În acest sens se apreciază că prevederile art. 3 din Legea nr. 17/2014 reglementează condiţii suplimentare de admisibilitate a acţiunii având ca obiect pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare a unui teren agricol situat în extravilan şi au natura unor dispoziţii procedurale, de imediată aplicare, în conformitate cu dispoziţiile art. 24 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor începute după intrare acesteia în vigoare. Prin urmare, prevederile legale criticate sunt dispoziţii de procedură, aplicabile pentru viitor, în deplin acord cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie. Mai mult, instanţa de judecată apreciază că promisiunile de vânzare-cumpărare încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 17/2014 rămân valabile, fiind guvernate de legea în vigoare la momentul încheierii lor, părţile putând solicita rezoluţiunea antecontractului, cu consecinţa repunerii în situaţia anterioară, sau pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege în momentul introducerii acţiunii. Instanţa de judecată mai apreciază că prevederile art. 6 din Codul civil reprezintă norma generală, iar dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 17/2014 reprezintă norma specială, în temeiul căreia prevederile legale criticate, respectiv art. 3 din Legea nr. 17/2014, nu sunt aplicabile antecontractelor şi pactelor de opţiune care au fost autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a legii, înstrăinărilor între coproprietari, soţi, rude şi afini până la gradul al treilea inclusiv, procedurilor de executare silită şi contractelor de vânzare încheiate ca urmare a îndeplinirii unor formalităţi de licitaţie publică.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 3 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 178 din 12 martie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, care are următorul cuprins: "(1) Terenurile agricole situate în extravilan pe o adâncime de 30 km faţă de frontiera de stat şi ţărmul Mării Negre, către interior, precum şi cele situate în extravilan la o distanţă de până la 2.400 m faţă de obiectivele speciale pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul specific al Ministerului Apărării Naţionale, eliberat în urma consultării cu organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, prin structurile interne specializate menţionate la art. 6 alin. 1 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică preemptorilor.
    (3) Avizele prevăzute la alin. (1) vor fi comunicate în termen de 20 de zile lucrătoare de la înregistrarea cererii de solicitare de către vânzător. Procedura şi alte elemente privind obţinerea avizului specific al Ministerului Apărării Naţionale se reglementează prin normele metodologice de aplicare a legii. În cazul neîndeplinirii acestei obligaţii de a emite avizul, se consideră ca fiind favorabil.
    (4) Terenurile agricole situate în extravilan, în care se află situri arheologice, în care au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potenţial arheologic evidenţiat întâmplător, pot fi înstrăinate prin vânzare doar cu avizul specific al Ministerului Culturii, respectiv al serviciilor publice deconcentrate ale acestuia, după caz, emis în termen de 20 de zile lucrătoare de la înregistrarea cererii de solicitare de către vânzător. Procedura şi alte elemente privind obţinerea avizului specific al Ministerului Culturii se reglementează prin normele metodologice de aplicare a legii. În cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, avizul se consideră ca fiind favorabil."
    11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile şi art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. De asemenea sunt invocate prevederile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil şi art. 14 - Interzicerea discriminării cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 din Legea nr. 17/2014, Curtea reţine că acestea au mai format obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 38 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 19 martie 2015, paragraful 26, Curtea, analizând o critică de neconstituţionalitate raportată la art. 15 alin. (2) din Constituţie, a stabilit că, întrucât promisiunea de vânzare nu este translativă de proprietate, nu se poate reţine încălcarea dispoziţiilor constituţionale antereferite, având în vedere că legea vizează doar condiţiile privind transferul dreptului de proprietate a terenurilor agricole situate în extravilan după intrarea în vigoare a Legii nr. 17/2014. De altfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002).
    13. Distinct de cele anterior menţionate, Curtea reţine că prevederile art. 3 din Legea nr. 17/2014, circumscriind-se domeniului temporal propriu de reglementare al legii, sunt aplicabile tuturor contractelor de vânzare de terenuri agricole extravilane care se încheie după intrarea în vigoare a acestui act normativ. Totodată, prin raportare la art. 5 din Legea nr. 17/2014, care reglementează condiţiile de admisibilitate ale acţiunii în instanţă promovată pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare, Curtea reţine că textul legal criticat este aplicabil tuturor cauzelor, având ca obiect pronunţarea, după intrarea în vigoare a legii, a unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare.
    14. În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la discriminarea creată prin inaplicabilitatea prevederilor legale criticate şi antecontractelor autentificate la notariat, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 17/2014, spre deosebire de antecontractele încheiate sub semnătură privată, cum este situaţia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, urmare a pronunţării Deciziei nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, prin care excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 a fost admisă, această critică a rămas fără obiect. Prin urmare, art. 3 din Legea nr. 17/2014, privită, pe de o parte, ca o condiţie de încheiere a contractului de vânzare a terenurilor arabile din extravilan şi, pe de altă parte, prin raportare la art. 5 din aceeaşi lege, ca o condiţie de admisibilitate a acţiunii în instanţă pentru pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare, vizează toate antecontractele ce corespund domeniului de reglementare al Legii nr. 17/2014, încheiate cu respectarea condiţiilor legale de validitate, indiferent de data sau de forma încheierii lor.
    15. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate sunt invocate şi dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil. Or, având în vedere faptul că, pe de o parte, dreptul la un proces echitabil, reglementat de art. 6 din Convenţie, presupune respectarea unor principii fundamentale, precum contradictorialitatea, dreptul de apărare, egalitatea procesuală, cu toate consecinţele ce decurg din acestea, iar, pe de altă parte, prevederile art. 3 din Legea nr. 17/2014 reglementează o condiţie pentru înstrăinarea prin vânzare-cumpărare a terenurilor agricole situate în extravilanul localităţilor, Curtea reţine că textul convenţional invocat nu are incidenţă în cauză.
    16. De altfel, problema de neconstituţionalitate invocată în legătură cu textul de lege criticat se referă la aplicarea retroactivă a acestuia, în cazul în care şi antecontractele încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 17/2014 trebuie să se supună dispoziţiilor noii legi. Astfel, în opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, efectul specific al unui antecontract de vânzare, constând în obligaţia reciprocă de a încheia în viitor contractul de vânzare, ar trebui să se supună legii în vigoare la data încheierii antecontractului, iar nu legii noi. În legătură cu aceste susţineri, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, anterior citată, şi a reţinut că beneficiarul unei promisiuni neexecutate de vânzare este titularul unui drept de creanţă, corelativ obligaţiei de a vinde asumată de promitent în temeiul antecontractului, iar nu titularul unui drept de proprietate, transferul acestui drept urmând a se realiza în viitor, la momentul încheierii contractului de vânzare, respectiv al pronunţării hotărârii judecătoreşti care să ţină locul acordului de voinţă nerealizat. Cu alte cuvinte, îndeplinirea tuturor condiţiilor legale pentru încheierea contractului de vânzare, respectiv pentru pronunţarea hotărârii judecătoreşti care să ţină loc de contract, nu poate fi raportată la un moment anterior, reprezentat de acela al încheierii antecontractului de vânzare, având în vedere că acesta din urmă nu este translativ de proprietate, ci la momentul realizării transferului dreptului de proprietate, moment care este supus legii în vigoare, potrivit principiului tempus regit actum.

    17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cătălin Ionuţ Predescu în Dosarul nr. 3.120/183/2014 al Judecătoriei Băileşti şi constată că dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Băileşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 mai 2015.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                           Pentru magistrat-asistent
                              Irina Loredana Gulie
    semnează, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă,
                            Prim-magistrat-asistent,
                                 Marieta Safta

                                    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIE nr. 370 din 14 mai 2015

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"