Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 357 din 24 mai 2016  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 357 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 587 din 2 august 2016

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Cristian Ghingheş în Dosarul nr. 6.151/180/2016 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 702D/2016 al Curţii Constituţionale.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dezbaterile iniţiale au avut loc în şedinţa publică din 19 mai 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, constatând că nu este întrunită majoritatea prevăzută la art. 6 teza a doua şi art. 51 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus redeschiderea dezbaterilor şi repunerea pe rol a cauzei pentru data de 24 mai 2016.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care menţine aceleaşi concluzii puse la termenul anterior, respectiv respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, pentru aceleaşi motive reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 288 din 11 mai 2016.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Decizia civilă nr. 296 din 3 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.151/180/2016, Tribunalul Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Cristian Ghingheş într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului împotriva unei sentinţe prin care a fost respinsă contestaţia sa împotriva hotărârii prin care Biroul Electoral de Circumscripţie Municipală nr. 1 Bacău a respins înregistrarea candidaturii sale, ca independent, pentru funcţia de primar, pe motivul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că obligaţia prezentării unei liste cu un număr minim de semnături de susţinere la depunerea unei candidaturi independente, aşa cum impune art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, are un caracter excesiv şi îngrădeşte dreptul de a fi ales, consacrat de art. 37 din Constituţie. În acest sens este menţionată Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015, prin care Curtea Constituţională, aplicând testul de proporţionalitate, a constatat că cerinţa legală referitoare la prezentarea a 25.000 de semnături pentru înregistrarea unui partid politic nu mai serveşte interesului public în actualele condiţii socio-politice, este disproporţională în raport cu obiectivul urmărit şi, ca atare, a fost constatată ca fiind neconstituţională.
    7. Mai mult, un candidat independent este lipsit de logistica tehnică şi umană a partidelor, astfel că baremul de 1% de semnături din numărul alegătorilor rămâne o constrângere insurmontabilă, potenţată şi de regulile stricte ale calendarului electoral. În opinia autorului excepţiei, "pentru ca ideea de candidatură independentă să nu fie golită complet de conţinut, iar candidaţii independenţi care chiar ţin la acest statut al lor să nu fie siliţi să apeleze la trucuri de imagine şi la negocieri netransparente cu partidele politice, un legiuitor de bună- credinţă ar fi trebuit să impună condiţii rezonabile de participare la alegeri şi pentru candidaţii care sunt şi vor să rămână cu adevărat independenţi".
    8. Se mai arată că, urmare a Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015 a Curţii Constituţionale, legiuitorul a adoptat Legea nr. 114/2015 privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003, potrivit căreia partidele politice se pot înfiinţa cu doar 3 (trei) semnături de susţinere. Acelaşi legiuitor însă, elaborând o nouă lege a alegerilor locale, a păstrat aceleaşi restricţii/cerinţe cantitative în privinţa candidaţilor independenţi care păreau justificate la începutul anilor '90, fără să arate însă dacă mai au o justificare în România anului 2015. Or, un raţionament similar celui din decizia mai sus amintită se impune şi în ceea ce priveşte condiţiile legale pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, care au căpătat, în acest nou context, un pronunţat caracter de neconstituţionalitate.
    9. Tribunalul Bacău - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Cerinţa reglementată de art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 este una necesară, rezonabilă şi legitimă pentru exercitarea dreptului de a fi ales, reprezentând, în acelaşi timp, o garanţie a exercitării acestui drept, prin descurajarea eventualelor candidaturi abuzive, de natură să împiedice buna desfăşurare şi finalizare a procesului electoral.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. întrucât instituirea obligativităţii unui anumit prag de susţinători nu contravine dreptului de a fi ales. În acest sens sunt indicate deciziile nr. 522 din 8 mai 2008, nr. 606 din 20 mai 2008 şi nr. 252 din 6 mai 2014 ale Curţii Constituţionale. Cât priveşte invocarea, în susţinerea excepţiei, a Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015, se arată că prin dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, legiuitorul nu a impus o condiţie de reprezentativitate ridicată, similar textului art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, constatate neconstituţionale prin decizia amintită, astfel că, nici sub acest aspect, nu se poate susţine că textul legal criticat afectează substanţa dreptului de a fi ales.
    12. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 sunt constituţionale. În ce priveşte drepturile electorale fundamentale invocate, respectiv dreptul de vot şi dreptul de a fi ales, se susţine că, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, legiuitorul are competenţa exclusivă ca, subordonându-se principiilor statuate în art. 16 alin. (3), art. 37 şi art. 40 din Constituţie, să stabilească modalităţile şi condiţiile de funcţionare a sistemului electoral. Atât în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cât şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a admis posibilitatea existenţei unor condiţionări în exerciţiul acestor drepturi, având în vedere că statele au o marjă largă de apreciere a sistemului electoral şi a condiţiilor de aplicare a acestuia. Totodată, potrivit Codului bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), "obligaţia de a colecta un anumit număr de semnături pentru propunerea unei candidaturi este, în principiu, compatibilă cu sufragiul universal". Aşadar, dispoziţiile legale criticate instituie un prag de reprezentativitate rezonabil, uşor de atins în practică şi care nu este de natură să lipsească de conţinut dreptul de vot şi de a fi ales.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, având următorul cuprins: "(2) Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul oraşelor şi de 1.000 în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi în cazul municipiului Bucureşti."
    16. În susţinerea excepţiei se invocă prevederile constituţionale ale art. 37 - Dreptul de a fi ales.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, Curtea constată că acestea au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin raportare la critici de neconstituţionalitate asemănătoare. Criticile formulate vizează, în esenţă, să demonstreze caracterul nejustificat şi excesiv al instituirii obligaţiei de a prezenta liste de susţinători pentru candidaturile independente la alegerile locale, acest caracter fiind cu atât mai evident în contextul pronunţării Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2015, prin care Curtea Constituţională a constatat că obligaţia prevăzută de art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, referitoare la depunerea unei liste cu 25.000 de semnături ale membrilor fondatori necesare la înregistrarea unui partid politic, este neconstituţională.
    18. Astfel, referitor la jurisprudenţa sa în materie, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 288 din 11 mai 2016*), încă nepublicată la data pronunţării acestei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, constatând, pentru argumentele acolo expuse pe larg, că dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 nu afectează exercitarea drepturilor electorale fundamentale, cum este dreptul de a fi ales, invocat în cauza de faţă.
──────────
    *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 288 din 11 mai 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 6 iulie 2016.
──────────

    19. Prin decizia mai sus menţionată Curtea a reiterat jurisprudenţa sa anterioară prin care s-a pronunţat asupra constituţionalităţii soluţiei legislative de principiu constând în obligaţia prezentării de liste de susţinători de către candidaţii independenţi, inclusiv pentru funcţia de primar, considerentele enunţate cuprinzând, implicit, un test de proporţionalitate pe care Curtea l-a aplicat în privinţa numărului de susţinători prevăzut de lege (a se vedea în acest sens Hotărârea nr. 37 din 2 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 4 octombrie 1996, Hotărârea nr. 71 din 16 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 24 octombrie 1996, Hotărârea nr. 1 din 16 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 21 octombrie 2009, Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009, Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010, Decizia nr. 522 din 8 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din data de 15 mai 2008).
    20. Curtea a observat, cu acelaşi prilej, faptul că, faţă de legislaţia anterioară incidentă în materie, respectiv art. 48 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007 (act normativ abrogat prin art. 136 din Legea nr. 115/2015), care prevedea pentru funcţia de primar obligaţia candidaţilor independenţi de a prezenta listă de susţinători cuprinzând minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul oraşelor, 1.000 în cazul municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi 5.000 în cazul municipiului Bucureşti -, dispoziţiile legale în vigoare ce reglementează aceeaşi situaţie juridică, adică art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, înjumătăţesc, practic, minimul anterior al pragului de reprezentativitate. Or, dacă reglementarea anterioară a fost apreciată, de pildă prin Decizia nr. 522 din 8 mai 2008, precitată, ca instituind, sub acest aspect, o condiţie rezonabilă, o reglementare care reduce la jumătate procentul anterior instituit este circumscrisă cu atât mai justificat aceleiaşi concluzii. De altfel, prin actuala reglementare, legislaţia se corelează cu recomandările cuprinse în Liniile directoare din Codul bunelor practici în materie electorală - adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), în sensul impunerii obligaţiei colectării semnăturilor, care, la art. 1.3 - Prezentarea candidaturilor, pct. i şi ii, următoarele, prevăd că "i. Prezentarea candidaţilor individuali sau a listelor de candidaţi pot fi condiţionate de obţinerea unui anumit număr de semnături; ii. Legea nu trebuie să impună colectarea semnăturilor a mai mult de un 1% din alegătorii circumscripţiei respective."
    21. În consecinţă, Curtea a constatat că elementul de noutate adus de Legea nr. 115/2015 în privinţa reglementării condiţiei analizate, şi anume reducerea cu 50% a numărului de susţinători cerut pentru depunerea unei candidaturi independente, este menit să faciliteze exercitarea dreptului de a fi ales. Prin urmare, această modificare nu este de natură să determine o schimbare a jurisprudenţei în care a răspuns aceloraşi critici referitoare la caracterul excesiv al unei asemenea condiţii. Astfel fiind, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată cu acele prilejuri, precum şi considerentele care au fundamentat-o sunt aplicabile, mutatis mutandis, şi în această cauză.
    22. Cât priveşte invocarea de către autorul excepţiei a Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015, ca argument de susţinere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, Curtea, prin Decizia nr. 288 din 11 mai 2016, a constatat mai întâi că situaţiile ce sunt comparate în cadrul raţionamentului prin analogie sunt diferite, astfel că şi soluţia, şi considerentele expuse în Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015, care vizează examinarea condiţiilor legale de înregistrare a unui partid politic versus exercitarea dreptului constituţional de asociere, nu pot fi aplicate tale quale, în privinţa altui drept fundamental, în speţă dreptul de a fi ales. Curtea a mai observat apoi că dispoziţiile de lege criticate au fost adoptate ulterior acestei decizii, în cadrul unui demers general realizat, în cursul anului 2015, de adaptare legislativă în considerarea alegerilor locale şi parlamentare din anul 2016, inclusiv de corelare a reglementărilor în materie.
    23. Curtea a reţinut în continuare că, drept urmare a modificării Legii partidelor politice nr. 14/2003 şi a eliminării condiţiei de reprezentativitate la alcătuirea unui partid politic - cuprinsă la art. 19 alin. (3) -, deopotrivă partidele politice şi candidaţii independenţi trebuie să îndeplinească aceeaşi condiţie în privinţa prezentării listei de susţinători la depunerea candidaturilor pentru funcţiile elective. Diferenţele de susţinere, în sine, invocate de autorul excepţiei şi în prezenta cauză, ţin de natura/substanţa competiţiei politice, reflectând implicit libertatea de voinţă a electoratului, esenţială într-un stat democratic. Totodată, Curtea a constatat că legislaţia electorală din România a stabilit şi stabileşte condiţia prezentării unei liste de susţinători la depunerea candidaturii de către candidaţii independenţi, condiţie ce a fost constatată în mod consecvent ca fiind constituţională, inclusiv în privinţa candidaţilor independenţi la funcţia de primar. Instituirea acestei condiţii reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcţie sau demnitate publică îşi dovedeşte potenţialul de reprezentativitate şi care previne, totodată, exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, asigurând accesul efectiv la exerciţiul acestui drept persoanelor care, într-adevăr, beneficiază de credibilitatea şi susţinerea electoratului. Ca urmare, condiţia instituită de legiuitor dă expresie, în esenţă, dezideratelor stabilite de art. 2 din Constituţie referitoare la exercitarea suveranităţii naţionale. Aceasta se aplică tuturor candidaţilor, în egală măsură şi fără nicio discriminare, în caz contrar fiind încălcat art. 16 din Constituţie.
    24. Neintervenind elemente noi, de natură să reconsidere jurisprudenţa mai sus referită, Curtea constată că atât soluţia de respingere, cât şi considerentele ce au fundamentat-o, expuse în decizia mai sus menţionată, îşi păstrează valabilitatea şi în această cauză.

    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cristian Ghingheş în Dosarul nr. 6.151/180/2016 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 24 mai 2016.


                 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                         AUGUSTIN ZEGREAN


                        Magistrat-asistent,
                   Claudia-Margareta Krupenschi


                              ----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016