Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIE nr. 335 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (2) lit. a) şi alin. (3), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 335 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (2) lit. a) şi alin. (3), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 102 din 9 februarie 2026
Comenteaza legea

┌─────────────────┬─┬──────────────────────┐
│Marian Enache    │-│preşedinte            │
├─────────────────┼─┼──────────────────────┤
│Mihaela Ciochină │-│judecător             │
├─────────────────┼─┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│-│judecător             │
├─────────────────┼─┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan  │-│judecător             │
│Licu             │ │                      │
├─────────────────┼─┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana    │-│judecător             │
│Scântei          │ │                      │
├─────────────────┼─┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan    │-│judecător             │
├─────────────────┼─┼──────────────────────┤
│Livia Doina      │-│judecător             │
│Stanciu          │ │                      │
├─────────────────┼─┼──────────────────────┤
│Elena-Simina     │-│judecător             │
│Tănăsescu        │ │                      │
├─────────────────┼─┼──────────────────────┤
│Varga Attila     │-│judecător             │
├─────────────────┼─┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│-│magistrat-asistent-şef│
│Krupenschi       │ │                      │
└─────────────────┴─┴──────────────────────┘

        Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (2) lit. a) şi alin. (3), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Diana Mihaela Bârlădeanu, Dragoş Bădioiu şi alţii, prin Sindicatul Finanţelor Publice Bacău, în Dosarul nr. 3.089/110/2020 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.406D/2022.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei, în principal, ca inadmisibilă, arătând că autorii acesteia sunt în realitate nemulţumiţi de aplicarea la judecata în fond a unor considerente reţinute de instanţa supremă printr-o decizie de soluţionare a unui recurs în interesul legii, respectiv Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020. Pe fondul excepţiei, consideră că aceasta este neîntemeiată, învederând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 176 din 21 martie 2024.
                                    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 23 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 3.089/110/2020, Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (2) lit. a) şi alin. (3), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Diana Mihaela Bârlădeanu, Dragoş Bădioiu şi alţii, prin Sindicatul Finanţelor Publice Bacău, într-un recurs având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici statutari, prin care s-a solicitat obligarea angajatorului la plata sporului pentru condiţii vătămătoare sau periculoase aferent perioadei 29 noiembrie 2018-31 august 2019, în cuantum de 15% din salariul de bază, indexat cu rata inflaţiei şi dobânda legală până la achitarea integrală a sporului.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii consideră, în esenţă, că dispoziţiile art. 38 alin. (2) lit. a) şi alin. (3), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 contravin prevederilor cuprinse în art. 1 alin. (5), art. 16, art. 34, art. 41 alin. (2) din Constituţie şi în art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în măsura în care creşterile etapizate stabilite prin normele legale se referă şi la cuantumul brut al sporurilor, pe de o parte [art. 38 alin. (2) lit. a), alin. (3) şi (4)], sau se referă la salariul de bază, pe de altă parte [art. 38 alin. (6)].
    6. Autorii au ridicat prezenta excepţie de neconstituţionalitate în recursul formulat împotriva sentinţei prin care tribunalul a respins acţiunea prin care aceştia au solicitat acordarea sporului pentru condiţii vătămătoare începând cu data la care a fost consemnată prin buletinele de măsurare îndeplinirea condiţiilor specifice pentru acordarea acestui spor, respectiv din data de 29 noiembrie 2018 şi până la data de 31 august 2019. În motivarea sentinţei recurate, tribunalul a invocat considerente aplicabile mutatis mutandis din Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, referitoare la recursul în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor anexei nr. VIII cap. II lit. A secţiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (3), (4) şi (6) din acelaşi act normativ.
    7. În motivarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, autorii susţin că prin această decizie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat o interpretare greşită dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, deoarece a condiţionat acordarea sporului pentru condiţii de muncă vătămătoare/periculoase, astfel cum este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, de data la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin egale cu sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate. Or, o atare interpretare a dispoziţiilor de lege face abstracţie de principiul egalităţii şi al legalităţii, deoarece creează discriminare indirectă în rândul aceleiaşi categorii de personal cu aceleaşi funcţii sau atribuţii exercitate în acelaşi loc de muncă. În acest sens, chiar instanţa supremă a arătat că, "deşi prin natura sa sporul pentru condiţii vătămătoare este un tip de spor ce nu are nicio legătură cu nivelul salariului, ci cu condiţiile efective de muncă şi numărul factorilor de risc reţinuţi în mod concret în buletinul de expertizare, nu pot fi valorizate considerentele (...) referitoare la încălcarea principiului egalităţii de tratament juridic şi nu se poate trece peste dispoziţia concretă a legii pentru a da eficienţă unui principiu juridic, având în vedere că aceasta este o problemă de legiferare, şi nu de interpretare a legii".
    8. În susţinerea tratamentului juridic discriminatoriu creat se menţionează Hotărârea nr. 797/2019, prin care Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a precizat că acordarea diferenţiată a sporului de muncă în condiţii vătămătoare doar salariaţilor ale căror salarii de bază sunt mai mari decât cele stabilite pentru anul 2022 sau care devin ulterior mai mari ca urmare a majorării salariale reglementate reprezintă discriminare.
    9. În plus, se susţine că textele de lege criticate sunt lipsite de claritate şi precizie, legiuitorul operând în mod nefericit cu conceptele de "salariu brut", "salariu de bază", sporuri şi alte drepturi salariale, venituri salariale, salariu lunar, deşi aceşti termeni sunt foarte clar definiţi în art. 3 din Legea-cadru nr. 153/2017. Astfel, pentru anii 2019 şi 2020, sporurile nu mai sunt amintite, iar pentru anii 2017 şi 2018, datorită reglementării deficitare, dispoziţiile privind acordarea sporurilor şi majorărilor au fost interpretate de Înalta Curte în sensul acordării acestora doar în cazul angajaţilor ale căror salarii de bază au ajuns la nivelul anului 2022 şi doar de la momentul în care s-a ajuns la acest nivel, contrar principiului egalităţii, protejat de Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    10. Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, amintind în acest sens jurisprudenţa constantă prin care Curtea Constituţională a statuat că stabilirea principiilor şi condiţiilor concrete de acordare a drepturilor salariale cuvenite personalului bugetar intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului, în cadrul politicii legislative din domeniul salarizării, în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
                                         CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 38 alin. (2) lit. a) şi alin. (3), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, texte care prevăd următoarele:
    "(2) Începând cu data de 1 iulie 2017:
    a) se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie si indemnizaţiilor de încadrare, precum si cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii; (...)
(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale:
    a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;" [celelalte prevederi conţinute în alin. (3) dispun cu privire la o serie de excepţii de la reglementarea de la lit. a) a alin. (1), precum şi la anumite categorii de personal bugetar];
(4) În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h).
        (...)

    (6) În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022."

    15. Prevederile constituţionale indicate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 34 - Dreptul la ocrotirea sănătăţii, ale art. 41 alin. (2) privind dreptul salariaţilor la măsuri de protecţie socială. De asemenea, prin prisma art. 20 din Legea fundamentală, sunt invocate dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la interzicerea generală a discriminării.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională reţine că aceasta a fost formulată într-un litigiu în care funcţionari publici statutari, membri ai Sindicatului Finanţe Publice Bacău, au solicitat în principal instanţei de judecată să oblige angajatorul la plata sporului pentru condiţii vătămătoare sau periculoase începând cu data de 29 noiembrie 2018 şi până la data de 31 august 2019, în cuantum de 15% din salariul de bază, în acord cu prevederile art. 1 din anexa VIII, cap. I, subcap. 2, pct. B (Reglementări specifice funcţionarilor publici) la Legea-cadru nr. 153/2017. Prima instanţă a respins acţiunea, invocând considerente din Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unui recurs în interesul legii. În cadrul recursului formulat, reclamanţii au invocat prezenta excepţie de neconstituţionalitate referitoare la prevederileart. 38 alin. (2) lit. a) şi alin. (3), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, criticate sub aspectul unor sintagme de tipul "precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare (...)", "precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice", considerând, prin criticile formulate, că sporul pentru condiţii vătămătoare reprezintă un element autonom, component al salariului, dar care nu depinde de salariul de bază şi de creşterea etapizată a acestuia.
    17. În jurisprudenţa sa, Curtea a mai analizat critici de neconstituţionalitate asemănătoare, prin Decizia nr. 176 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 10 septembrie 2024, respingând, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 lit. b), c), d) şi g), ale art. 23, ale art. 36 alin. (1), ale art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3), (4) şi (6) şi ale art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi ale art. 1 din cap. I lit. B şi ale cap. II lit. A secţiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 şi 2 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii.
    18. Cu acel prilej, Curtea a statuat, în esenţă, că sporurile, premiile şi alte stimulente reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie, şi că legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bază, pe care le poate diferenţia în funcţie de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula. Curtea a mai arătat că această marjă largă de apreciere a legiuitorului nu este absolută, însă instanţa constituţională nu poate cenzura opţiunea legiuitorului în domeniul salarial sub aspectul stabilirii unor reguli noi privind acordarea unor drepturi salariale suplimentare ce nu au relevanţă constituţională, deci care nu ţin indisolubil de dreptul la muncă sau la salariu (Decizia nr. 176 din 21 martie 2024, precitată, paragraful 59, cu referire la Decizia nr. 110 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 26 mai 2021, paragraful 15).
    19. Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut, referitor la pretinsa încălcare a dreptului la sănătate prin neacordarea sporului pentru condiţii de muncă vătămătoare sau periculoase, că legiuitorul deţine o marjă de apreciere considerabilă şi în ceea ce priveşte modalitatea în care îşi îndeplineşte obligaţia instituită în art. 34 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia "Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice". În ceea ce priveşte instituirea (sau neinstituirea) unor sporuri care să atenueze impactul pe care condiţiile nocive de muncă îl au asupra sănătăţii persoanelor, iar în cazul instituirii, conţinutul concret al acestora, statul beneficiază de o largă marjă de apreciere (Decizia nr. 176 din 21 martie 2024, paragrafele 62 şi 63).
    20. Dincolo de aceste aspecte, extrase din jurisprudenţa în materie a Curţii, care îşi menţin valabilitatea mutatis mutandis şi în prezenta cauză şi care argumentează soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea, în subsidiar, observă că, deşi nu menţionează expres în obiectul excepţiei invocate, autorii critică, de fapt, Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, mai exact raţionamentul pe care instanţa supremă şi-a fundamentat soluţia astfel pronunţată. Or, criticile formulate cu privire la motivarea în sine a deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu pot forma obiect al controlului de constituţionalitate.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
                            CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                             În numele legii
                                 DECIDE:
     Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Diana Mihaela Bârlădeanu, Dragoş Bădioiu şi alţii, prin Sindicatul Finanţelor Publice Bacău, în Dosarul nr. 3.089/110/2020 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 38 alin. (2) lit. a) şi alin. (3), (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
        Definitivă şi general obligatorie.
        Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
        Pronunţată în şedinţa din data de 1 iulie 2025.


                                          PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                                                  pentru MARIAN ENACHE

     în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                                                 ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                                                 Magistrat-asistent-şef,
                                               Claudia-Margareta Krupenschi


                                   ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIE nr. 335 din 1 iulie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016