Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 315 din 29 aprilie 2015  referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Senatului nr. 21 din 23 martie 2015 privind completarea art. 60 din Regulamentul Senatului    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 315 din 29 aprilie 2015 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Senatului nr. 21 din 23 martie 2015 privind completarea art. 60 din Regulamentul Senatului

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 380 din 2 iunie 2015

    Daniel Marius Morar - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Marieta Safta - prim-magistrat-asistent


    1. Cu Adresa nr. 1.471 din 1 aprilie 2015, secretarul general al Senatului a trimis Curţii Constituţionale, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea formulată de 30 de senatori referitoare la neconstituţionalitatea prevederilor Hotărârii Senatului nr. 21 din 23 martie 2015 privind completarea art. 60 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005.
    2. Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.029 din 1 aprilie 2005, formând obiectul Dosarului nr. 698 C/2015.
    3. În motivarea sesizării, se susţine, în esenţă, că textul constituţional menţionat, coroborat cu prevederile art. 46 alin. (4) şi art. 47 din Regulamentul Senatului, "nu reglementează posibilitatea liderilor de grupuri parlamentare de a aproba înlocuirea unui senator dintr-o comisie parlamentară". O asemenea înlocuire trebuie să fie aprobată numai de Senat, aşa cum, de altfel, este reglementat în art. 47 teza a doua din Regulamentul Senatului, potrivit căruia "Liderii grupurilor parlamentare pot anunţa oricând decizia grupului de a opera schimbări între membrii grupului privind apartenenţa la comisii, cu respectarea numărului total al membrilor comisiei, a numărului de reprezentanţi ai grupului şi a prevederilor art. 46 alin. (3). Schimbările se supun votului Senatului." Art. 46 alin. (4) din Regulamentul Senatului, invocat de asemenea de autorii sesizării, prevede că "Senatul aprobă componenţa nominală a fiecărei comisii cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi."
    4. În conformitate cu dispoziţiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost transmisă preşedintelui Senatului, pentru a comunica punctul de vedere al Biroului permanent.
    5. Preşedintele Senatului a transmis, cu Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.297 din 16 aprilie 2015, punctul de vedere al Biroului permanent, în sensul că prevederile regulamentare ce fac obiectul sesizării nu încalcă dispoziţiile Constituţiei. Se arată în acest sens că art. 64 din Constituţie cuprinde prevederi referitoare la principiul autonomiei parlamentare, care reprezintă esenţa parlamentarismului. Modificările aduse art. 60 din Regulamentul Senatului instituie, pe cale de excepţie, posibilitatea ca senatorul care absentează motivat de la lucrările comisiei din care face parte să fie înlocuit de către un alt senator, din acelaşi grup parlamentar, în baza împuternicirii semnate de liderul de grup. Această reglementare nu aduce atingere art. 64 alin. (4) din Constituţie, întrucât textul constituţional nu cuprinde limitări sau interdicţii cu privire la constituirea comisiilor. Mai mult, substituirea nu afectează în niciun fel componenţa comisiei, aşa cum a fost aprobată de plenul Senatului, substituirea fiind similară instituţiei mandatului din dreptul civil, având totodată caracter temporar. Potrivit punctului de vedere transmis Curţii Constituţionale, la adoptarea acestei modificări au fost avute în vedere următoarele considerente: asigurarea celerităţii lucrărilor comisiei, a echilibrului configuraţiei politice, precum şi asigurarea unei forme unitare a regulamentelor celor două Camere, întrucât în prezent dispoziţii similare celei introduse în Regulamentul Senatului se găsesc în Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, în art. 51 alin. (6). Cât priveşte corelarea cu prevederile art. 46 alin. (4) şi art. 47 din Regulamentul Senatului, se apreciază că aceste prevederi reglementează ipoteze de lucru diferite.

                                    CURTEA,
examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, hotărârea de modificare a Regulamentului Senatului criticată, prin raportare la prevederile Constituţiei României, şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reţine următoarele:
    6. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1, 10, 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe asupra constituţionalităţii prevederilor hotărârii de modificare a Regulamentului Senatului criticate.
    7. Obiectul sesizării, astfel cum a fost formulat, îl constituie Hotărârea Senatului nr. 21 din 23 martie 2015 privind completarea art. 60 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 24 martie 2015, al cărei articol unic are următorul cuprins: "La articolul 60 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins: «Senatorul care absentează motivat de la lucrările comisiei din care face parte poate fi înlocuit, pentru acea şedinţă, de un alt senator, cu drept de vot, din acelaşi grup parlamentar, pe baza împuternicirii semnate de liderul grupului parlamentar respectiv.»"
    8. Dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea sesizării sunt cele ale art. 64 alin.(4), potrivit cărora "Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi îşi poate constitui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune."
    9. Examinând sesizarea de neconstituţionalitate, Curtea constată mai întâi că alin. (4) al art. 60 din Regulamentul Senatului, introdus prin Hotărârea Senatului nr. 21/2015, reglementează în mod expres posibilitatea înlocuirii senatorului care absentează motivat de la lucrările comisiei din care face parte, pentru acea şedinţă, de un alt senator, cu drept de vot, din acelaşi grup parlamentar, pe baza împuternicirii semnate de liderul grupului parlamentar respectiv.
    10. Autorii sesizării critică acest text regulamentar sub aspectul procedurii pe care o instituie, apreciind că, faţă de dispoziţiile art. 64 alin. (4) din Constituţie, înlocuirea senatorului care absentează motivat de la lucrările comisiei trebuie să fie aprobată numai de Senat, iar nu de liderul grupului parlamentar. În opinia autorilor sesizării, procedura aplicabilă şi în această situaţie este cea pe care o reglementează în prezent textele din Regulamentul Senatului referitoare la aprobarea componenţei comisiilor parlamentare, respectiv schimbările între membrii grupului privind apartenenţa la comisii.
    11. Cu privire la art. 64 din Constituţie - Organizarea internă a Parlamentului, ale cărui dispoziţii sunt invocate în motivarea sesizării, Curtea a reţinut în mod constant că acesta consacră principiul autonomiei regulamentare a Parlamentului, în virtutea căruia fiecare Cameră este în drept să îşi stabilească, în limitele şi cu respectarea prevederilor constituţionale, regulile de organizare şi funcţionare, care, în substanţa lor, alcătuiesc regulamentul fiecărei Camere (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.009 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 4 august 2009). Regulamentele parlamentare se constituie astfel într-un ansamblu de norme juridice, menite să organizeze şi să disciplineze activitatea parlamentară cu privire, printre altele, la procedura de legiferare, de numire sau de învestitură a celor mai importante instituţii sau autorităţi publice în stat (Guvern, o parte dintre judecătorii Curţii Constituţionale, o parte dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, membrii Curţii de Conturi, Avocatul Poporului, directorii serviciilor de informaţii), precum şi regulile de organizare şi funcţionare ale fiecărei Camere. Normele regulamentare reprezintă astfel instrumentele juridice care permit desfăşurarea activităţilor parlamentare în scopul îndeplinirii atribuţiilor constituţionale ale Parlamentului, autoritate reprezentativă prin care poporul român îşi exercită suveranitatea naţională, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din Constituţie (a se vedea Decizia nr. 209 din 7 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012).
    12. Alin. (4) şi (5) ale art. 64 din Constituţie, care cuprind reglementări referitoare la comisiile parlamentare, statuează următoarele: "(4) Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune. (5) Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere". Curtea constată că normele constituţionale citate se referă la constituirea de comisii permanente ale Camerelor Parlamentare şi la posibilitatea constituirii de comisii speciale, consacrând, totodată, obligaţia respectării, la alcătuirea acestora, a principiului configuraţiei politice a fiecărei Camere. Stabilirea regulilor de procedură privind organizarea şi funcţionarea comisiilor este de competenţa Parlamentului, în virtutea autonomiei regulamentare a acestuia.
    13. Examinând textul regulamentar introdus prin Hotărârea Senatului criticată, în raport de normele constituţionale de referinţă, se constată mai întâi că nu reglementează constituirea comisiilor parlamentare sau schimbarea componenţei lor, ci măsuri de asigurare a bunei funcţionări a acestora. Înlocuirea unui membru al comisiei de către un alt membru al aceluiaşi grup parlamentar, numai pentru o anume şedinţă a comisiei, şi anume aceea la care a fost constatată absenţa motivată, reprezintă o măsură cu caracter organizatoric, de excepţie, menită să asigure continuitatea activităţii în comisiile Parlamentului, cu respectarea principiului configuraţiei politice pe care Constituţia îl consacră în art. 64 alin. (5), mai sus citat.
    14. Curtea reţine că, astfel cum a fost redactat, textul criticat dă expresie autonomiei regulamentare a Camerelor Parlamentului, fiind introdus în vederea realizării obiectivelor arătate, respectiv a asigurării continuităţii şi desfăşurării cu celeritate a activităţii comisiilor parlamentare, organe interne de lucru ale Camerelor Parlamentului, a căror activitate are caracter pregătitor pentru a oferi forului deliberativ toate elementele necesare adoptării deciziei. Dezbaterile specializate care au loc în cadrul şedinţelor comisiilor se finalizează cu întocmirea de rapoarte sau avize care au rolul de a pregăti şi facilita desfăşurarea lucrărilor Camerelor, respectiv a dezbaterilor care vor avea loc în plenul acestora (a se vedea în acest sens Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2014). Acest rol pe care comisiile parlamentare şi, în special, comisiile permanente îl au în cadrul activităţii parlamentare în ansamblul său impune o organizare a lucrărilor acestora de natură să asigure realizarea scopului pentru care sunt constituite, cu respectarea principiului configuraţiei politice, precum şi a celorlalte norme constituţionale care guvernează activitatea Parlamentului.
    15. Dispoziţii similare cuprinde şi Regulamentul Camerei Deputaţilor, care prevede în art. 51 alin. (6) că "Deputatul care absentează de la lucrările comisiei poate fi înlocuit de un alt deputat din acelaşi grup, pe baza împuternicirii semnate de liderul grupului parlamentar".
    16. De altfel, în lipsa unei dispoziţii constituţionale care să stabilească reguli de procedură referitoare la funcţionarea comisiilor parlamentare, autorii sesizării îşi fundamentează criticile de neconstituţionalitate pe o "coroborare" a art. 64 alin. (4) din Constituţie, aplicabil constituirii şi alcătuirii comisiilor Parlamentului, cu prevederile art. 46 alin. (4) şi art. 47 din Regulamentul Senatului. Nu poate fi reţinută o astfel de motivare, respectiv invocarea altor dispoziţii din Regulamentul Senatului ca temei al criticilor formulate, întrucât controlul de constituţionalitate pe care Curtea îl realizează în exercitarea atribuţiei prevăzute de art. 146 lit. c) din Constituţie priveşte conformitatea normelor regulamentare cu cele ale Constituţiei, iar nu compararea mai multor dispoziţii din Regulamentul Senatului şi raportarea concluziei ce ar rezulta la norme şi principii constituţionale. În plus, textele regulamentare invocate se referă la aprobarea componenţei comisiilor parlamentare, respectiv la schimbările între membrii grupului privind apartenenţa la comisii, ipoteze diferite de aceea pe care o reglementează art. 60 alin. (4) din Regulamentul Senatului, introdus prin Hotărârea Senatului nr. 21/2015.

    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1, 3, 10 şi 27 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate formulată de un număr de 30 de senatori şi constată că Hotărârea Senatului nr. 21 din 23 martie 2015 privind completarea art. 60 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005 este constituţională în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 aprilie 2015.

                                  PREŞEDINTE,
                              DANIEL MARIUS MORAR

                            Prim-magistrat-asistent,
                                 Marieta Safta

                                    --------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016