Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 556 din 22 iulie 2016
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Partidul România Mare - Filiala Timiş, prin preşedinte Trif Grigore, în Dosarul nr. 3.453/30/2016 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 620 D/2016.
    2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 674 D/2016 şi nr. 675 D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2) şi art. 51 din Legea nr. 115/2015, ridicată de Partidul România Mare - Filiala Bihor în dosarele nr. 6.339/271/2016 şi nr. 6.340/271/2016 ale Judecătoriei Oradea - Secţia civilă.
    4. La apelul nominal lipsesc autorii excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în aceste dosare, preşedintele pune în discuţie, din oficiu, problema conexării lor. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a cauzelor.
    6. Având cuvântul cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a acesteia, arătând că textele de lege criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate.

                            CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    7. Prin Sentinţa civilă nr. 1.052/PI din 29 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.453/30/2016, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Partidul România Mare - Filiala Timiş prin preşedinte Trif Grigore.
    8. Prin Sentinţa civilă nr. 3.467 din 29 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.339/271/2016, şi prin Sentinţa civilă nr. 3.461 din 29 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.340/271/2016, Judecătoria Oradea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2) şi art. 51 din Legea nr. 115/2015, excepţie ridicată de Partidul România Mare - Filiala Bihor.
    9. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în cauze având ca obiect contestaţii împotriva hotărârilor prin care s-au respins listele de candidaţi la funcţia de consilier local, respectiv candidatura de primar al municipiului Oradea, pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015.
    10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, faptul că art. 39 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 este nepredictibil, lăsând marja de a legifera unui organ ce nu are asemenea atribuţii ce aparţin doar Parlamentului. Referitor la obligaţia prezentării unei liste de semnături, se arată că încalcă dreptul de a fi ales, întrucât niciun partid nu îi poate obliga anterior pe simpatizanţi sau alegători să îi susţină şi, chiar dacă i-ar susţine, s-ar putea să nu îi mai voteze. Ca urmare, normele criticate sunt profund nelegale şi imorale, dar şi neconstituţionale, reprezentând o ingerinţă în dreptul de a fi ales. Pe de altă parte, pragul stabilit de legiuitor nu este un indicator real, el fiind stabilit cu majoritate largă parlamentară pentru a îngrădi venirea partidelor mici la conducere. Aceste praguri nu garantează egalitatea de şanse, ci discriminează în raport cu art. 16 alin. (3) din Constituţie. Cât priveşte art. 51 din Legea nr. 115/2015, se arată că acesta face să cadă în derizoriu cerinţa listei de susţinători, aceştia putând semna pentru toate partidele, după interese materiale, încălcându-se nu doar principiile moralităţii ce trebuie să guverneze o clasă politică, dar şi principiul dreptului de a fi ales, prin fixarea unui prag care poate fi depăşit doar de către partidele mari.
    11. Tribunalul Timiş - Secţia I civilă şi Judecătoria Oradea - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Legiuitorul are prerogativa de a reglementa condiţiile în care se poate exercita, în concret, dreptul de a fi ales, semnificaţia acestui drept nefiind aceea a accesului, în toate cazurile, la toate structurile administraţiei publice locale, indiferent de îndeplinirea condiţiilor legale. Dispoziţiile criticate nu afectează în niciun fel dreptul cetăţenilor de a alege şi a fi aleşi în funcţii publice, iar acestea se aplică tuturor candidaţilor, nefiind discriminări în acest sens.
    12. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    13. Guvernul a transmis, cu Adresa nr. 5/2.873/2016, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 4.042 din 11 mai 2016, punctul său de vedere în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Apreciază că instituirea obligativităţii unui anumit prag de susţinători nu încalcă principiul constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice, având în vedere anvergura acţiunilor pe care un partid politic este capabil să le desfăşoare, în condiţiile în care, potrivit art. 2 din Legea nr. 14/2003, prin activitatea lor partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale. Cu referire la dispoziţiile art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie (deciziile nr. 61/2010 şi nr. 419/2009), apreciind că cele statuate în aceste cauze îşi menţin valabilitatea. Arată şi că, recent, prin Decizia nr. 246/2016*), nepublicată până la data pronunţării prezentei decizii, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate.
──────────
    *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 246 din 4 mai 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 14 iunie 2016.
──────────

    14. Avocatul Poporului a transmis, cu adresele nr. 3.994 din 10 mai 2016, nr. 8.867 din 10 mai 2016 şi nr. 8.868 din 10 mai 2016, înregistrate la Curtea Constituţională cu nr. 3.994 din 10 mai 2016, nr. 4.012 din 10 mai 2016 şi nr. 4.013 din 10 mai 2016, punctul său de vedere prin care apreciază că susţinerile referitoare la dispoziţiile art. 39 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 nu ridică o problemă de constituţionalitate, întrucât niciun text constituţional nu obligă la publicarea hotărârilor Biroului Electoral Central în Monitorul Oficial al României, această obligaţie fiind reglementată expres prin Legea fundamentală numai în privinţa legilor, decretelor emise de Preşedintele României, a hotărârilor şi ordonanţelor adoptate de Guvern, precum şi deciziilor Curţii Constituţionale. Cât priveşte dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, apreciază că "instituie un prag de reprezentativitate rezonabil de minim 1%, uşor de atins în practică, şi care nu este de natură să lipsească de conţinut dreptul de vot şi de a fi ales". Invocă în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi Recomandările Comisiei de la Veneţia, cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală. Cât priveşte art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015, apreciază că "sistemul electoral astfel reglementat prevede modalităţi specifice şi concrete de natură să asigure reprezentativitatea organelor constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, şi anume principiul reprezentării proporţionale şi regula pragului electoral". Dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie "au lăsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a alege şi reglementa un anumit tip de scrutin şi de a stabili regulile de organizare şi de desfăşurare a procesului electoral, cu respectarea condiţiilor impuse de Constituţie." Astfel, "opţiunea pentru un anume tip de scrutin pentru alegerile locale, precum şi modalităţile concrete de organizare şi desfăşurare a scrutinului aparţin legiuitorului", soluţie care rezultă şi din prevederile art. 121 alin. (1) şi art. 122 alin. (2) din Constituţie, în acelaşi sens fiind şi prevederile art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel cum a fost interpretat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Mai arată că prin Decizia nr. 246 din 4 mai 2016*), nepublicată la data prezentului punct de vedere, Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015.
    15. Preşedintele Senatului şi Preşedintele Camerei Deputaţilor nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                            CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015.
    18. Textele de lege criticate au următorul cuprins:
    - Art. 39 alin. (4): "În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţară, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţă în şedinţă publică.";
    - Art. 49 alin. (2): "Pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I.";
    - Art. 50 alin. (2): "Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul oraşelor şi de 1.000 în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi în cazul municipiului Bucureşti.";
    - Art. 51: "(1) Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează, numele şi prenumele susţinătorului, cetăţenia, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, semnătura acestuia, precum şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. În cazul cetăţenilor Uniunii Europene, la rubrica «Denumirea, seria şi numărul actului de identitate» se înscriu denumirea, seria şi numărul documentului eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii susţinătorilor.
    (2) Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege.
    (3) Susţinătorii pot fi numai cetăţeni români sau cetăţeni ai Uniunii Europene cu drept de vot care au domiciliul ori reşedinţa în circumscripţia electorală în cauză. Un susţinător poate sprijini mai mulţi candidaţi la funcţia de consilier local, consilier judeţean şi primar.
    (4) Adeziunile susţinătorilor se dau pe propria răspundere.
    (5) Lista de susţinători se depune într-un exemplar original şi o copie, la biroul electoral al circumscripţiei electorale unde se depun propunerile de candidaţi.";
    - Art. 101 alin. (2): "Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate."
    19. În susţinerea excepţiei se invocă prevederile constituţionale ale art. 2 - Suveranitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 36 - Dreptul de vot şi art. 37 - Dreptul de a fi ales.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată mai întâi că aceasta a fost ridicată în cauze având ca obiect contestaţii formulate împotriva hotărârilor de respingere a listelor de candidaţi/candidatului la funcţia de consilier judeţean/local/primar, propuse de un partid politic, şi anume Partidul România Mare - Filiala Timiş şi Partidul România Mare - Filiala Bihor. Este vorba, aşadar, despre contestaţii formulate în etapa procesului electoral corespunzătoare depunerii candidaturilor, care cunoaşte o reglementare expresă prin dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 115/2015 şi priveşte candidaturi propuse de partide politice, iar nu de independenţi. Excepţia de neconstituţionalitate are însă ca obiect şi prevederile din Legea nr. 115/2015 cuprinse în art. 50 alin. (2) referitoare la candidaţii independenţi, ipoteză care nu se regăseşte în respectivele cauze. De asemenea, are ca obiect şi dispoziţiile cuprinse în art. 101 alin. (2), referitoare la tururile de scrutin pentru alegerea în funcţia de primar, aplicabile în altă etapă a procesului electoral, respectiv a desfăşurării alegerilor, etapă a cărei existenţă este condiţionată de îndeplinirea condiţiilor şi parcurgerea, în consecinţă, a celor premergătoare, inclusiv depunerea/acceptarea candidaturilor, fiindu-i aplicabile, în mod corespunzător, alte dispoziţii legale în privinţa procedurii de formulare şi soluţionare a contestaţiilor.
    21. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, "Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia".
    22. Pe cale jurisprudenţială, Curtea a stabilit două criterii/condiţii pentru stabilirea/existenţa legăturii excepţiei de neconstituţionalitate cu soluţionarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, condiţii care trebuie întrunite cumulativ: aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiţia relevanţei excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv a incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat (a se vedea şi Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014; Decizia nr. 189 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 15 iunie 2015; Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 17 iunie 2015; Decizia nr. 397 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 7 iulie 2015).
    23. Dispoziţiile art. 50 alin. (2) şi ale art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 nu sunt nici aplicabile în cauza dedusă judecăţii şi nici necesare pentru restabilirea stării de legalitate în această cauză (eventuala înregistrare a candidaturii). Astfel fiind, excepţia de neconstituţionalitate cât priveşte aceste prevederi este inadmisibilă, întrucât nu are legătură cu cauza în care a fost ridicată, etapă guvernată de reguli procedurale exprese şi imperative referitoare la subiecţii care pot formula contestaţie, obiectul contestaţiei şi autorităţile competente a o soluţiona. A accepta ideea că, în acest cadru, poate fi contestată însăşi procedura de desfăşurare a alegerilor (subsecventă acceptării candidaturilor), precum şi normele aplicabile altei categorii de candidaţi înseamnă, în realitate, a eluda ansamblul reglementărilor care guvernează procedura electorală, reglementări care conferă calitate procesuală în formularea contestaţiilor în mod distinct şi etapizat, în mod corespunzător "actorilor" electorali/autorităţilor/ structurilor implicate în fiecare etapă. În acest fel, orice contestaţie, indiferent de obiect, poate deveni un cadru "flexibil", în care să se invoce, în orice moment al alegerilor şi indiferent de calitatea celui care o formulează, neconstituţionalitatea oricăreia dintre prevederile Legii nr. 115/2015. În plus, văzând şi dezvoltările jurisprudenţiale mai sus referite, a socoti admisibil a se proceda astfel înseamnă a ignora condiţia "interesului procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate" în cazul unor persoane care, în speţă, nu îndeplinesc condiţiile pentru înregistrarea candidaturii la alegerile locale, deci nu îndeplinesc condiţia de a participa la etapa alegerilor, de natură a le conferi calitatea de a contesta modul de organizare şi desfăşurare a acestora.
    24. Pentru aceste motive, Curtea urmează să respingă, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015.
    25. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 39 alin. (4) din Legea nr. 115/2015, se susţine că sunt nepredictibile şi încalcă supremaţia Parlamentului în materie de legiferare. Asemenea critici nu pot fi reţinute. Textul criticat trimite expres la "atribuţiile ce revin" Biroului Electoral Central, atribuţii care sunt stabilite de asemenea expres în cuprinsul art. 39 alin. (1) din Legea nr. 115/2015, după cum urmează: "(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii:
    a) adoptă, în termen de 3 zile de la data constituirii, regulamentul privind organizarea şi funcţionarea birourilor electorale;
    b) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a denumirii şi a semnelor electorale ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, legal constituite, care au dreptul să participe la alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, şi comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscripţie, imediat după constituirea acestora;
    c) urmăreşte şi asigură respectarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul ţării; asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora;
    d) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la modul de constituire, componenţa şi activitatea birourilor electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti;
    e) primeşte şi soluţionează orice contestaţie cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerii autorităţilor administraţiei publice locale, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competenţa birourilor electorale de circumscripţie sau a instanţelor judecătoreşti;
    f) centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti, numărul de liste complete depuse de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi comunică Societăţii Române de Televiziune şi Societăţii Române de Radiodifuziune situaţia centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire;
    g) primeşte procesele-verbale întocmite de birourile electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti, împreună cu procesele-verbale conţinând rezultatul alegerilor, întocmite de birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti; totalizează rezultatele la nivel naţional, pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi pe candidaţi independenţi, separat pentru consiliile locale, consiliile judeţene, primari, şi asigură publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă;
    h) soluţionează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripţie electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea şi stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripţia electorală respectivă; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc în termen de cel mult două săptămâni de la constatarea fraudei. Noile alegeri au loc în aceleaşi condiţii, folosindu-se aceleaşi liste electorale şi aceleaşi liste de candidaţi şi candidaturi independente, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidaţi sau a unor propuneri de candidaturi independente, în sarcina cărora s-a reţinut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor. Existenţa fraudei electorale se stabileşte de Biroul Electoral Central de la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o;
    i) îndeplineşte orice alte atribuţii care îi sunt stabilite prin lege;
    j) asigură informarea periodică a opiniei publice privind prezenţa populaţiei la vot."
    Prin urmare, legea circumscrie în mod clar competenţa Biroului Electoral Central, în concordanţă cu cerinţele principiului legalităţii stabilite de art. 1 alin. (5) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Contrar susţinerilor autorilor sesizării, niciuna dintre aceste atribuţii stabilite de lege nu priveşte legiferarea, ca activitate a Parlamentului.
    26. Cât priveşte art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, se susţine că încalcă dreptul de a fi ales, prin faptul că obligă la prezentarea unei liste de semnături. De asemenea, pragul stabilit de legiuitor nu este un indicator real şi nu garantează egalitatea de şanse, ci discriminează în raport cu art. 16 alin. (3) din Constituţie. Se invocă, de asemenea, încălcarea dispoziţiilor referitoare la suveranitatea naţională.
    27. Cu privire la aceste critici, Curtea reţine că, într-o jurisprudenţă constantă, a statuat că "suveranitatea naţională, principiu fundamental al statului român, aparţine, potrivit art. 2 din Constituţie, poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. Textul constituţional invocat exprimă, aşadar, voinţa constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democraţiei reprezentative, suveranitatea naţională aparţine într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia suveranităţii naţionale, manifestată prin exprimarea voinţei cetăţenilor în cadrul alegerilor libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum" (a se vedea Decizia nr. 419 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, la care trimit, deopotrivă, Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010, şi Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 11 iulie 2012).
    28. În ceea ce priveşte alegerile, art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie stabileşte că sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Aşadar, constituantul a lăsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a stabili regulile de organizare şi de desfăşurare a procesului electoral, modalităţile concrete de exercitare a dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales, cu respectarea condiţiilor impuse de Constituţie.
    29. Condiţiile de fond şi de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituţional, de art. 16 alin. (3), art. 37 şi art. 40, precum şi, la nivelul legislaţiei infraconstituţionale, de norme cuprinse în aceleaşi legi electorale, care se subordonează condiţiilor generale constituţionale şi le dezvoltă, totodată, după criteriul funcţiei publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri (a se vedea Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010).
    30. Ca urmare, dispoziţiile art. 37, invocate în motivarea criticilor de necontituţionalitate, alături de cele ale art. 16 alin. (3) şi art. 40 din Constituţie, stabilesc doar condiţiile de principiu, de fond şi de formă, pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales, iar Legea nr. 115/2015 le dezvoltă, în privinţa alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale. În acest cadru, dispoziţiile criticate consacră o condiţie de exercitare a dreptului fundamental de a fi ales, şi anume aceea de a prezenta o listă de susţinători la depunerea candidaturii. Instituirea unei astfel de condiţii este, de principiu, în acord cu normele constituţionale cuprinse în art. 37 referitoare la dreptul de a fi ales, constituind o măsură necesară şi adecvată pentru dovedirea unui anumit grad de reprezentativitate în rândul electoratului, deopotrivă pentru toţi competitorii electorali şi pentru descurajarea eventualelor candidaturi abuzive. Având în vedere eliminarea condiţiei de reprezentativitate la înfiinţarea unui partid politic, respectiv instituirea, prin art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, a regulii unui număr de "cel puţin 3 membri fondatori" pentru înfiinţarea unui partid politic, nu mai subzistă niciun temei pentru reglementarea unei diferenţe de tratament juridic între candidaţii partidelor politice şi cei independenţi. Astfel fiind, contrar susţinerilor autorilor excepţiei, nu se poate reţine încălcarea art. 16 din Constituţie referitor la egalitatea în drepturi.
    31. Cât priveşte proporţionalitatea acestei măsuri, Curtea constată că sunt aplicabile, mutatis mutandis, considerentele care fundamentează jurisprudenţa sa în care a analizat constituţionalitatea aceleiaşi condiţii legale impuse candidaţilor independenţi, în care a reţinut că o astfel de soluţie legislativă impune "o condiţie necesară, rezonabilă şi legitimă pentru exercitarea dreptului de a fi ales, ce nu constituie o piedică în prezentarea candidaturilor electorale" (cu referire la alegerile locale - Decizia nr. 522 din 8 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 15 mai 2008; ad similis, cu referire la alte categorii de alegeri, Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010, Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 406 din 15 iunie 2009, Hotărârea nr. 37 din 2 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 4 octombrie 1996, şi Hotărârea nr. 71 din 16 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 24 octombrie 1996). Astfel cum Curtea a statuat, trăsătura esenţială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinţei politice a electoratului o constituie reprezentativitatea sa. Indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare, sistemul electoral naţional prevede, în esenţă, aceeaşi condiţie: depunerea unei liste cu semnături de adeziune. Acest criteriu de preselectare a candidaţilor este unul obiectiv şi rezonabil, aplicabil în condiţii de egalitate de tratament fiecăreia dintre cele două categorii de participanţi la alegeri: candidaţii independenţi, pe de o parte, şi cei propuşi pe lista unui partid politic, pe de altă parte. Instituirea condiţiei legale privind depunerea listei cu semnături reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcţie sau demnitate publică îşi dovedeşte potenţialul de reprezentativitate şi arată, în acelaşi timp, preocuparea legiuitorului de a preveni exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, pe de o parte, dar şi de a asigura, pe de altă parte, accesul efectiv la exerciţiul acestui drept persoanelor eligibile care într-adevăr beneficiază de credibilitatea şi susţinerea electoratului, astfel încât să existe şanse reale de reprezentare a acestora în forul legislativ. Deşi o propunere de candidat nu poate privi, potrivit Constituţiei, decât o persoană ce întruneşte condiţiile constituţionale de eligibilitate, alegerile pot avea loc numai cu respectarea procedurii electorale. De aceea, depunerea candidaturii face parte din procedura electorală, aşa încât cerinţa ca propunerea candidaturii să fie reprezentativă constituie o condiţie legală ce nu vine în conflict cu dreptul constituţional de a fi ales (Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009).
    32. Dispoziţiile criticate se corelează şi cu recomandările cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei dea 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002). Liniile directoare statuează în acest sens la art. 1.3 - Prezentarea candidaturilor, pct. i şi ii, următoarele: "i. Prezentarea candidaţilor individuali sau a listelor de candidaţi pot fi condiţionate de obţinerea unui anumit număr de semnături; ii. Legea nu trebuie să impună colectarea semnăturilor a mai mult de un 1% din alegătorii circumscripţiei respective." Această recomandare este dezvoltată în Raportul explicativ, pct. 8, după cum urmează: "Obligaţia de a colecta un anumit număr de semnături pentru prezentarea unei candidaturi nu este, în principiu, incompatibilă cu principiul sufragiului universal. În practică, toate partidele politice, cu excepţia unor formaţiuni politice fantome, par a nu se confrunta cu nicio dificultate în colectarea numărului necesar de semnături, atunci când normele care reglementează colectarea semnăturilor nu sunt utilizate pentru a împiedica unii candidaţi de a se prezenta. Pentru a evita orice manipulări de acest gen, legea trebuie să stabilească un număr maxim de semnături care nu trebuie să depăşească pragul de 1% din alegători." Curtea observă că textul citat distinge între partide care pot dovedi un potenţial de reprezentativitate şi partide care nu pot face acest lucru (formaţiuni politice fantome), ceea ce conduce la concluzia că, şi în viziunea Codului bunelor practici în materie electorală, simpla înregistrare a unui partid politic nu reprezintă singurul criteriu pentru a califica o formă de asociere ca atare. Trebuie ca partidul politic astfel constituit să probeze o activitate circumscrisă rolului partidelor politice într-un stat de drept.
    33. Aceleaşi considerente sunt aplicabile, mutatis mutandis, şi în privinţa art. 51 din Legea nr. 115/2015, cu privire la care se susţine că încalcă dreptul de a fi ales, fără a fi formulate critici de neconstituţionalitate distincte. Susţinerile vizând "moralitatea clasei politice", precum şi suspiciunile referitoare la motivele care ar determina semnarea mai multor liste de candidaţi nu intră în sfera controlului de constituţionalitate. În cadrul atribuţiei de control al legilor şi ordonanţelor, Curtea Constituţională se pronunţă asupra compatibilităţii reglementărilor criticate cu dispoziţiile constituţionale, iar nu asupra unor consideraţii de ordin moral sau politic referitoare la procesul electoral.
    34. Astfel fiind, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2) şi art. 51 din Legea nr. 115/2015.

    35. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                                DECIDE:

    1. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Partidul România Mare - Filiala Timiş, prin preşedinte Trif Grigore, în Dosarul nr. 3.453/30/2016 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi de Partidul România Mare - Filiala Bihor în dosarele nr. 6.339/271/2016 şi nr. 6.340/271/2016 ale Judecătoriei Oradea - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2) şi art. 51 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, excepţie ridicată de aceiaşi autori în aceleaşi dosare ale aceleiaşi instanţe, precum şi ale art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, excepţie ridicată de Partidul România Mare - Filiala Timiş, prin preşedinte Trif Grigore, în Dosarul nr. 3.453/30/2016 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, precum şi Judecătoriei Oradea - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 mai 2016.

                 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                          AUGUSTIN ZEGREAN

                      Prim-magistrat-asistent,
                            Marieta Safta

                                 -----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016