Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 23 din 21 ianuarie 2014  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 23 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 138 din 25 februarie 2014
    Augustin Zegrean - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Toni Greblă - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, excepţie ridicată de Melania Cristiana Bănuţă şi Dan Bănuţă în Dosarul nr. 49.634/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 506D/2013.
    La apelul nominal se constată lipsa părţilor.
    Procedura de citare este legal îndeplinită.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 395 din 1 octombrie 2013.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    Prin Încheierea din 8 martie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 49.634/3/2010, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, excepţie ridicată de Melania Cristiana Bănuţă şi Dan Bănuţă într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind obligarea expropriatorului la plata către expropriat a unei juste despăgubiri pentru un imobil cu privire la care au fost declanşate procedurile de expropriere.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată în esenţă, că prevederile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 contravin caracterului drept şi prealabil al despăgubirii, aşa cum este instituit prin dispoziţiile art. 44 alin. (3) din Constituţie, deoarece stabilirea cuantumului acesteia se face în momentul întocmirii raportului de expertiză, adică la o dată ulterioară momentului la care s-a făcut transferul dreptului de proprietate în patrimoniul expropriatorului.
    Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă îşi exprimă opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu realizează nicio distincţie între subiectele de drept ce intră sub incidenţa acestora, nefiind discriminatoriu. Se mai arată că Legea nr. 33/1994 cuprinde dispoziţii de natură să asigure atât cadrul legal adecvat realizării procedurilor de expropriere şi de stabilire a despăgubirilor, cât şi apărării dreptului de proprietate.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că prevederile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 nu contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 şi art. 44 alin. (3), invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    De asemenea, se arată că, din examinarea dispoziţiilor legale criticate, nu rezultă niciun aspect de natură să afecteze dispoziţiile constituţionale privind înfăptuirea justiţiei.
    Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale, invocând în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 29 din 19 ianuarie 2012, nr. 316 din 29 martie 2012 şi nr. 388 din 26 aprilie 2012.
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 26 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 5 iulie 2011.
    Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorii excepţiei de neconstituţionalitate invocă neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, astfel încât, în acord cu motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea urmează a se pronunţa numai asupra acestor din urmă dispoziţii legale, potrivit cărora: "(2) La calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia."
    În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate, alin. (2) referitor la garantarea şi ocrotirea proprietăţii private, alin. (3) privind exproprierea pentru o cauză de utilitate publică şi art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi caracterul egalitar al justiţiei.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:
    Curtea Constituţională s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, prin raportare la dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (3), şi cu o motivare identică.
    Astfel, prin Decizia nr. 395 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 7 noiembrie 2013, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, cu următoarea motivare:
    Prevederile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 vizează stabilirea despăgubirilor în caz de neînţelegere între părţi cu privire la cuantumul acestora, în faza judiciară a procedurii exproprierii. Potrivit acestui text de lege, evaluarea imobilului supus exproprierii se face în raport de preţurile de tranzacţionare a unor imobile similare, de la data întocmirii raportului de expertiză, adică la o dată cât mai apropiată de momentul pronunţării hotărârii prin care se stabileşte cuantumul despăgubirii şi de momentul transferului dreptului de proprietate. Prin urmare, instanţa nu se poate raporta la valoarea despăgubirilor stabilită la momentul emiterii actului de expropriere, deoarece tocmai contestarea valorii despăgubirii stabilite la acel moment a declanşat procesul între părţi, respectiv faza judiciară a procedurii de expropriere. Creşterea sau descreşterea valorii imobilului supus exproprierii, consecinţă a fluctuaţiei pieţei în domeniul imobiliar, are un caracter general, iar corecţia acestui fenomen a generat necesitatea stabilirii valorii despăgubirilor prin raportare la valoarea de piaţă a imobilului la momentul cel mai apropiat de finalizarea procedurii de expropriere.
    Instanţa nu poate stabili, fără a prejudicia părţile, o altă valoare a despăgubirilor decât cea rezultată în urma raportului de expertiză efectuat în cursul judecării cauzei, şi nici nu poate avea în vedere un alt cuantum al despăgubirilor, stabilit în etapa administrativă a procedurii de expropriere, pe care părţile însele nu l-au acceptat la acel moment. Cum părţile nu au ajuns la un acord în privinţa întinderii despăgubirii până la momentul judecăţii, şi nici în cursul acesteia, rezultă că valoarea despăgubirilor va fi stabilită de instanţă după criteriile reglementate în art. 26 din Legea nr. 33/1994, adică la momentul întocmirii raportului de expertiză.
    De altfel, acest moment este cel ce reflectă valoarea reală a imobilului supus exproprierii, întinderea despăgubirii fiind echivalentă cu valoarea de piaţă a imobilului, reprezentând, în consecinţă, o dreaptă despăgubire.
    O singură restricţie este instituită de legiuitor, prin art. 27 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, şi anume aceea că despăgubirea acordată de către instanţă nu va putea fi mai mică decât cea oferită de expropriator şi nici mai mare decât cea solicitată de expropriat sau de altă persoană interesată.
    Legiuitorul român a consacrat principiul despăgubirii integrale a proprietarului expropriat, în sensul că, aşa cum prevede art. 26 din Legea nr. 33/1994, despăgubirea este formată din valoarea reală a imobilului şi prejudiciul suferit de proprietar sau alte persoane îndreptăţite, iar la calculul despăgubirilor, se vor lua în considerare preţul de piaţă al imobilului şi daunele provocate proprietarului, cuprinzând prejudiciul efectiv (damnum emergens), cât şi beneficiul nerealizat (lucrum cesans).
    În consecinţă, prevederile legale mai sus menţionate reprezintă o garanţie pentru proprietarul expropriat că nu este supus unei măsuri abuzive din partea autorităţilor statului, astfel încât despăgubirea acordată pentru exproprierea imobilului trebuie să reflecte valoarea de piaţă a acestuia la data întocmirii raportului de expertiză, nu o valoare anterioară, ci una contemporană momentului transferului dreptului de proprietate, tocmai pentru a asigura o reparaţie completă şi integrală pentru cel expropriat.
    Mai mult, prin decizia menţionată, Curtea a constatat că reglementarea internă în domeniul exproprierii este mai favorabilă decât cea consacrată prin art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, care nu prevede şi necesitatea despăgubirii proprietarului pentru privarea de proprietate, condiţia fiind impusă de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie.
    Or, prevederile art. 26 din Legea nr. 33/1994 dispun că exproprierea cuprinde valoarea "reală" a imobilului şi despăgubirile cuvenite proprietarului şi altor persoane îndreptăţite, iar la stabilirea despăgubirii se are în vedere preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele în aceeaşi unitate administrativ-teritorială, adică preţul de piaţă al acestora la momentul realizării efective a exproprierii.
    În prezenta cauză, având în vedere identitatea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi a criticilor formulate în susţinerea acesteia, Curtea reţine că atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea.
    De asemenea, pentru aceleaşi considerente, Curtea nu poate reţine nici încălcarea dispoziţiilor art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate şi alin. (2) referitor la garantarea şi ocrotirea proprietăţii private.
    Autorii excepţiei de neconstituţionalitate îşi raportează critica de neconstituţionalitate şi la dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi caracterul egalitar al justiţiei, fără a arăta în ce constă, în concret, pretinsa contrarietate între textul de lege criticat şi dispoziţiile constituţionale invocate.
    Analizând conţinutul normativ al dispoziţiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, criticate în prezenta cauză, prin raportare la principiul constituţional al egalităţii în drepturi, Curtea reţine că textul de lege criticat, reglementând criteriile pe care le au în vedere instanţa de judecată, precum şi comisia de experţi constituită de aceasta, în vederea stabilirii cuantumului despăgubirilor ce se cuvin proprietarului sau altor titulari de drepturi reale, în caz de expropriere, nu conţine nicio dispoziţie de natură discriminatorie, fiind aplicabil tuturor situaţiilor juridice ce intră sub incidenţa normei legale, respectiv situaţiilor în care instanţa de judecată stabileşte cuantumul despăgubirilor, în cadrul procedurii judiciare a exproprierii.
    În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 124 alin. (2) din Constituţie, care reglementează unicitatea, imparţialitatea şi caracterul egalitar al justiţiei, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a stabilit că semnificaţia acestei prevederi constituţionale este că justiţia se înfăptuieşte prin acelaşi sistem de organe, cel al instanţelor judecătoreşti - care, aşa cum rezultă din prevederile art. 126 alin. (1) din Constituţie, sunt numai cele stabilite prin lege -, şi că toate persoanele au o vocaţie egală de a le fi aplicabile aceleaşi dispoziţii legale, indiferent că este vorba de norme de fond sau de procedură (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 50 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 25 februarie 2009). Or, textul de lege criticat îndeplineşte în mod evident aceste cerinţe constituţionale, fiind aplicabil în mod unitar, de către instanţele de judecată, în faza judiciară a procedurii exproprierii.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Melania Cristiana Bănuţă şi Dan Bănuţă în Dosarul nr. 49.634/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi constată că prevederile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 ianuarie 2014.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                              Irina Loredana Gulie

                                       ---------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016