Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 191 din 7 aprilie 2016  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 191 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 438 din 13 iunie 2016

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent



    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Paul Claudiu Munteanu în Dosarul nr. 44.053/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 960D/2015 al Curţii Constituţionale.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent învederează Curţii faptul că partea Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a transmis la dosar punctul său de vedere, în cuprinsul căruia apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că cele statuate deja în jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la textele de lege criticate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 1 aprilie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 44.053/3/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Paul Claudiu Munteanu într-o cauză având ca obiect anularea unei decizii de compensare emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, prin care această autoritate a redus valoarea despăgubirii acordate pentru imobilul care a făcut obiectul notificării.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că modalitatea de evaluare instituită prin art. 21 din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, încalcă dreptul de proprietate al persoanelor îndreptăţite la despăgubiri, deoarece, pe de o parte, nu constituie un cadru clar şi previzibil pentru valorificarea punctelor stabilite prin decizia Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor, iar, pe de altă parte, nu oferă nicio garanţie pentru valorificarea acestor puncte. Se mai susţine că, prin calcularea valorii despăgubirii ce urmează să fie acordată, aplicând grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, este încălcat principiul egalităţii în drepturi, întrucât persoanele îndreptăţite la despăgubiri în temeiul acestor prevederi legale sunt dezavantajate faţă de persoanele îndreptăţite care au încasat despăgubirile cuvenite, în temeiul Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. În ceea ce priveşte prevederile art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013, se arată că sunt contrare principiului neretroactivităţii legii civile, întrucât în privinţa dosarelor de despăgubiri soluţionate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor ca urmare a obligaţiei constatate printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, pronunţată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, se emite o decizie de compensare în puncte, potrivit procedurii instituite de Legea nr. 165/2013, iar nu a celei instituite prin Legea nr. 247/2005, care era legea în vigoare la data pronunţării hotărârii judecătoreşti. Se mai arată că această situaţie reprezintă în fapt o neexecutare a hotărârilor judecătoreşti, iar în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului a fost sancţionată atât neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, cât şi executarea cu întârziere a acestora. Invocă în acest sens hotărârile din 19 martie 1997 şi din 7 mai 2002, pronunţate în cauzele Hornsby împotriva Greciei şi, respectiv, Burdov împotriva Rusiei.
    7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, opinând că nu sunt nesocotite dispoziţiile din Legea fundamentală invocate în motivarea acesteia.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că textele de lege supuse controlului de constituţionalitate nu contravin dispoziţiilor din Legea fundamentală invocate.
    10. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 21 şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Din analiza motivării excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că autorul excepţiei formulează critici de neconstituţionalitate în legătură cu prevederile art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013, astfel încât Curtea urmează să se pronunţe asupra acestor prevederi legale, potrivit cărora:
    - Art. 21 alin. (6): "(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naţionale şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.";
    - Art. 41 alin. (5): "(5) Obligaţiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor executa potrivit art. 21."
    14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 44 alin. (1) şi alin. (2) teza întâi referitor la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate şi a proprietăţii private.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că din studierea documentelor aflate la dosarul cauzei rezultă că, în speţa de faţă, decizia de validare contestată nu a fost emisă de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor ca urmare a îndeplinirii unei obligaţii stabilite în acest sens printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Aşadar, nu sunt incidente în cauză prevederile art. 41 alin. (5) din legea menţionată, care reglementează modalitatea concretă de aducere la îndeplinire a obligaţiilor privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin asemenea hotărâri judecătoreşti. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 este inadmisibilă, nefiind îndeplinită condiţia de admisibilitate referitoare la legătura cu soluţionarea cauzei, stabilită prin art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.
    16. În ce priveşte dispoziţiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, care prevăd că evaluarea imobilului imposibil de restituit în natură se face conform grilei notariale existente la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a arătat, în esenţă, că aplicarea acestor dispoziţii legale în vederea stabilirii despăgubirilor creează un regim discriminatoriu faţă de persoanele care au beneficiat de prevederile Legii nr. 247/2005. În legătură cu susţineri similare, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin mai multe decizii, prin prisma aceloraşi dispoziţii constituţionale invocate şi în prezenta cauză (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 715 din 9 decembrie 2014, paragrafele 23-26, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 13 februarie 2015, Decizia nr. 561 din 16 iulie 2015, paragrafele 17-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 19 august 2015, sau Decizia nr. 805 din 24 noiembrie 2015, paragraful 29, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 8 februarie 2016).
    17. Astfel, Curtea a respins ca neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 15 alin. (2), art. 16 şi art. 44 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală, statuând că, potrivit principiului tempus regit actum, este firesc ca modalitatea de calcul al despăgubirilor să se supună regulilor în vigoare la data acordării lor prin decizie a autorităţii abilitate. Sub acest aspect, în jurisprudenţa sa, de exemplu, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, instanţa constituţională a statuat că, dacă, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective. În legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, în jurisprudenţa sa Curtea Constituţională a observat că modul de reparare a injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecută ţine de opţiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
    18. De asemenea, Curtea a mai observat că evaluarea imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 constituie modalitatea prin care legiuitorul a înţeles să transpună în legislaţia naţională exigenţele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, aşa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013. Tot potrivit acestei expuneri de motive, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, că scopul legiuitorului a constat în introducerea prin noul act normativ a unui sistem unitar şi previzibil de evaluare a imobilelor, prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi. Curtea a admis cu acel prilej că prin intermediul acestui nou sistem de calcul este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate, sub formă de puncte, să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislaţiei anterioare în materie - Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi Legea nr. 247/2005 - referitoare la stabilirea valorii de piaţă a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaţionale de evaluare. Însă, aşa cum s-a arătat prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalităţi prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligaţia ca măsurile adoptate să respecte principiul proporţionalităţii, aşadar, să fie adecvate, rezonabile şi să asigure un just echilibru între interesul individual şi cel general al societăţii.

    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    I. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Paul Claudiu Munteanu în Dosarul nr. 44.053/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.
    II. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile menţionate sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 7 aprilie 2016.


                 PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                         AUGUSTIN ZEGREAN

                        Magistrat-asistent,
                       Valentina Bărbăţeanu

                              ----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016