Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 19 din 17 octombrie 2011 privind recursul in interesul legii, referitor la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, prin luarea in considerare a formelor de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 19 din 17 octombrie 2011 privind recursul in interesul legii, referitor la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, prin luarea in considerare a formelor de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974

EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - COMPLETUL COMPETENT SA JUDECE RECURSUL IN INTERESUL LEGII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 22 noiembrie 2011

Comenteaza legea

Dosar nr. 18/2011


    Rodica Aida Popa         - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie
                               şi Justiţie, preşedintele completului
    Lavinia Curelea          - preşedintele Secţiei I civile
    Gabriela Victoria Bîrsan - preşedintele Secţiei de contencios administrativ
                               şi fiscal
    Adrian Bordea            - preşedintele Secţiei a II-a civile
    Corina Jîjîie            - preşedintele Secţiei penale
    Raluca Moglan            - judecãtor la Secţia I civilã
    Romaniţa Vrînceanu       - judecãtor la Secţia I civilã
    Bianca Elena Ţãndãrescu  - judecãtor la Secţia I civilã, judecãtor raportor
    Creţu Dragu              - judecãtor la Secţia I civilã
    Carmen Elena Popoiag     - judecãtor la Secţia I civilã
    Florentin Sorin Drãguţ   - judecãtor la Secţia I civilã
    Corina Corbu             - judecãtor la Secţia de contencios administrativ
                               şi fiscal, judecãtor raportor
    Carmen Frumuşelu         - judecãtor la Secţia de contencios administrativ
                               şi fiscal
    Iuliana Rîciu            - judecãtor la Secţia de contencios administrativ
                               şi fiscal
    Gabriela Bogasiu         - judecãtor la Secţia de contencios administrativ
                               şi fiscal
    Liliana Vişan            - judecãtor la Secţia de contencios administrativ
                               şi fiscal
    Gheorghiţa Luţac         - judecãtor la Secţia de contencios administrativ
                               şi fiscal
    Viorica Trestianu        - judecãtor la Secţia a II-a civilã,
                               judecãtor raportor
    Elena Daniela Marta      - judecãtor la Secţia a II-a civilã
    Roxana Popa              - judecãtor la Secţia a II-a civilã
    Aurelia Motea            - judecãtor la Secţia a II-a civilã
    Maura Olaru              - judecãtor la Secţia a II-a civilã
    Minodora Condoiu         - judecãtor la Secţia a II-a civilã
    Alixandri Vasile         - judecãtor la Secţia penalã
    Mariana Ghena            - judecãtor la Secţia penalã

    Completul competent sã judece recursul în interesul legii ce formeazã obiectul Dosarului nr. 18/2011 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 330^6 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010, şi ale art. 27^2 alin. 2 lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    Şedinţa completului este prezidatã de doamna judecãtor dr. Rodica Aida Popa, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin.
    La şedinţa de judecatã participã magistratul-asistent şef al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, domnul Bogdan Georgescu, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 27^3 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent sã judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurãrilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obţinute în acord global, prevãzute de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea retribuirii dupã cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974.
    Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia şi pronunţarea unei decizii prin care sã se asigure interpretarea şi aplicarea unitarã a legii.

                            ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constatã urmãtoarele:
    1. Problema de drept care a generat practica neunitarã
    Prin recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a arãtat cã în practica judiciarã naţionalã nu existã un punct de vedere unitar cu privire la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurãrilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obţinute în acord global, prevãzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii dupã cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974.
    2. Examenul jurisprudenţial
    Prin recursul în interesul legii se aratã cã în urma verificãrii jurisprudenţei la nivel naţional, cu privire la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurãrilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obţinute în acord global, prevãzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii dupã cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, a fost relevatã o practicã neunitarã.
    3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecãtoreşti
    3.1. Într-o primã orientare a practicii, unele instanţe de judecatã au considerat cã la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurãrilor sociale de stat casele judeţene de pensii au obligaţia sã valorifice şi veniturile suplimentare obţinute în acord global. În acest sens instanţele au reţinut cã neluarea în considerare a sumelor respective, care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurãri sociale, echivaleazã cu o încãlcare a principiului contributivitãţii, având drept consecinţã, pe de o parte, nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor atunci când a consacrat acest principiu, iar, pe de altã parte, crearea unei discriminãri între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior şi ulterior intrãrii în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale.
    3.2. Într-o a doua orientare a practicii, alte instanţe au considerat cã veniturile obţinute în acord global, prevãzute în legislaţia anterioarã anului 2001, nu pot fi valorificate la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurãrilor sociale de stat. În argumentarea acestei opinii au fost avute în vedere dispoziţiile menţionate la pct. IV din anexa la Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurãrilor sociale de stat, care stipuleazã cã nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au fãcut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie şi dupã timp, pe bazã de tarife sau cote procentuale, aceastã dispoziţie legalã fiind în concordanţã cu prevederile Legii nr. 19/2000.
    În consecinţã, faţã de prevederile legale evocate, determinant în valorificarea veniturilor suplimentare la calculul pensiilor, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, este ca acestea sã fi fãcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislaţiei anterioare şi sã fi fost înregistrate în carnetul de muncã pânã la data de 1 aprilie 1992 (data intrãrii în vigoare a Legii nr. 49/1992 pentru modificarea şi completarea unor reglementãri din legislaţia de asigurãri sociale), iar, ulterior acestei date, sã fi avut caracter permanent, sã fi fãcut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislaţiei anterioare, şi sã fi fost înregistrate în carnetul de muncã sau dovedite cu adeverinţele eliberate de unitãţi, conform legislaţiei în vigoare.
    Întrucât veniturile realizate în acord global nu reprezentau sporuri cu caracter permanent, s-a considerat, avându-se în vedere principiul neretroactivitãţii legii civile, cã nu poate fi recunoscutã incidenţa, în aceste cauze, a principiului contributivitãţii, pentru perioada anterioarã datei de 1 aprilie 2001.
    4. Opinia procurorului general
    Procurorul general a opinat pentru a doua orientare jurisprudenţialã.
    Prin argumentele expuse de procurorul general s-a arãtat cã, în virtutea principiului neretroactivitãţii legii, dispoziţiile Legii nr. 19/2000 sunt aplicabile persoanelor care au realizat stagii de cotizare şi se vor pensiona dupã intrarea în vigoare a legii, iar în privinţa perioadei anterioare intrãrii sale în vigoare, aceastã lege cuprinde dispoziţii tranzitorii speciale în art. 164.
    Formele de retribuire în acord global au fost exceptate de legiuitor, în mod expres, de la calculul pentru stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au fãcut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, iar drepturile bãneşti obţinute în acord global erau venituri suplimentare, ca parte variabilã a retribuţiei, şi nu au fost înscrise în carnetele de muncã, astfel încât nu pot fi luate în calcul la determinarea punctajelor anuale potrivit dispoziţiilor art. 164 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000.
    Susţinerea, conform cãreia s-ar încãlca prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale, nu poate fi primitã întrucât nu suntem în prezenţa unui "bun", noţiune cu semnificaţie autonomã, în sensul Convenţiei, care, fãrã a se limita numai la proprietatea unor bunuri corporale, include orice interes economic cu valoare patrimonialã, şi nici a unei "speranţe legitime", deoarece atât dispoziţiile art. 164 din Legea nr. 19/2000, cât şi cele ale Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 4/2005 stabilesc în mod expres elementele care stau la baza determinãrii şi recalculãrii punctajului anual pentru perioadele anterioare intrãrii în vigoare a noii reglementãri-cadru în domeniul sistemului public de pensii.
    În justificarea interesului actual în promovarea recursului în interesul legii, procurorul general a arãtat cã, deşi Legea nr. 19/2000 a fost abrogatã în mod expres prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, problema de drept invocatã subzistã şi se cuvine a fi dezlegatã, având în vedere dispoziţiile tranzitorii conţinute de art. 174 şi 178 din Legea nr. 263/2010.
    5. Raportul asupra recursului în interesul legii
    Prin raportul întocmit în cauzã au fost propuse douã soluţii:
    5.1. O primã soluţie propusã prin raport a fost aceea de respingere a recursului în interesului legii, ca inadmisibil, pentru prezervarea autoritãţii de lucru interpretat, având în vedere cã, prin Decizia nr. 30 din 16 noiembrie 2009*), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite a respins recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi sesizarea Colegiul de conducere al Curţii de Apel Craiova cu privire la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurãrilor sociale de stat, referitor la posibilitatea luãrii în considerare a formelor de retribuire obţinute în acord global, prevãzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 57/1974 privind retribuirea dupã cantitatea şi calitatea muncii, cu motivarea cã "textele de lege enunţate, fiind clare şi lipsite de echivoc, nu suntem în prezenţa unei ambiguitãţi de reglementare, astfel încât nu se poate considera cã problema de drept supusã examinãrii este susceptibilã de a fi soluţionatã diferit de instanţele judecãtoreşti, iar dispoziţiile art. 329 din Codul de procedurã civilã nu sunt aplicabile". În argumentarea acestei soluţii a fost avut în vedere faptul cã dispoziţiile supuse interpretãrii pe calea recursului în interesul legii nu au suferit modificãri sau completãri.
-----------
    *) Decizia nr. 30/2009 nu a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    5.2. A doua soluţie propusã prin raportul întocmit în cauzã a fost de admitere a recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la aplicarea dispoziţiilor privind stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurãrilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obţinute în acord global, prevãzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 57/1974, în sensul cã, în raport cu circumstanţele particulare ale cauzelor deduse judecãţii, în ipoteza în care se va dovedi cã, pentru sumele salariale, reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord, s-a plãtit contribuţia de asigurãri sociale la sistemul public de pensii şi aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul brut, formele de retribuire obţinute în acord global vor fi luate în considerare pentru stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public.
    6. Înalta Curte
    Aşa cum rezultã din expunerea anterioarã a circumstanţelor care au condus la promovarea recursului în interesul legii, obiectul practicii neunitare îl reprezintã soluţiile pronunţate de instanţele judecãtoreşti cu privire la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurãrilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obţinute în acord global, prevãzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii dupã cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974.
    Legea nr. 19/2000 a instituit, prin art. 2 lit. e), ca principiu fundamental al sistemului de asigurãri sociale român, principiul contributivitãţii, nominalizat expres şi în preambulul legii. Acest principiu era prevãzut, chiar dacã nu era menţionat în mod expres, şi în legea anterioarã, respectiv Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi asistenţã socialã, stipulându-se cã dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetãţenilor care au desfãşurat o activitate permanentã pe baza unui contract de muncã pentru care angajatorii au plãtit contribuţia de asigurãri sociale prevãzutã de lege.
    Sub acest aspect nu poate fi primitã teoria, îmbrãţişatã în a doua orientare jurisprudenţialã, în sensul cã s-ar face o aplicare retroactivã a Legii nr. 19/2000, în ceea ce priveşte principiul contributivitãţii, pentru persoanele ale cãror drepturi la pensie s-au nãscut anterior datei de 1 aprilie 2001.
    Potrivit Legii nr. 3/1977, actul normativ în baza cãruia au fost stabilite pensiile aflate în discuţie, nu existã obligaţia salariatului de a vira contribuţia pentru pensia de asigurãri sociale, aceastã obligaţie revenind numai angajatorului. Ulterior, noua lege a pensiilor, Legea nr. 19/2000, a instituit obligaţia virãrii acestei contribuţii de asigurãri sociale atât pentru angajator, cât şi pentru angajat, reglementând şi posibilitatea recalculãrii pensiei prin adãugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia (art. 169).
    Conform art. 8, 9 şi 117 din Legea nr. 57/1974 şi art. 4 şi 5 din Legea nr. 2/1983 cu privire la principiile de bazã ale perfecţionãrii sistemului de retribuire a muncii şi de repartiţie a veniturilor oamenilor muncii, care reglementa lucrul în acord global şi instituia forma de retribuire prin acord global, veniturile realizate prin munca în acord global nu aveau natura unor sporuri, ci, la acea vreme, ele reprezentau însãşi o formã de retribuire.
    În acelaşi timp dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 3/1977 prevedeau cã baza de calcul al pensiei o constituie retribuţia tarifarã, text ce a fost modificat ulterior prin Legea nr. 49/1992, prin care baza de calcul al pensiei a fost extinsã, în sensul cã la stabilirea drepturilor de pensionare erau avute în vedere salariul de bazã şi o serie de sporuri sau indemnizaţii ce nu intraserã anterior în aceastã bazã.
    Apariţia Legii nr. 19/2000 a dus la crearea unui sistem de asigurãri sociale de tip nou, construit în jurul unui principiu fundamental, şi anume cã orice element salarial, efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul şi/sau angajatorul (în funcţie de reglementarea în vigoare) au/a achitat statului contribuţii de asigurãri sociale trebuie sã se reflecte în cuantumul pensiei.
    În acest sens, pentru înlãturarea inechitãţilor dintre Legea nr. 19/2000 şi Legea nr. 3/1977, în cursul anului 2005 a apãrut Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurãrilor sociale de stat, iar dispoziţiile art. 1 şi art. 2 alin. (1) din acest act normativ stipuleazã cã se recalculeazã toate pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurãrilor sociale de stat, stabilite în baza legislaţiei în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, recalculare care se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.
    La pct. I-V din anexa la Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 4/2005 sunt enumerate sporurile, indemnizaţiile şi orice alte venituri suplimentare care trebuie avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual, însã, prin dispoziţiile pct. VI se stipuleazã în mod expres cã nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au fãcut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori dupã timp, pe bazã de tarife sau cote procentuale.
    Aceastã dispoziţie normativã pe care procurorul general îşi întemeiazã argumentaţia poate fi însã înlãturatã întrucât intrã în contradicţie atât cu prevederile anterioare din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 4/2005, cât şi cu Legea nr. 19/2000, în condiţiile în care s-a încãlcat principiul ierarhiei actelor normative, Legea nr. 19/2000 fiind legea-cadru, iar ordonanţa de urgenţã fiind datã în aplicarea acestei legi, astfel încât se încalcã principiul fundamental al contributivitãţii, cu neluarea în calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii, anterior datei de 1 aprilie 2001.
    Normele speciale reprezentate de dispoziţiile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 4/2005 se completeazã cu cele generale cuprinse în Legea nr. 19/2000, ambele reglementând domeniul pensiilor din sistemul public. Or, constatând aplicarea principiului contributivitãţii, instanţa de judecatã nu creeazã norme juridice noi, dupã cum nu le ignorã pe cele existente, ci aplicã o normã juridicã existentã, cu valoare de principiu, unor situaţii particulare, în care este lipsit de relevanţã juridicã caracterul temporar şi variabil al unor venituri, câtã vreme, pentru acestea, au fost reţinute sume reprezentând contribuţii la fondul de pensii.
    În acest sens trebuie subliniat cã dispoziţiile menţiunii de la pct. VI din anexa la Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 4/2005 au fost atacate la Curtea Constituţionalã a României, respingându-se excepţia de neconstituţionalitate, conform Deciziei nr. 736 din 24 octombrie 2006, însã aceastã decizie a Curţii Constituţionale nu exclude "de plano" posibilitatea valorificãrii veniturilor enumerate în mod exhaustiv în acest act normativ, ci prevede cã aplicabilitatea la cazul concret a acestor prevederi legale se stabileşte de instanţã, în funcţie de includerea sau nu a acestor venituri în baza de calcul al contribuţiilor de asigurãri sociale. Astfel, în opinia Curţii Constituţionale, problema dacã aceste venituri au fãcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor şi dacã s-au încasat sau nu contribuţii de asigurãri sociale de stat pentru veniturile excluse de la punctajul anual constituie probleme de fapt şi de aplicare a legii a cãror soluţionare intrã în competenţa exclusivã a instanţelor judecãtoreşti.
    Astfel fiind, în acord cu Decizia nr. 736 din 24 decembrie 2006 a Curţii Constituţionale, instanţelor judecãtoreşti, în exercitarea deplinei jurisdicţii în fapt şi în drept, le incumbã atributul exclusiv al verificãrii împrejurãrilor dacã, potrivit legislaţiei anterioare, s-au încasat sau nu contribuţii de asigurãri sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual şi dacã aceste venituri au fãcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor, acestea constituind probleme de fapt şi de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, iar nu o problemã de interpretare a legii.
    Astfel, interpretarea general obligatorie, care ar contura sau determina înţelesul şi sensul legii, are ca obiect principal şi exclusiv interpretarea consideratã ca necesarã, faţã de sensul îndoielnic sau obscur al legii.
    Interpretarea cazuisticã, însã, are în vedere nu un impediment determinat de o lege neclarã sau obscurã, ci aplicarea legii, în funcţie de circumstanţele particulare ale cauzei, care incumbã exclusiv instanţelor judecãtoreşti învestite cu o anumitã cauzã.
    Aceastã concluzie este întãritã de considerentele Curţii Europene a Drepturilor Omului, enunţate în Cauza Moşteanu contra României, (Hotãrârea din 22 noiembrie 2002, paragraful 42), astfel: în ceea ce priveşte obligaţia judecãtorilor de a se conforma jurisprudenţei stabilite de Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie, Curtea reaminteşte cã reunirea Secţiilor Unite ale unei jurisdicţii are drept scop sã confere autoritate deosebitã celor mai importante decizii de principiu pe care aceastã jurisdicţie este chematã sã le pronunţe; aceastã autoritate particularã - fiind vorba de o curte supremã - se impune secţiilor acestei jurisdicţii, ca şi jurisdicţiilor inferioare, fãrã a se aduce atingere dreptului şi sarcinii lor de a examina, în totalã independenţã, cazurile concrete care le sunt supuse judecãţii.
    În concluzie, neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurãri sociale echivaleazã cu o încãlcare a principiului contributivitãţii, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuţiei de asigurãri sociale) şi crearea unei discriminãri între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior şi ulterior intrãrii în vigoare a Legii nr. 19/2000, Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 4/2005 fiind emisã în considerarea atingerii scopului fundamental al înlãturãrii inechitãţilor dintre persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, Legea nr. 19/2000, în ceea ce priveşte cuantumul acestor drepturi.
    Astfel, în condiţiile în care se constatã de cãtre instanţele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor cã pentru sumele salariale, reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord, angajatorul a plãtit contribuţia de asigurãri sociale la sistemul public de pensii, cã aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bazã brut, cã bugetul asigurãrilor sociale a fost alimentat cu contribuţia de asigurãri sociale plãtitã de cãtre angajator, aferentã veniturilor salariale suplimentare obţinute de cãtre salariaţi, este firesc ca o parte din aceastã contribuţie sã revinã foştilor salariaţi, în prezent pensionaţi, şi sã fie avutã în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, conform Legii nr. 19/2000 şi Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 4/2005.

    Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 330^7 cu referire la art. 329 din Codul de procedurã civilã, aşa cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010,

                 ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                           În numele legii
                               DECIDE:

    Admite recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    În interpretarea dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 78 şi art. 164 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale şi ale art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurãrilor sociale de stat, stabileşte cã:
    Formele de retribuire obţinute în acord global, prevãzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii dupã cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacã au fost incluse în salariul brut şi, pentru acestea, s-a plãtit contribuţia de asigurãri sociale la sistemul public de pensii.
    Obligatorie, potrivit art. 330^7 alin. 4 din Codul de procedurã civilã.
    Pronunţatã, în şedinţã publicã astãzi, 17 octombrie 2011.

                           VICEPREŞEDINTELE
                  ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
                           RODICA AIDA POPA

                       Magistrat-asistent-şef,
                          Bogdan Georgescu

                              --------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIE nr. 19 din 17 octombrie 2011

Comentarii

IORDACHE ALEXANDRU

03 Iunie 2013

Buna ziua, toate bune si frumoase ,ma refer aici la Decizia nr.19 din 17 octombrie 2011 a iccj,numai ca in teritoriu salariatii din Casele de Pensii,spun altceva.De ce oare?.Nu mai este valabila aceasta decizie,nu mai este valabil principiul contributivitatii ?. Va intreb,care este adevarul ? Cu stima Iordache Ale. P.S.Oare?! asteapta sa mai...............murin din noi(pensionarii).Daca este asa este CINIC.De ce cei de la casele judetene ne trimit in alte parti (nu stiu ce comisie din Ministerul Muncii,etc

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"