Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 179 din 19 martie 2015  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 179 din 19 martie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 370 din 27 mai 2015
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, excepţie ridicată de Rodica Ileana Dragoş în Dosarul nr. 1.368/83/2014 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.305D/2014.
    2. La apelul nominal se prezintă partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, prin consilier juridic Ionuţ-Cristian Mirea-Buturugă, cu delegaţie la dosar. Lipsesc autorul excepţiei de neconstituţionalitate şi partea Societatea Comercială "Electrolux România" - S.A., faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.306D/2014, 1.308D/2014-1.313D/2014, 1.317D/2014, 1.318D/2014 şi 1.390D/2014 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Raimond Ioan Bicsi, Gyongyi Gulya, Lenuţa Nistor, Rodica Semeniuc, Eva Csilla Vincze, Erika Maria Lazăr, Zoltan Imre, Ioan Ardelean, Mariana Ciontoş şi Erzsebet Nyiri în Dosarele nr. 1.375/83/2014, 1.417/83/2014, 1.438/83/2014, 1.439/83/2014, 1.440/83/2014, 1.441/83/2014, 1.443/83/2014, 1.377/83/2014, 1.379/83/2014 şi 1.419/83/2014 ale Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal se prezintă partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, prin consilier juridic Ionuţ-Cristian Mirea-Buturugă, cu delegaţie la dosar. Lipsesc autorii excepţiei de neconstituţionalitate şi partea Societatea Comercială "Electrolux România" - S.A., faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, având în vedere identitatea obiectului excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.305D/2014, 1.306D/2014, 1.308D/2014-1.313D/2014, 1.317D/2014, 1.318D/2014 şi 1.390D/2014, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
    6. Reprezentantul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili nu se opune conexării dosarelor.
    7. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
    8. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.306D/2014, 1.308D/2014-1.313D/2014, 1.317D/2014, 1.318D/2014 şi 1.390D/2014 la Dosarul nr. 1.305D/2014, care este primul înregistrat.
    9. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că autorii excepţiei solicită plata unor drepturi compensatorii prevăzute în contractul colectiv de muncă. Or, începând cu data de 1 ianuarie 2011, aspectele de natură fiscală referitoare la contribuabilii sistemelor de asigurări sociale, bazele de calcul şi excepţiile specifice fiecărei contribuţii sociale au fost preluate din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii în cuprinsul Legii nr. 571/2003 privind codul fiscal (Codul fiscal). Astfel, încă de la 1 ianuarie 2014, art. 296^4 alin. (1) lit. t) şi ţ) din codul fiscal a prevăzut că în baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale individuale obligatorii sunt incluse şi veniturile reprezentând plăţi compensatorii suportate de angajator potrivit contractului colectiv sau individual de muncă, precum şi veniturile acordate la momentul disponibilizării, venitul lunar de completare sau plăţile compensatorii, suportate din bugetul asigurărilor de şomaj, potrivit actelor normative care reglementează aceste domenii. Prin urmare, nu a existat o exceptare a plăţii contribuţiei de asigurări sociale aferente acestor venituri înainte de data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013. Textul de lege criticat a abrogat dispoziţiile art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006 care se refereau la exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale pentru veniturile compensatorii şi acordate cu prilejul disponibilizării, potrivit actelor normative care reglementau aceste domenii, şi nu a sumelor suportate de angajator potrivit contractului colectiv sau individual de muncă. Mai arată că singurul act normativ care reglementează acordarea plăţilor compensatorii într-o manieră diferită de codul fiscal este Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, care prevede în art. 28 că plata compensatorie reprezintă o sumă neimpozabilă al cărui cuantum este egal cu salariul mediu net pe unitate, realizat în luna anterioară. Potrivit art. 37 din acelaşi act normativ, sumele aferente plăţilor compensatorii se plătesc de Agenţia Naţională pentru Ocupare şi Formare Profesională în conturile salariaţilor disponibilizaţi. Potrivit art. 40, coroborat cu art. 55 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999, plăţile compensatorii se suportă de la bugetul asigurărilor sociale din sumele constituite de către contribuabilii persoane juridice care se evidenţiază în capitolul venituri ale bugetului Agenţiei Naţionale pentru Ocupare şi Formare Profesională. În sfârşit, precizează că plăţile compensatorii sunt definite de art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999, în timp ce compensaţiile băneşti sunt sume asimilate veniturilor salariale, lor aplicându-se prevederile de impunere fiscală, prevăzute de art. 68 lit. l) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004. Depune concluzii scrise în acest sens.
    10. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că plăţile compensatorii nu reprezintă drepturi fundamentale, legiuitorul având libertatea de a dispune cu privire la regimul juridic aplicabil acestora.

                                    CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    11. Prin încheierile din 27 noiembrie 2014, pronunţate în dosarele nr. 1.368/83/2014, 1.375/83/2014, 1.417/83/2014, 1.438/83/2014, 1.439/83/2014, 1.440/83/2014, 1.441/83/2014, 1.443/83/2014, 1.377/83/2014 şi 1.379/83/2014, şi Încheierea din 10 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.419/83/2014, Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
    12. Excepţia a fost ridicată de Rodica Ileana Dragoş, Raimond Ioan Bicsi, Gyongyi Gulya, Lenuţa Nistor, Rodica Semeniuc, Eva Csilla Vincze, Erika Maria Lazăr, Zoltan Imre, Ioan Ardelean, Mariana Ciontoş şi Erzsebet Nyiri cu prilejul soluţionării unor litigii de muncă privind drepturi băneşti.
    13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii şi contravin principiului constituţional al justei aşezări a sarcinilor fiscale. În acest sens, arată că abrogarea dispoziţiilor art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006, care prevedeau că nu se plăteşte contribuţia de asigurări sociale pentru sumele acordate în momentul disponibilizării, ca venit lunar de completare sau ca plăţi compensatorii, îi plasează într-o situaţie diferită şi dezavantajoasă în raport cu alţi colegi care, anterior abrogării, au beneficiat de dispoziţiile art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006. Tratamentul juridic diferit nu este justificat în mod obiectiv şi rezonabil. Totodată, susţin că dispoziţiile de lege criticate instituie un tratament discriminatoriu, întrucât, în cazul în care persoana disponibilizată s-ar reîncadra în muncă, ar plăti o dublă contribuţie, atât cea aferentă plăţilor compensatorii, cât şi cea aferentă veniturilor pe care le obţine în temeiul noului contract de muncă încheiat.
    14. Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, legiuitorul având posibilitatea ca, pentru aceeaşi categorie de salariaţi, pentru perioade diferite, să reglementeze diferit problematica contribuţiei la asigurările sociale de sănătate.
    15. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente şi concluziile scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Potrivit încheierilor de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 20 septembrie 2013, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 24 martie 2014. Din examinarea motivării excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii excepţiei critică numai dispoziţiile art. 48 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013, care au următoarea redactare: "Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează: [...]
    2. La articolul 257, alineatele (3)-(7) se abrogă."
    19. Autorii excepţiei consideră că aceste texte de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi celor ale art. 56 alin. (2) privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia critică abrogarea, pe calea textului de lege supus controlului de constituţionalitate, a dispoziţiilor art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, dispoziţii care prevedeau următoarele: "Contribuţia de asigurări sociale de sănătate nu se datorează asupra sumelor acordate în momentul disponibilizării, venitului lunar de completare sau plăţilor compensatorii, potrivit actelor normative care reglementează aceste domenii, precum şi asupra indemnizaţiilor reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările ulterioare." Astfel, autorii susţin că, prin abrogarea acestui text de lege, s-a creat un tratament juridic diferit între angajaţii aceluiaşi angajator, unii dintre aceştia nemaiputând beneficia de dispoziţiile art. 257 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, ca urmare a abrogării acestora.
    21. Faţă de această critică, Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 139 din Constituţie, "Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege." Această reglementare reprezintă, în egală măsură, o garanţie pentru proprietatea cetăţenilor - în sensul că sumele plătite cu titlu de sarcini fiscale vor reprezenta voinţa legiuitorului, înlăturându-se astfel posibilitatea stabilirii unor contribuţii abuzive de către unele instituţii publice ale executivului -, dar şi o consacrare a dreptului exclusiv de care se bucură legiuitorul de a stabili aceste contribuţii, persoanele care sunt ţinute să contribuie şi eventualele excepţii de la această obligaţie. În acest sens, sunt relevante, mutatis mutandis, cele reţinute prin Decizia nr. 438 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 4 iulie 2012, în care Curtea a statuat că "numai legiuitorul poate acorda anumite scutiri sau reduceri de impozite în favoarea anumitor categorii de contribuabili şi în anumite perioade de timp, în funcţie de situaţiile conjuncturale, dar, evident, şi în raport cu situaţia economico-financiară a ţării în perioadele respective. Aşa fiind, legiuitorul, dând expresie politicii fiscale şi bugetare adoptate la un moment dat, are deplina libertate de a stabili impozite şi taxe, în măsura în care acestea sunt proporţionale, rezonabile şi echitabile."
    22. Prin urmare, aşa cum instanţa de contencios constituţional a statuat în decizia amintită, libertatea de reglementare nu poate aduce atingere limitelor constituţionale stabilite prin art. 16 alin. (1) şi art. 56 alin. (1) din Constituţie.
    23. În speţă, Curtea apreciază că textul de lege criticat se supune acestor condiţionări constituţionale, întrucât, aşa cum reiese din Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, "situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări". Aşa fiind, critica autorilor excepţiei referitoare la instituirea unui regim juridic discriminator este lipsită de temei.
    24. Cât priveşte argumentele invocate de reprezentantul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală referitoare la faptul că autorii excepţiei nu ar fi beneficiat de scutirea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile compensatorii acordate, întrucât acestea erau prevăzute în contractul colectiv de muncă, iar nu în lege, Curtea reţine că aceste aspecte nu revin competenţei sale, circumscrise doar aprecierii conformităţii textului de lege criticat cu dispoziţiile Legii fundamentale, ci competenţei instanţei de judecată, singura în măsură să decidă cu privire la pretenţiile părţilor, pe baza probelor administrate.
    25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Rodica Ileana Dragoş, Raimond Ioan Bicsi, Gyongyi Gulya, Lenuţa Nistor, Rodica Semeniuc, Eva Csilla Vincze, Erika Maria Lazăr, Zoltan Imre, Ioan Ardelean, Mariana Ciontoş şi Erzsebet Nyiri în dosarele nr. 1.368/83/2014, 1.375/83/2014, 1.417/83/2014, 1.438/83/2014, 1.439/83/2014, 1.440/83/2014, 1.441/83/2014, 1.443/83/2014, 1.377/83/2014, 1.379/83/2014 şi 1.419/83/2014 ale Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 48 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 19 martie 2015.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                            Patricia Marilena Ionea


                                     -----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016