Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Directorul general al Direcţiei Generale a Vamilor, ţinând seama de prevederile <>art. 72 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, în temeiul art. 394 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 626/1997 , emite urmãtoarea decizie: ART. 1 Pentru asigurarea clasificarii corecte a mãrfurilor în Tariful vamal de import al României se utilizeazã textul oficial al Notelor explicative ale Sistemului armonizat de denumire şi codificare a mãrfurilor, editia a II-a (1996), elaborate de Comitetul Sistemului armonizat şi aprobate de Consiliul de Cooperare Vamalã în temeiul art. 7 alin. 1 lit. b) şi al art. 8 din Convenţia internationala privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mãrfurilor, încheiatã la Bruxelles la 14 iunie 1983, ratificatã prin <>Legea nr. 98/1996 . ART. 2 Versiunea în limba romana a textului oficial al Notelor explicative ale Sistemului armonizat de denumire şi codificare a mãrfurilor, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezenta decizie, cuprinde aducerile la zi nr. 1-8, reprezentând toate modificãrile aduse Notelor explicative ale Sistemului armonizat de denumire şi codificare a mãrfurilor, elaborate de Comitetul Sistemului armonizat şi aprobate de Consiliul de Cooperare Vamalã pana la data emiterii prezentei decizii. ART. 3 Aducerile la zi elaborate de Comitetul Sistemului armonizat şi aprobate de Consiliul de Cooperare Vamalã ulterior publicãrii prezentei decizii se vor utiliza în baza deciziilor directorului general al Direcţiei Generale a Vamilor, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Directorul general al Direcţiei Generale a Vamilor, Gelu Ştefan Diaconu ANEXA SUMAR Reguli generale pentru interpretarea Sistemului armonizat SECŢIUNEA I ANIMALE VII ŞI PRODUSE ALE REGNULUI ANIMAL Note de Secţiune. 1. Animale vii. 2. Carne şi organe comestibile. 3. Peste şi crustacee, moluste şi alte nevertebrate acvatice. 4. Lapte şi produse lactate; oua de pãsãri; miere naturala; produse comestibile de origine animala, nedenumite şi necuprinse în alta parte. 5. Alte produse de origine animala, nedenumite şi necuprinse în alta parte. SECŢIUNEA II PRODUSE ALE REGNULUI VEGETAL Note de Secţiune. 6. Plante vii şi produse de floricultura. 7. Legume, plante, rãdãcini şi tuberculi alimentari. 8. Fructe comestibile; coji de citrice sau de pepeni. 9. Cafea, ceai, mate şi condimente. 10. Cereale. 11. Produse ale industriei moraritului; malt; amidon şi fecule; inulina; gluten de grâu. 12. Seminţe şi fructe oleaginoase; seminţe şi fructe diverse; plante industriale sau medicinale; paie şi furaje. 13. Gume, rasini şi alte seve şi extracte vegetale. 14. Materiale pentru impletit şi alte produse de origine vegetala, nedenumite şi necuprinse în alta parte. SECŢIUNEA III GRĂSIMI ŞI ULEIURI DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA; PRODUSE ALE DISOCIERII LOR; GRĂSIMI ALIMENTARE PRELUCRATE; CEARA DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA 15. Grãsimi şi uleiuri de origine animala sau vegetala; produse ale disocierii lor; grãsimi alimentare prelucrate; ceara de origine animala sau vegetala. SECŢIUNEA IV PRODUSE ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE; BĂUTURI, LICHIDE ALCOOLICE ŞI OŢET; TUTUN ŞI INLOCUITORI DE TUTUN PRELUCRATI Note de Secţiune. 16. Preparate din carne, din peste sau din crustacee, din moluste sau din alte nevertebrate acvatice. 17. Zaharuri şi produse zaharoase. 18. Cacao şi preparate din cacao. 19. Preparate pe baza de cereale, de fãina, de amidon, de fecule sau de lapte; produse de patiserie. 20. Preparate din legume, din fructe sau din alte pãrţi de plante. 21. Preparate alimentare diverse. 22. Bãuturi, lichide alcoolice şi oţet. 23. Reziduuri şi deşeuri ale industriei alimentare; alimente preparate pentru animale. 24. Tutun şi inlocuitori de tutun prelucrati. SECŢIUNEA V PRODUSE MINERALE 25. Sare; sulf; pamanturi şi pietre; ipsos, var şi ciment. 26. Minereuri, zgura şi cenusa. 27. Combustibili minerali, uleiuri minerale şi produsele rezultate din distilarea acestora; materiale bituminoase; ceara minerala. SECŢIUNEA VI PRODUSE ALE INDUSTRIEI CHIMICE SAU ALE INDUSTRIILOR CONEXE Note de Secţiune. 28. Produse chimice anorganice; compuşi anorganici sau organici ai metalelor preţioase, ai elementelor radioactive, ai metalelor de pamanturi rare sau ai izotopilor. 29. Produse chimice organice. 30. Produse farmaceutice. 31. Îngrãşãminte. 32. Extracte tanante sau colorante; tanini şi derivatii lor; pigmenti şi alte substanţe colorante; vopsele şi lacuri; masticuri; cerneluri. 33. Uleiuri esenţiale şi rezinoide; produse preparate de parfumerie sau de toaleta şi preparate cosmetice. 34. Sapunuri, agenţi de suprafata organici, preparate pentru spãlat, preparate lubrifiante, ceara artificiala, ceara preparata, produse pentru întreţinere, lumanari şi articole similare, paste pentru modelare, "ceara dentara" şi preparate dentare pe baza de ipsos sau ghips. 35. Substanţe albuminoide; produse pe baza de amidon sau de fecule modificate; cleiuri; enzime. 36. Pulberi şi explozivi; articole de pirotehnie; chibrituri; aliaje piroforice; materiale inflamabile. 37. Produse fotografice sau cinematografice. 38. Produse diverse ale industriei chimice. SECŢIUNEA VII MATERIALE PLASTICE ŞI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC; CAUCIUC ŞI ARTICOLE DIN CAUCIUC Note de Secţiune. 39. Materiale plastice şi articole din material plastic. 40. Cauciuc şi articole din cauciuc. SECŢIUNEA VIII PIEI BRUTE, PIEI TABACITE, BLANURI ŞI PRODUSE DIN ACESTEA; ARTICOLE DE CURELARIE ŞI DE SELARIE; ARTICOLE DE VOIAJ, BAGAJE DE MANA ŞI ARTICOLE SIMILARE; ARTICOLE DIN INTESTINE DE ANIMALE (ALTELE DECÂT CELE DE LA VIERMII DE MĂTASE) 41. Piei brute (altele decât blanuri) şi piei tabacite. 42. Obiecte din piele; articole de curelarie sau de selarie; articole de voiaj, bagaje de mana şi articole similare; articole din intestine de animale (altele decât cele de la viermii de mãtase) 43. Blanuri şi blanuri artificiale; articole din acestea. SECŢIUNEA IX LEMN, CĂRBUNE DE LEMN ŞI ARTICOLE DIN LEMN; PLUTA ŞI ARTICOLE DIN PLUTA; ARTICOLE DIN IMPLETITURI DIN FIBRE VEGETALE SAU DIN NUIELE 44. Lemn, cãrbune de lemn şi articole din lemn. 45. Pluta şi articole din pluta. 46. Articole din impletituri din fibre vegetale sau din nuiele. SECŢIUNEA X PASTA DIN LEMN SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROASE CELULOZICE; HÂRTIE SAU CARTON RECICLABILE (DEŞEURI ŞI MACULATURA); HÂRTIE ŞI CARTON ŞI ARTICOLE DIN ACESTEA 47. Pasta din lemn sau din alte materiale fibroase celulozice; hârtie sau carton reciclabile (deşeuri şi maculatura). 48. Hârtie şi carton; articole din pasta de celuloza, din hârtie sau din carton. 49. Cãrţi, ziare, ilustrate imprimate şi alte produse ale industriei de imprimare; manuscrise, texte dactilografiate şi schite sau planuri. SECŢIUNEA XI MATERIALE TEXTILE ŞI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE Note de Secţiune. 50. Mãtase. 51. Lana, par fin sau grosier de animale; fire şi tesaturi din par de cal. 52. Bumbac. 53. Alte fibre textile vegetale; fire de hârtie şi tesaturi din fire de hârtie. 54. Filamente sintetice sau artificiale. 55. Fibre sintetice sau artificiale discontinue. 56. Vata, pasla (fetru) şi materiale netesute; fire speciale; sfori, odgoane, funii, franghii şi articole din acestea. 57. Covoare şi alte acoperitoare de podea din materiale textile. 58. Tesaturi speciale; tesaturi buclate; dantele; tapiserii; pasmanterii; broderii. 59. Tesaturi impregnate, acoperite la suprafata sau stratificate; articole tehnice din materiale textile. 60. Materiale tricotate sau crosetate. 61. Articole şi accesorii de îmbrãcãminte, tricotate sau crosetate. 62. Articole şi accesorii de îmbrãcãminte, altele decât tricotate sau crosetate. 63. Alte articole textile confectionate; seturi; îmbrãcãminte purtata sau uzata; zdrente. SECŢIUNEA XII INCALTAMINTE, OBIECTE DE ACOPERIT CAPUL, UMBRELE, UMBRELE DE SOARE, BASTOANE, BICE, CRAVASE ŞI PĂRŢI ALE ACESTORA; PENE ŞI PUF PRELUCRATE ŞI ARTICOLE DIN ACESTEA; FLORI ARTIFICIALE; ARTICOLE DIN PAR UMAN 64. Incaltaminte, ghetre şi articole similare; pãrţi ale acestor articole. 65. Obiecte de acoperit capul şi pãrţi ale acestora. 66. Umbrele de ploaie, umbrelute, umbrele de soare, bastoane, bastoane-scaun, bice, cravase şi pãrţi ale acestora. 67. Pene şi puf prelucrate şi articole din pene sau din puf; flori artificiale; articole din par uman. SECŢIUNEA XIII ARTICOLE DIN PIATRA, IPSOS, CIMENT, AZBEST, MICA SAU DIN MATERIALE SIMILARE; PRODUSE CERAMICE; STICLA ŞI ARTICOLE DIN STICLA 68. Articole din piatra, ipsos, ciment, azbest, mica sau din materiale similare. 69. Produse ceramice. 70. Sticla şi articole din sticla. SECŢIUNEA XIV PERLE NATURALE SAU DE CULTURA, PIETRE PREŢIOASE SAU SEMIPRETIOASE, METALE PREŢIOASE, METALE PLACATE SAU DUBLATE CU METALE PREŢIOASE ŞI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE; IMITATII DE BIJUTERII; MONEDE 71. Perle naturale sau de cultura, pietre preţioase sau semipretioase, metale preţioase, metale placate sau dublate cu metale preţioase şi articole din aceste materiale; imitatii de bijuterii; monede. SECŢIUNEA XV METALE COMUNE ŞI ARTICOLE DIN METALE COMUNE Note de Secţiune. 72. Fonta, fier şi oţel. 73. Produse din fonta, din fier sau din oţel. 74. Cupru şi articole din cupru. 75. Nichel şi articole din nichel. 76. Aluminiu şi articole din aluminiu. 77. (Rezervat pentru o eventuala utilizare viitoare în Sistemul armonizat). 78. Plumb şi articole din plumb. 79. Zinc şi articole din zinc. 80. Staniu şi articole din staniu. 81. Alte metale comune; metalo-ceramice; articole din aceste materiale. 82. Unelte şi scule, articole de cutitarie şi tacamuri, din metale comune; pãrţi ale acestor articole, din metale comune. 83. Articole diverse din metale comune. SECŢIUNEA XVI MAŞINI ŞI APARATE, ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI PĂRŢI ALE ACESTORA; APARATE DE ÎNREGISTRAT SAU DE REPRODUS SUNETUL, APARATE DE ÎNREGISTRAT SAU DE REPRODUS IMAGINI ŞI SUNET DE TELEVIZIUNE; PĂRŢI ŞI ACCESORII ALE ACESTOR APARATE Note de Secţiune. 84. Reactoare nucleare, cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice; pãrţi ale acestora. 85. Maşini, aparate şi echipamente electrice şi pãrţi ale acestora; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul, aparate de înregistrat sau de reprodus imagini şi sunet de televiziune; pãrţi şi accesorii ale acestor aparate. SECŢIUNEA XVII MIJLOACE DE TRANSPORT ŞI ECHIPAMENTE AUXILIARE Note de Secţiune. 86. Vehicule şi echipamente pentru cãile ferate sau similare şi pãrţi ale acestora; aparate mecanice (inclusiv electromecanice) de semnalizare de trafic. 87. Vehicule terestre, altele decât materialul rulant de cale feratã şi tramvai; pãrţi şi accesorii ale acestora. 88. Vehicule aeriene, nave spatiale şi pãrţi ale acestora. 89. Vapoare, nave şi dispozitive plutitoare. SECŢIUNEA XVIII INSTRUMENTE ŞI APARATE OPTICE, FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE, DE MĂSURA, DE CONTROL SAU DE PRECIZIE; INSTRUMENTE ŞI APARATE MEDICO-CHIRURGICALE; CEASORNICARIE; INSTRUMENTE MUZICALE; PĂRŢI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA 90. Instrumente şi aparate optice, fotografice sau cinematografice, de mãsura, de control sau de precizie; instrumente şi aparate medico-chirurgicale; pãrţi şi accesorii ale acestora. 91. Ceasornicarie. 92. Instrumente muzicale; pãrţi şi accesorii ale acestora. SECŢIUNEA XIX ARME, MUNIŢII; PĂRŢI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA 93. Arme, muniţii; pãrţi şi accesorii ale acestora. SECŢIUNEA XX MĂRFURI ŞI PRODUSE DIVERSE 94. Mobila; mobilier medico-chirurgical; articole de pat şi similare; aparate de iluminat nedenumite şi necuprinse în alta parte; lampi pentru reclame luminoase, însemne luminoase, plãci indicatoare luminoase şi articole similare; construcţii prefabricate. 95. Jucarii, jocuri, articole pentru divertisment sau pentru sport; pãrţi şi accesorii ale acestora. 96. Articole diverse. SECŢIUNEA XXI OBIECTE DE ARTA, DE COLECTIE ŞI ANTICHITATI 97. Obiecte de arta, de colectie şi antichitati. 98. (Rezervat pentru anumite utilizãri particulare de cãtre Pãrţile contractante) 99. (Rezervat pentru anumite utilizãri particulare de cãtre Pãrţile contractante) ANEXA Lista codurilor numerice ale Sistemului armonizat suprimatã începând de la 1 ianuarie 1996. REGULI GENERALE PENTRU INTERPRETAREA SISTEMULUI ARMONIZAT ÎNCADRAREA MĂRFURILOR ÎN NOMENCLATURA PENTRU CLASIFICAREA MĂRFURILOR ÎN TARIFELE VAMALE SE FACE CONFORM PRINCIPIILOR URMĂTOARE: REGULA 1 ENUNTUL TITLURILOR SECŢIUNILOR, CAPITOLELOR SAU SUBCAPITOLELOR ESTE CONSIDERAT CA AVÂND NUMAI O VALOARE INDICATIVA, CLASIFICAREA MĂRFURILOR CONSIDERÂNDU-SE LEGAL DETERMINATA ATUNCI CÂND ESTE ÎN CONCORDANTA CU TEXTUL POZIŢIILOR ŞI NOTELOR DE SECŢIUNI ŞI DE CAPITOLE ŞI, ATUNCI CÂND NU SUNT CONTRARE TERMENILOR UTILIZAŢI ÎN ACELE POZIŢII ŞI NOTE, DUPĂ REGULILE URMĂTOARE. NOTA EXPLICATIVA I) Nomenclatura prezintã, sub o forma sistematica mãrfurile care fac obiectul comerţului internaţional. Ea grupeazã mãrfurile în Secţiuni, Capitole şi Subcapitole care au fost denumite cat mai concis şi care indica categoria şi genul de produse pe care le conţin. Dar a fost aproape imposibil în unele cazuri, datoritã diversitatii şi numãrului de articole, sa fie inglobate toate sau sa fie în întregime enumerate în titlul acestor rubrici. II) Regula 1 începe prin a dispune ca titlurile nu au decât o valoare indicativa. Din aceasta nu rezulta nici o consecinta juridicã pentru clasificare. III) A doua parte a Regulii prevede ca, clasificarea este determinata: a) conform denumirii poziţiilor şi Notelor de Secţiune şi ale Capitolelor, şi b) când este cazul, atunci când nu sunt contrare termenilor poziţiilor şi Notelor respective, conform dispoziţiilor Regulilor 2, 3, 4 şi 5. IV) Dispoziţia III) a) indica faptul ca multe mãrfuri pot fi clasificate în Nomenclatura fãrã a fi necesar de a face apel la Regulile generale interpretative (de exemplu cai vii (poziţia nr. 01.01), preparatele şi articolele farmaceutice vizate de Nota 4 a Capitolului 30 (poziţia nr. 30.06)). V) În dispoziţia III) b) fraza atunci când nu sunt contrare termenilor poziţiilor respective şi Notelor este destinatã sa precizeze, fãrã echivoc, ca termenii poziţiilor şi ai Notelor Secţiunilor şi Capitolelor au caracter prioritar la clasificare fata de orice alte consideratii. De exemplu, la Capitolul 31, Notele dispun ca unele poziţii nu se referã decât la mãrfuri determinate. Rezulta ca, conţinutul acestor poziţii nu poate fi largit pentru a include mãrfuri care, altfel, ar fi aparţinut acestor poziţii prin aplicarea Regulii 2 b). REGULA 2 a) ORICE REFERIRE LA UN ARTICOL DE LA O POZIŢIE DETERMINATA ACOPERĂ ACEST ARTICOL, CHIAR INCOMPLET SAU NEFINIT, CU CONDIŢIA CA EL SA PREZINTE, CA ATARE, CARACTERISTICILE ESENŢIALE ALE ARTICOLULUI COMPLET SAU FINIT. ACEASTA REGULA SE APLICA ŞI ARTICOLULUI COMPLET SAU FINIT, SAU CONSIDERAT CA ATARE, ÎN VIRTUTEA DISPOZIŢIILOR PRECEDENTE, ATUNCI CÂND ARTICOLUL ESTE PREZENTAT DEMONTAT SAU NEMONTAT. b) ORICE MENŢIUNE LA UN MATERIAL DE LA O POZIŢIE DETERMINATA SE REFERĂ LA ACEL MATERIAL FIE ÎN STARE PURA, FIE AMESTECAT SAU ASOCIAT CU ALTE MATERIALE. DE ASEMENEA, ORICE MENŢIUNE LA PRODUSE DINTR-UN ANUMIT MATERIAL SE REFERĂ LA PRODUSELE ALCĂTUITE TOTAL SAU PARŢIAL DIN ACEST MATERIAL. CLASIFICAREA ACESTOR PRODUSE AMESTECATE SAU A ARTICOLELOR COMPOZITE SE FACE CONFORM PRINCIPIILOR ENUNŢATE ÎN REGULA 3. NOTE EXPLICATIVE REGULA 2 a) (Articole incomplete sau nefinite) I) Prima parte a Regulii 2 a) largeste conţinutul poziţiei care menţioneazã un anumit articol, astfel încât sa cuprindã nu numai articolul complet dar şi articolul incomplet sau nefinit, cu condiţia de a prezenta, în acea stare, caracteristicile esenţiale ale articolului complet sau finit. II) Dispoziţiile acestei Reguli se extind asupra eboselor articolelor, mai puţin în cazul când sunt denumite expres într-o poziţie determinata. Se considera ebose, articolele care nu pot fi utilizate ca atare, având aproximativ forma sau profilul piesei sau obiectului finit, care nu pot fi utilizate, decât în mod excepţional, pentru alte scopuri decât pentru fabricarea acestei piese sau obiect. Produsele semi-fabricate, care nu prezintã încã forma esenţialã a articolelor finite (cum este cazul barelor, discurilor, tuburilor) nu se considera ca fiind ebose. III) Ţinând seama de conţinutul poziţiilor Secţiunilor I pana la VI, aceasta parte a Regulii nu se aplica în mod normal produselor acestor Secţiuni. IV) Mai multe cazuri de aplicare a acestei Reguli sunt prezentate în Consideratiile generale ale Secţiunilor sau ale Capitolelor (Secţiunea XVI, Capitolele 61, 62, 86, 87 şi mai ales 90). REGULA 2 a) (Articole prezentate în stare demontata sau nemontata) V) A doua parte a Regulii 2 a) clasifica la aceeaşi poziţie cu articolul montat, articolul complet sau finit prezentat în stare demontata sau nemontata. Mãrfurile sunt prezentate în aceasta stare mai ales pentru motive cum ar fi necesitatea sau comoditatea ambalajului, manipularea mãrfurilor sau transportul. VI) Aceasta Regula de clasificare se aplica de asemenea şi articolului incomplet sau nefinit prezentat în stare demontata sau nemontata, atunci când poate fi considerat ca finit sau complet, conform primei pãrţi a acestei Reguli. VII) Se considera ca articol demontat sau nemontat pentru aplicarea acestei Reguli, articolul ale cãrui diferite elemente sunt destinate a fi asamblate fie cu ajutorul mijloacelor simple (suruburi, buloane, nituri etc.), fie, de exemplu, prin nituire sau sudare, cu condiţia sa fie numai operaţiuni de montare. Elementele nemontate ale unui articol, care sunt în numãr mai mare decât cele necesare pentru constituirea unui articol complet, urmeazã regimul lor propriu de clasificare. VIII) Cazuri de aplicare a acestei Reguli sunt date în Consideratiile generale ale Secţiunilor şi Capitolelor (în special Secţiunea XVI, Capitolele 44, 86, 87 şi 89). IX) Ţinând seama de conţinutul poziţiilor Secţiunilor I-VI, aceasta parte a Regulii nu se aplica în mod normal produselor din aceste Secţiuni. REGULA 2 b) (Produse amestecate şi articole compozite) X) Regula 2 b) se referã la materiale amestecate sau asociate cu alte materiale şi la produsele constituite din doua sau mai multe materiale. Poziţiile la care se referã sunt cele care menţioneazã un anumit material, de exemplu poziţia nr. 05.03, par de cal, sau cele care se referã la produse dintr-un anumit material, de exemplu poziţia nr. 45.03, articole din pluta. Trebuie menţionat faptul ca aceasta Regula se aplica numai în absenta oricãrei dispoziţii contrare în enunturile poziţiilor şi în Notele de Secţiune şi de Capitole (de exemplu poziţia nr. 15.03 - ... ulei de untura ... neamestecat). Produsele amestecate constituind preparate prezentate ca atare într-o Nota de Secţiune sau Capitol sau în denumirea unei poziţii, se clasifica conform Regulii I. XI) Efectul acestei Reguli este de a extinde aria de cuprindere a poziţiei care menţioneazã un anumit material, în scopul de a include în ea acest material amestecat sau asociat cu alte materiale. Acest efect este şi de a extinde conţinutul poziţiilor care menţioneazã produsele dintr-un anumit material prin includerea şi a produselor parţial constituite din acest material. XII) Ea nu largeste totuşi aria de cuprindere a poziţiilor la care se referã, pana la a putea conţine articole care nu corespund denumirii acestei poziţii, conform Regulii I, cum ar fi cazul adaugarii altor materiale sau substanţe care au ca efect schimbarea caracterului de marfa inclusã în aceasta poziţie. XIII) Ca o consecinta a acestei Reguli, materialele amestecate sau asociate cu alte materiale, precum şi produsele din doua sau mai multe materiale care sunt susceptibile a fi clasificate la mai multe poziţii, vor fi clasificate conform dispoziţiilor Regulii 3. REGULA 3 ATUNCI CÂND MĂRFURILE AR PUTEA FI CLASIFICATE ÎN DOUA SAU MAI MULTE POZIŢII PRIN APLICAREA REGULII 2 b) SAU ÎN ORICE ALT CAZ, CLASIFICAREA SE FACE DUPĂ CUM URMEAZĂ: a) POZIŢIA CEA MAI SPECIFICA ARE PRIORITATE FATA DE POZIŢIILE CU UN CONŢINUT MAI GENERAL. TOTUŞI, ATUNCI CÂND DOUA SAU MAI MULTE POZIŢII SE REFERĂ FIECARE NUMAI LA O PARTE DIN MATERIALELE CARE COMPUN UN PRODUS AMESTECAT SAU UN ARTICOL COMPOZIT, SAU LA O PARTE DINTRE ARTICOLELE MĂRFURILOR PREZENTATE ÎN SETURI, CONDIŢIONATE PENTRU VÂNZAREA CU AMĂNUNTUL, ACESTE POZIŢII SE CONSIDERA, ÎN RAPORT CU PRODUSUL SAU ARTICOLUL, LA FEL DE SPECIFICE, CHIAR DACĂ UNA DINTRE POZIŢII OFERĂ O DESCRIERE MAI PRECISA SAU MAI COMPLETA. b) PRODUSELE AMESTECATE, ARTICOLELE COMPUSE DIN MATERIALE DIFERITE SAU CONSTITUITE PRIN ASAMBLAREA UNOR ARTICOLE DIFERITE ŞI MĂRFURILE PREZENTATE ÎN SETURI CONDIŢIONATE PENTRU VÂNZAREA CU AMĂNUNTUL, CARE NU POT FI CLASIFICATE PRIN APLICAREA REGULII 3 a), SE CLASIFICA DUPĂ MATERIALUL SAU ARTICOLUL CARE LE CONFERĂ CARACTERUL ESENŢIAL, ATUNCI CÂND ESTE POSIBILA EFECTUAREA ACESTEI DETERMINĂRI. c) ÎN CAZUL ÎN CARE REGULILE 3 a) ŞI 3b) NU POT FI APLICATE PENTRU EFECTUAREA CLASIFICARII, MARFA SE CLASIFICA LA POZIŢIA CU NUMĂRUL CEL MAI MARE DINTRE CELE SUSCEPTIBILE A FI LUATE ÎN CONSIDERARE. NOTE EXPLICATIVE I) Aceasta Regula prevede trei metode de clasificare a mãrfurilor care, a priori, ar fi susceptibile de a se clasifica la mai multe poziţii distincte fie prin aplicarea Regulii 2 b), fie în orice alt caz. Aceste metode sunt luate în considerare în ordinea în care sunt menţionate în Regula. Astfel, Regula 3 b) nu se aplica decât dacã regula 3 a) nu soluţioneazã problema clasificarii, şi dacã regulile 3 a) şi 3 b) nu sunt utilizabile, atunci se ia în considerare Regula 3 c). Ordinea de luare în considerare a elementelor de clasificare este deci urmãtoarea: a) poziţia cea mai specifica, b) caracterul esenţial, c) poziţia plasata ultima în ordinea numerotarii. II) Regula se aplica numai dacã nu este contrarã enunturilor poziţiilor şi Notelor de Secţiune sau de Capitole. De exemplu Nota 4 b) a Capitolului 97 indica faptul ca articolele susceptibile a fi clasificate în acelaşi timp la poziţiile nr. de la 97.01 pana la 97.05 şi la poziţia nr. 97.06, trebuie sa fie clasificate la poziţia cea mai specifica dintre poziţiile 97.01 pana la 97.05. Clasificarea acestor articole se face conform Notei 4 b) a Capitolului 97 şi nu conform acestei Reguli. REGULA 3 a) III) Prima metoda de clasificare este formulatã de regula 3 a), conform cãreia poziţia cea mai specifica trebuie sa aibã prioritate asupra poziţiilor cu un conţinut mai general. IV) Nu este posibila stabilirea de principii riguroase care sa determine dacã o poziţie este mai specifica decât alta cu referire la mãrfurile prezentate; dar se poate considera, în general, ca: a) o poziţie care denumeste un anumit articol este mai specifica decât cea care indica o familie de articole: de exemplu, masina de ras şi tuns, cu motor electric incorporat, este clasificata la poziţia nr. 85.10 şi nu la poziţia nr. 85.08 (aparate cu motor electric incorporat, pentru utilizare manualã) sau la poziţia nr. 85.09 (aparate electromecanice cu motor electric incorporat, de uz casnic). b) trebuie consideratã mai specifica, poziţia care identifica mai clar urmând o descriere mai precisa şi completa, marfa consideratã. S-ar putea da urmãtoarele exemple: 1) covorasele buclate din materiale textile care pot fi recunoscute ca fiind destinate pentru automobile trebuie clasificate nu ca accesorii pentru automobile la poziţia nr. 87.08, ci la poziţia nr. 57.03 unde sunt descrise mai specific covorasele. 2) geamurile securit, constând din geamuri calite sau formate din foi lipite, neinramate, dar având o forma care le face sa fie recunoscute ca parbrize pentru avioane, nu se clasifica la poziţiile nr. 88.01, nr. 88.02 sau nr. 88.03, ca pãrţi de aparate, ci la poziţia nr. 70.07 unde sunt prezentate mai specific. V) Totuşi, dacã doua sau mai multe poziţii se referã fiecare numai la o parte din materialele constituind un produs amestecat sau un articol compozit, sau numai la o parte din articole în cazul mãrfurilor prezentate în seturi destinate vânzãrii cu amãnuntul, aceste poziţii trebuiesc considerate cu referire la acest produs sau articol ca fiind la fel de specifice chiar dacã unele dintre ele dau descrieri mai precise sau mai complete. În acest caz, clasificarea articolelor se face prin aplicarea Regulii 3 b) sau 3 c). REGULA 3 b) VI) Aceasta a doua metoda de clasificare se aplica numai în cazul: 1) produselor amestecate; 2) articolelor compuse din materiale diferite: 3) articolelor constituite prin asamblarea de articole diferite; 4) mãrfurilor prezentate în seturi condiţionate pentru vânzarea cu amãnuntul. Se aplica numai dacã Regula 3 a) nu poate fi utilizata. VII) În aceste diverse ipoteze, clasificarea mãrfurilor trebuie sa fie fãcute dupã materialul sau articolul care le conferã caracterul lor esenţial, atunci când se poate face aceasta determinare. VIII) Factorul care determina caracterul esenţial variaza funcţie de tipul de marfa. De exemplu poate fi dat de natura materialelor componente sau a articolelor care îl compun, de volumul lor, de cantitatea lor, de greutatea lor sau de valoarea lor, de importanta unui material constitutiv în raport cu utilizarea mãrfurilor. IX) Sunt de luat în seama, pentru aplicarea acestei Reguli, ca produse obţinute prin asamblarea de articole diferite, nu numai cele ale cãror elemente componente sunt fixate unele de altele într-un corp comun, practic inseparabile dar şi cele ale cãror elemente sunt separabile, cu condiţia ca aceste elemente sa fie adaptate unele altora şi complementare unele altora şi ca asamblarea lor sa constituie un tot care nu poate fi în mod normal vândut ca elemente separate. Exemple de acest tip de produse: 1) Scrumierele compuse dintr-un suport în care se introduce o cupa demontabila destinatã depunerii cenusii. 2) Etajerele pentru condimente pentru uz casnic, compuse dintr-un suport (în general din lemn) special amenajat şi un numãr determinat de flacoane de condimente de forme şi dimensiuni adecvate. Diferitele elemente compunand aceste ansambluri sunt, ca regula generalã, prezentate în acelaşi ambalaj. X) Pentru aplicarea acestei Reguli, mãrfurile care îndeplinesc simultan condiţiile urmãtoare se vor considera ca fiind prezentate în «seturi condiţionate pentru vânzarea cu amãnuntul» în: a) sa fie compuse din cel puţin doua articole diferite care, la prima vedere, sa fie susceptibile de a fi clasificate în poziţii diferite. De exemplu, nu vor fi considerate ca un set, în sensul acestei Reguli, setul de 6 furculite; b) sa fie compuse din produse sau articole prezentate împreunã pentru satisfacerea unei nevoi specifice sau exercitarea unei anumite activitãţi; c) sa fie pregãtite astfel încât sa fie vândute direct utilizatorilor fãrã a fi reconditionate (în cutii, în ladite, în panoplii etc.). În consecinta, aceste dispoziţii se referã la seturile constând, de exemplu, din diverse produse alimentare destinate a fi utilizate împreunã pentru pregãtirea unui fel de mancare. De exemplu seturi a cãror clasificare poate fi facuta prin aplicarea Regulii generale interpretative 3 b): 1) a) Sortimentele constituite dintr-un sandwich compus din carne de vacã cu sau fãrã branza într-o chifla (poziţia nr. 16.02), prezentate într-un ambalaj cu o portie de cartofi prajiti (poziţia nr. 20.04): Se clasifica la poziţia nr. 16.02. b) Seturile ale cãror componente sunt destinate a fi utilizate împreunã pentru prepararea unei mancari "spaghetti", constituite dintr-un pachet de spaghetti nefierte (poziţia nr. 19.02), dintr-un saculet de branza rasa (poziţia nr. 04.06) şi dintr-o cutie mica cu suc de roşii (poziţia nr. 21.03), prezentate într-o cutie de carton: Se clasifica la poziţia nr. 19.02. Totuşi, nu trebuie sa fie considerate ca seturi unele produse alimentare prezentate împreunã conţinând, de exemplu: - creveti (poziţia nr. 16.05), pateu de ficat (poziţia nr. 16.02), branza (poziţia nr. 04.06), slanina felii (poziţia nr. 16.02), carnati zisi de coktail (poziţia nr. 16.01), fiecare dintre aceste produse fiind prezentat într-o cutie metalicã. - o sticla de alcool (spirtoase) (poziţia nr. 22.08) şi o sticla de vin (poziţia nr. 22.04). În cazul acestor doua exemple şi a produselor similare, fiecare articol trebuie sa fie clasificat separat, la poziţia corespunzãtoare. 2) Trusa de coafura constituitã dintr-o masina de tuns electric (poziţia nr. 85.10), un pieptene (poziţia nr. 96.15), o pereche de foarfeci (poziţia nr. 82.13), o perie (poziţia nr. 96.03), un prosop din material textil (poziţia nr. 63.02) prezentate într-o trusa de piele (poziţia nr. 42.02): Acest set se clasifica la poziţia nr. 85.10. 3) Trusele de desen compuse dintr-o rigla (poziţia nr. 90.17), un disc de calcul (poziţia nr. 90.17), un compas (poziţia nr. 90.17), un creion (poziţia nr. 96.09), o ascutitoare (poziţia nr. 82.14), prezentate într-o mapa din plastic (poziţia nr. 42.02). Se clasifica la poziţia nr. 90.17. În toate cazurile de seturi menţionate mai sus, clasificarea se face dupã obiectul care poate sa fie considerat, sau obiectele care, în ansamblul lor, pot fi considerate ca ar conferi articolului caracterul lor esenţial. XI) Regula nu se aplica mãrfurilor constituite din componente diferite ambalate separat şi prezentate împreunã (chiar într-un ambalaj comun), de exemplu cele aflate în proporţii fixe, destinate pentru fabricarea industriala a bãuturilor. REGULA 3 c) XII) Atunci când Regulile 3 a) sau 3 b) nu pot fi utilizate, mãrfurile trebuie sa fie clasificate la ultima poziţie, în ordinea numerotarii, dintre cele susceptibile a fi luate în calcul pentru clasificare. REGULA 4 MĂRFURILE CARE NU POT FI CLASIFICATE PRIN APLICAREA REGULILOR ANTERIOARE SE CLASIFICA LA POZIŢIA CORESPUNZĂTOARE MĂRFURILOR CELOR MAI ASEMĂNĂTOARE NOTA EXPLICATIVA I) Aceasta Regula se referã la mãrfurile care nu pot fi clasificate aplicând Regulile de la 1 la 3. Regula dispune ca aceste mãrfuri se clasifica la poziţia corespunzãtoare mãrfurilor celor mai asemãnãtoare. II) Clasificarea conform Regulii 4 impune compararea mãrfurilor prezentate cu mãrfuri similare, astfel încât sa se determine mãrfurile cele mai asemãnãtoare cu mãrfurile prezentate. Acestea din urma se clasifica la poziţia corespunzãtoare articolelor celor mai asemãnãtoare. III) Asemanarea poate, în mod normal, sa se bazeze pe numeroase elemente, cum ar fi denumirea, caracterul, utilizarea. REGULA 5 ÎN AFARĂ DISPOZIŢIILOR PRECEDENTE, PENTRU MĂRFURILE SPECIFICATE MAI JOS SE APLICA URMĂTOARELE REGULI: a) CUTIILE PENTRU APARATE FOTOGRAFICE, PENTRU INSTRUMENTE MUZICALE, PENTRU ARME, PENTRU INSTRUMENTE DE DESEN, CUTIILE PENTRU BIJUTERII ŞI SIMILARE, SPECIAL AMENAJATE PENTRU A CONŢINE UN ARTICOL DETERMINAT SAU UN SET, SUSCEPTIBILE DE A AVEA O UTILIZARE ÎNDELUNGATĂ ŞI PREZENTATE ÎMPREUNĂ CU ARTICOLELE CĂRORA LE SUNT DESTINATE, SE CLASIFICA ÎMPREUNĂ CU ACELE ARTICOLE CÂND, ÎN MOD NORMAL SE VAND ÎMPREUNĂ. TOTUŞI ACEASTA REGULA NU SE APLICA DACĂ ARTICOLELE DE MAI SUS CONFERĂ ANSAMBLULUI CARACTERUL ESENŢIAL. b) SUB REZERVA DISPOZIŢIILOR REGULII 5a) DE MAI SUS, AMBALAJELE CARE CONŢIN MĂRFURI SE CLASIFICA ÎMPREUNĂ CU ACESTEA DIN URMA ATUNCI CÂND FAC PARTE DIN CATEGORIA CELOR UTILIZATE ÎN MOD OBIŞNUIT PENTRU ACEST TIP DE MĂRFURI. TOTUŞI ACEASTA DISPOZIŢIE NU ESTE OBLIGATORIE ATUNCI CÂND AMBALAJELE SUNT SUSCEPTIBILE A FI UTILIZATE ÎN MOD REPETAT. NOTE EXPLICATIVE REGULA 5 a) (Ambalaje, sipete, cutii) I) Aceasta regula trebuie sa fie aplicatã numai ambalajelor care îndeplinesc simultan condiţiile urmãtoare: 1) sunt special amenajate pentru a primi un anumit articol determinat sau un set, adicã sunt astfel construite încât articolul conţinut sa îşi gãseascã exact locul, anumite ambalaje putând chiar sa aibã forma articolului pe care trebuie sa îl conţinã; 2) sunt susceptibile unei folosinţe indelungate, adicã sunt concepute, mai ales în ceea ce priveşte rezistenta sau finisarea, pentru a avea o durata de utilizare în funcţie de cea a conţinutului. Aceste ambalaje sunt utilizate cel mai adesea sa protejeze articolul respectiv în momentele când nu este folosit (de exemplu transport, depozitare). Aceste criterii le diferentiaza de fapt de ambalajele simple; 3) sunt prezentate împreunã cu articolele cãrora le sunt destinate, chiar dacã acestea sunt sau nu ambalate separat pentru a facilita transportul. Prezentate izolat, ambalajele urmeazã regimul lor propriu de clasificare; 4) sunt în mod normal vândute cu aceste articole; 5) nu conferã ansamblului caracterul esenţial. II) Ca exemple de ambalaje prezentate cu articolele cãrora le sunt destinate şi a cãror clasificare se face conform acestei Reguli, sunt: 1) Cutiile de bijuterii (poziţia nr. 71.13); 2) Etui-urile pentru aparatele de ras electrice (poziţia nr. 85.10); 3) Etui-urile pentru binocluri, pentru lunete (poziţia nr. 90.05); 4) Cutiile şi etui-urile pentru instrumente muzicale (de exemplu poziţia nr. 92.02); 5) Etui-urile pentru pusti (poziţia nr. 93.03). III) Dimpotriva, nu se aplica aceasta Regula, de exemplu, în cazul cutiilor de ceai din argint conţinând ceai sau al cupelor decorative din ceramica, conţinând dulciuri. REGULA 5 b) (Ambalaje) IV) Regula reglementeazã modul de clasificare a ambalajelor care sunt utilizate în mod normal pentru mãrfurile pe care le conţin. Totuşi aceasta dispoziţie nu este obligatorie când astfel de ambalaje sunt în mod clar susceptibile unei utilizãri repetate, cum ar fi cazul anumitor butoaie metalice sau recipiente de fier sau oţel pentru gaze lichefiate sau comprimate. V) Deoarece aceasta Regula este subordonata aplicãrii dispoziţiilor Regulii 5 a), clasificarea etui-urilor, sipetelor, ambalajelor similare celor menţionate la Regula 5 a) este reglementatã prin dispoziţiile acestei Reguli. REGULA 6 CLASIFICAREA MĂRFURILOR ÎN SUBPOZITIILE UNEI POZIŢII SE EFECTUEAZĂ, ÎN MOD LEGAL, CU RESPECTAREA TERMENILOR ACELOR SUBPOZITII ŞI A NOTELOR DE SUBPOZITII CU CARE SE AFLA ÎN RELATIE ŞI CU RESPECTAREA REGULILOR DE MAI SUS, INTELEGAND PRIN ACEASTA CA NU POT FI COMPARATE DECÂT SUBPOZITIILE AFLATE PE ACELAŞI NIVEL. ÎN SENSUL ACESTEI REGULI SE UTILIZEAZĂ ŞI NOTELE DE SECŢIUNI ŞI CAPITOLE CORESPUNZĂTOARE, CU EXCEPŢIA CAZULUI ÎN CARE CONŢIN DISPOZIŢII CONTRARE. NOTE EXPLICATIVE I) Regulile de la 1 la 5 reglementeazã mutatis mutandis clasificarea la nivel de subpozitie în cadrul aceleiaşi poziţii. II) Pentru aplicarea Regulii 6, se înţeleg: a) prin subpozitii de acelaşi nivel, fie subpozitiile cu o liniuta (nivel I) fie subpozitiile cu doua liniute (nivel 2). Urmeazã ca dacã, în cadrul aceleiaşi poziţii, doua subpozitii sau mai multe cu o liniuta pot fi luate în considerare conform Regulii 3 a), caracterul specific al fiecãrei subpozitii trebuie apreciat numai în funcţie de conţinutul lor. Atunci când alegerea subpozitiei cu o liniuta a fost facuta, atunci şi numai atunci, se ia în considerare textul subpozitiilor cu doua liniute pentru a determina care dintre aceste subpozitii trebuie reţinutã. b) prin dispoziţii contrare, Notele sau conţinutul subpozitiilor care ar fi incompatibile cu una sau alta dintre Notele de Secţiune sau de Capitol. Asa se intampla, de exemplu, în cazul Notei de subpozitii 2 a Capitolului 71, care da termenului de platina un conţinut diferit de cel avut în vedere de Nota 4 b) a aceluiaşi Capitol şi care este singura aplicabilã pentru interpretarea subpozitiilor nr. 71.10.11 şi 71.01.19. III) Conţinutul unei subpozitii cu doua liniute nu poate fi extins în afarã domeniului acoperit de subpozitia cu o liniuta cãreia îi aparţine, şi nici o subpozitie cu o liniuta nu va putea fi interpretatã ca având o întindere mai mare decât domeniul acoperit de poziţia cãreia îi aparţine. SECŢIUNEA I ANIMALE VII ŞI PRODUSE ALE REGNULUI ANIMAL Note de Secţiune. 1. Orice referire din aceasta Secţiune la un anumit gen sau la o anumitã specie de animale se aplica, cu excepţia dispoziţiilor contrare, şi animalelor ţinere din acel gen sau din acea specie. 2. Cu excepţia dispoziţiilor contrare, orice referire din Nomenclatura la produse uscate include şi produsele deshidratate, evaporate sau liofilizate. CAP. 1 ANIMALE VII NOTA(CTCE) <>Cap. 1 se gãseşte în ANEXA nr. 1/2000 CAP. 2 CARNE ŞI ORGANE COMESTIBILE NOTA(CTCE) <>Cap. 2 se gãseşte în ANEXA nr. 2/2000 CAP. 3 PEŞTI ŞI CRUSTACEE, MOLUSTE ŞI ALTE NEVERTEBRATE ACVATICE NOTA(CTCE) <>Cap. 3 se gãseşte în ANEXA nr. 3/2000 CAP. 4 LAPTE ŞI PRODUSE LACTATE; OUA DE PĂSĂRI; MIERE NATURALA; PRODUSE COMESTIBILE DE ORIGINE ANIMALA, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE ÎN ALTA PARTE NOTA(CTCE) <>Cap. 4 se gãseşte în ANEXA nr. 4/2000 CAP. 5 ALTE PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE ÎN ALTA PARTE NOTA(CTCE) <>Cap. 5 se gãseşte în ANEXA nr. 5/2000 SECŢIUNEA II PRODUSE ALE REGNULUI VEGETAL Note de Secţiune. 1. - În aceasta Secţiune, prin expresia aglomerate sub forma de pelete se înţelege produsele prezentate sub forma de cilindri, sfere etc., aglomerate fie prin simpla presare, fie prin adãugarea unui liant într-o proporţie de maximum 3% din greutate. CAP. 6 PLANTE VII ŞI PRODUSE DE FLORICULTURA NOTA(CTCE) <>Cap. 6 se gãseşte în ANEXA nr. 6/2000 CAP. 7 LEGUME, PLANTE, RĂDĂCINI ŞI TUBERCULI, ALIMENTARE NOTA(CTCE) <>Cap. 7 se gãseşte în ANEXA nr. 7/2000 CAP. 8 FRUCTE COMESTIBILE; COJI DE CITRICE SAU DE PEPENI NOTA(CTCE) <>Cap. 8 se gãseşte în ANEXA nr. 8/2000 CAP. 9 CAFEA, CEAI, MATE ŞI MIRODENII NOTA(CTCE) <>Cap. 9 se gãseşte în ANEXA nr. 9/2000 CAP. 10 CEREALE NOTA(CTCE) <>Cap. 10 se gãseşte în ANEXA nr. 10/2000 CAP. 11 PRODUSE ALE INDUSTRIEI MORARITULUI; MALT; AMIDON ŞI FECULE; INULINA; GLUTEN DE GRÂU NOTA(CTCE) <>Cap. 11 se gãseşte în ANEXA nr. 11/2000 CAP. 12 SEMINŢE ŞI FRUCTE OLEAGINOASE; SEMINŢE ŞI FRUCTE DIVERSE; PLANTE INDUSTRIALE SAU MEDICINALE; PAIE ŞI FURAJE NOTA(CTCE) <>Cap. 12 se gãseşte în ANEXA nr. 12/2000 CAP. 13 GUME, RASINI ŞI ALTE SEVE ŞI EXTRACTE VEGETALE NOTA(CTCE) <>Cap. 13 se gãseşte în ANEXA nr. 13/2000 CAP. 14 MATERIALE PENTRU IMPLETIT ŞI ALTE PRODUSE DE ORIGINE VEGETALA, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE ÎN ALTA PARTE NOTA(CTCE) <>Cap. 14 se gãseşte în ANEXA nr. 14/2000 SECŢIUNEA III GRĂSIMI ŞI ULEIURI DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA; PRODUSE ALE DISOCIERII LOR; GRĂSIMI ALIMENTARE PRELUCRATE; CEARA DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA CAP. 15 GRĂSIMI ŞI ULEIURI DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA; PRODUSE ALE DISOCIERII LOR; GRĂSIMI ALIMENTARE PRELUCRATE; CEARA DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA NOTA(CTCE) <>Cap. 15 se gãseşte în ANEXA nr. 15/2000 SECŢIUNEA IV PRODUSE ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE; BĂUTURI, LICHIDE ALCOOLICE ŞI OŢET; TUTUN ŞI INLOCUITORI DE TUTUN PRELUCRATI Nota de Secţiune. 1. - În aceasta Secţiune, prin aglomerate sub forma de pelete se înţelege produsele prezentate sub forma de cilindri, sfere etc., aglomerate fie prin simpla presare, fie prin adãugarea unui liant într-o proporţie de maximum 3% din greutate. CAP. 16 PREPARATE DIN CARNE, DIN PESTE SAU DIN CRUSTACEE, DIN MOLUSTE SAU DIN ALTE NEVERTEBRATE ACVATICE NOTA(CTCE) <>Cap. 16 se gãseşte în ANEXA nr. 16/2000 CAP. 17 ZAHARURI ŞI PRODUSE ZAHAROASE NOTA(CTCE) <>Cap. 17 se gãseşte în ANEXA nr. 17/2000 CAP. 18 CACAO ŞI PREPARATE DIN CACAO NOTA(CTCE) <>Cap. 18 se gãseşte în ANEXA nr. 18/2000 CAP. 19 PREPARATE PE BAZA DE CEREALE, DE FĂINA, DE AMIDON, DE FECULE SAU DE LAPTE; PRODUSE DE PATISERIE NOTA(CTCE) <>Cap. 19 se gãseşte în ANEXA nr. 19/2000 CAP. 20 PREPARATE DIN LEGUME, DIN FRUCTE SAU DIN ALTE PĂRŢI DE PLANTE NOTA(CTCE) <>Cap. 20 se gãseşte în ANEXA nr. 20/2000 CAP. 21 PREPARATE ALIMENTARE DIVERSE NOTA(CTCE) <>Cap. 21 se gãseşte în ANEXA nr. 21/2000 CAP. 22 BĂUTURI, LICHIDE ALCOOLICE ŞI OŢET NOTA(CTCE) <>Cap. 22 se gãseşte în ANEXA nr. 22/2000 CAP. 23 REZIDUURI ŞI DEŞEURI ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE; ALIMENTE PREPARATE PENTRU ANIMALE NOTA(CTCE) <>Cap. 23 se gãseşte în ANEXA nr. 23/2000 CAP. 24 TUTUN ŞI INLOCUITORI DE TUTUN PRELUCRATI NOTA(CTCE) <>Cap. 24 se gãseşte în ANEXA nr. 24/2000 SECŢIUNEA V PRODUSE MINERALE CAP. 25 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT NOTA(CTCE) <>Cap. 25 se gãseşte în ANEXA nr. 25/2000 CAP. 26 MINEREURI, ZGURA ŞI CENUSA NOTA(CTCE) <>Cap. 26 se gãseşte în ANEXA nr. 26/2000 CAP. 27 COMBUSTIBILI MINERALI, ULEIURI MINERALE ŞI PRODUSE REZULTATE DIN DISTILAREA ACESTORA; MATERIALE BITUMINOASE; CEARA MINERALA NOTA(CTCE) <>Cap. 27 se gãseşte în ANEXA nr. 27/2000 SECŢIUNEA VI PRODUSE ALE INDUSTRIEI CHIMICE SAU ALE INDUSTRIILOR CONEXE Note de Secţiune. 1. - a) Orice produs (altul decât minereurile metalelor radioactive), care corespunde descrierii de la una din poziţiile nr. 28.44 sau 28.45, se clasifica la aceasta poziţie şi nu la o alta poziţie a Nomenclaturii. b) Sub rezerva dispoziţiilor paragrafului a) de mai sus, orice produse care corespund (descrierii uneia dintre poziţiile nr. 28.43 sau nr. 28.46, trebuie clasificate la aceasta poziţie şi nu la alta poziţie a Secţiunii. 2. - Sub rezerva dispoziţiilor Notei 1 de mai sus, orice produs, care fie din cauza prezentãrii sub forma de doze, fie din cauza conditionarii pentru vânzarea cu amãnuntul, se clasifica la una din poziţiile nr. 30.04. 30.05, 30.06, 32.12, 33.03, 33.04, 33.05, 33.06, 33.07, 35.06, 37.07 sau 38.08, trebuie clasificat numai la aceasta poziţie şi nu la o alta poziţie din Nomenclatura. 3. - Produsele prezentate în seturi, formate din mai multe elemente componente distincte, clasificate în totalitate sau parţial în aceasta secţiune şi de recunoscut ca fiind destinate, dupã amestecuri, şi constituie un produs clasificat la Secţiunea VI sau VII, trebuie clasificate la poziţia aferentã acestui ultim produs, cu condiţia ca aceste elemente constitutive sa fie: a) din cauza conditionarii lor, de recunoscut net ca fiind destinate a fi utilizate împreunã, fãrã a fi în prealabil reconditionate; b) prezentate împreunã, şi c) de recunoscut, prin natura lor sau prin cantitãţile respective, ca produse complementare unele altora. CONSIDERATII GENERALE Nota 1 a Secţiunii. În sensul dispoziţiilor paragrafului a) al Notei 1, se clasifica la poziţia nr. 28.44, chiar dacã sunt susceptibile de a corespunde specificatiilor altor poziţii din Nomenclatura, toate elementele chimice radioactive şi izotopii radioactivi, ca şi compusii lor chimici anorganici sau organici, cu compoziţie chimica definitã sau nu. Este şi cazul de exemplu, clorurii de sodiu şi glicerolului radioactive, clasificate la poziţia nr. 28.44 şi nu la poziţia nr. 25.01 sau 29.05. De asemenea, atunci când sunt radioactive, alcoolul etilic, aurul sau cobaltul sunt clasificate la poziţia nr. 28.44 fãrã a fi acceptatã orice alta posibilitate. Se menţioneazã, totuşi, ca minereurile de metale radioactive se clasifica la Secţiunea V. În ce priveşte izotopii neradioactivi şi compusii lor, nu pot fi în sensul dispoziţiilor acestei Note clasificati în alta parte decât la poziţia nr. 28.45 şi aceasta fie ca sunt organici sau anorganici şi ca au compoziţie chimica definitã sau nu. Astfel, un izotop de carbon este clasificat la poziţia nr. 28.45 şi nu la poziţia nr. 28.03. Paragraful b) al Notei dispune ca produsele cuprinse ce corespund uneia dintre poziţiile nr. 28.43 sau 28.46 trebuie întotdeauna sa fie clasificate respectiv la aceasta poziţie şi nu într-o alta poziţie a Secţiunii VI, cu condiţia ca ele sa nu fie nici radioactive, nici prezentate sub forma de izotopi (caz în care se clasifica fie la poziţia nr. 28.44, fie la nr. 28.45). Aceasta dispoziţie a Notei are ca efect, de exemplu, clasificarea caseinatului de argint la poziţia nr. 28.43 şi nu la poziţia nr. 35.01, şi a nitratului de argint, chiar condiţionat pentru vânzarea cu amãnuntul în vederea utilizãrii pentru fotografii, la poziţia nr. 28.43 şi nu la poziţia nr. 37.07. Trebuie totuşi notat, ca poziţiile nr. 28.43 şi 28.46 nu au prioritate decât asupra celorlalte poziţii ale Secţiunii VI. Astfel încât, dacã produsele de tipul celor clasificate la poziţiile nr. 28.43 şi 28.46 sunt susceptibile în egala mãsura, de a fi clasificate la poziţii ale altor secţiuni ale Nomenclaturii, clasificarea lor trebuie sa fie determinata prin aplicarea Regulilor Generale pentru interpretarea Nomenclaturii şi a Notelor de Capitol în cauza. Este cazul gadolinitului, care fiind un compus de metale din pamanturi rare, aparent ar fi putut fi clasificat în poziţia nr. 28.46, dar în realitate se clasifica la poziţia nr. 25.30, datoritã faptului ca Nota 3a) a Capitolului 28 prevede excluderea din acest Capitol a tuturor produselor minerale care aparţin Secţiunii V. Nota 2 a Secţiunii. Nota 2 a Secţiunii dispune ca produsele (altele decât cele cuprinse la poziţiile nr. 28.43 pana la 28.46), care, din cauza, fie a prezentãrii lor sub forma de doze, fie a conditionarii lor pentru vânzarea cu amãnuntul, se clasifica la una din poziţiile nr. 30.04, 30.05, 30.06, 32.12, 33.03, 33.04, 33.05, 33.06, 33.07, 35.06, 37.07 sau 38.08, trebuie sa fie clasificate în aceasta poziţie, chiar dacã sunt susceptibile de a corespunde descrierilor altor poziţii, ale Nomenclaturii. Astfel, de exemplu, sulful condiţionat pentru vânzarea cu amãnuntul în scopuri terapeutice, se clasifica la poziţia nr. 30.04 şi nu la nr. 25.03 sau 28.02, la fel cum dextrina condiţionatã pentru vânzarea cu amãnuntul ca adeziv, se clasifica la poziţia nr. 35.06 şi nu la 35.05. Nota 3 a Secţiunii. Aceasta Nota dispune asupra clasificarii produselor prezentate în seturi formate din mai multe elemente constitutive distincte clasificate în totalitate sau în parte în Secţiunea VI. Nota nu vizeazã totuşi decât seturile ale cãror elemente componente pot fi recunoscute ca fiind destinate, dupã amestecare, constituirii unui produs al Secţiunilor VI sau VII. Aceste seturi trebuie sa fie clasificate în poziţia aferentã acestui ultim produs, sub rezerva ca aceste elemente constitutive sa respecte condiţiile enunţate în subparagrafele a) pana la c) ale Notei. Ca exemple de produse prezentate în seturi, sunt cimenturile şi alte produse de obturare dentara de la poziţia nr. 30.06 anumite lacuri şi vopsele de la poziţia nr. 32.08 pana la nr. 32.10 şi masticurile etc., de la poziţia nr. 32.14. În ceea ce priveşte clasificarea produselor prezentate fãrã intaritorul necesar la utilizarea lor, a se vedea în particular, Consideratiile Generale ale Capitolului 32 şi Notele explicative de la poziţia nr. 32.14. Trebuie notat ca produsele prezentate în seturi constând din mai multe elemente constitutive distincte care aparţin, în totalitate sau parţial de Secţiunea VI şi de recunoscut ca fiind destinate a fi utilizate succesiv fãrã a fi amestecate, nu sunt acoperite de prevederile Notei 3 a prezentei Secţiuni. Aceste produse, când sunt condiţionate pentru a fi vândute cu amãnuntul, trebuie sa fie clasificate prin aplicarea Regulilor generale interpretative (Regula 3b) în general); în ceea ce priveşte produsele care nu sunt condiţionate pentru a fi vândute cu amãnuntul, elementele lor constitutive vor fi clasificate separat. CAP. 28 PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUŞI ANORGANICI SAU ORGANICI AI METALELOR PREŢIOASE, AI ELEMENTELOR RADIOACTIVE, AI METALELOR DE PAMANTURI RARE SAU AI IZOTOPILOR NOTA(CTCE) <>Cap. 28 se gãseşte în ANEXA nr. 28/2000 CAP. 29 PRODUSE CHIMICE ORGANICE NOTA(CTCE) <>Cap. 29 se gãseşte în ANEXA nr. 29/2000 CAP. 30 PRODUSE FARMACEUTICE NOTA(CTCE) <>Cap. 30 se gãseşte în ANEXA nr. 30/2000 CAP. 31 ÎNGRĂŞĂMINTE NOTA(CTCE) <>Cap. 31 se gãseşte în ANEXA nr. 31/2000 CAP. 32 EXTRACTE TANANTE SAU COLORANTE; TANINI ŞI DERIVATII LOR; PIGMENTI ŞI ALTE SUBSTANŢE COLORANTE; VOPSELE ŞI LACURI; MASTICURI; CERNELURI NOTA(CTCE) <>Cap. 32 se gãseşte în ANEXA nr. 32/2000 CAP. 33 ULEIURI ESENŢIALE ŞI REZINOIDE; PRODUSE PREPARATE DE PARFUMERIE SAU DE TOALETA ŞI PREPARATE COSMETICE NOTA(CTCE) <>Cap. 33 se gãseşte în ANEXA nr. 33/2000 CAP. 34 SAPUNURI, AGENŢI DE SUPRAFATA ORGANICI, PREPARATE PENTRU SPĂLAT, PREPARATE LUBRIFIANTE, CEARA ARTIFICIALA, CEARA PREPARATA, PRODUSE PENTRU ÎNTREŢINERE, LUMANARI ŞI ARTICOLE SIMILARE, PASTE PENTRU MODELARE, "CEARA DENTARA" ŞI PREPARATE DENTARE PE BAZA DE IPSOS SAU GHIPS NOTA(CTCE) <>Cap. 34 se gãseşte în ANEXA nr. 34/2000 CAP. 35 SUBSTANŢE ALBUMINOIDE; PRODUSE PE BAZA DE AMIDON SAU DE FECULE MODIFICATE; CLEIURI; ENZIME NOTA(CTCE) <>Cap. 35 se gãseşte în ANEXA nr. 35/2000 CAP. 36 PULBERI ŞI EXPLOZIVI; ARTICOLE DE PIROTEHNIE; CHIBRITURI; ALIAJE PIROFORICE; MATERIALE INFLAMABILE NOTA(CTCE) <>Cap. 36 se gãseşte în ANEXA nr. 36/2000 CAP. 37 PRODUSE FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE NOTA(CTCE) <>Cap. 37 se gãseşte în ANEXA nr. 37/2000 CAP. 38 PRODUSE DIVERSE ALE INDUSTRIEI CHIMICE NOTA(CTCE) <>Cap. 38 se gãseşte în ANEXA nr. 38/2000 SECŢIUNEA VII MATERIALE PLASTICE ŞI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC; CAUCIUC ŞI ARTICOLE DIN CAUCIUC Note de Secţiune. 1. - Produsele prezentate în seturi constând din mai multe elemente componente distincte, cuprinse în totalitate sau parţial în aceasta secţiune şi recunoscute ca fiind destinate, dupã amestecare, sa constituie un produs din Secţiunile VI sau VII, se clasifica la poziţia aferentã acestui ultim produs, cu condiţia ca elementele sale componente sa fie: a) datoritã prezentãrii lor, clar recunoscute ca fiind destinate a fi utilizate împreunã fãrã a fi reconditionate în prealabil; b) prezentate împreunã; c) recunoscute prin natura sau cantitãţile lor, ca fiind complementare unele altora. 2. - Cu excepţia articolelor de la poziţia nr. 39.18 sau 39.19, Capitolul 49 cuprinde materialele plastice, cauciucul şi articolelor din aceste materiale, imprimate cu motive sau ilustratii diferite care nu au caracter accesoriu în raport cu destinaţia lor iniţialã. CONSIDERATII GENERALE Nota 1 a Secţiunii. Aceasta Nota are legatura cu clasificarea produselor prezentate în seturi (asortimente) constând din mai multe elemente constitutive distincte aparţinând în totalitate sau în parte de Secţiunea VII. Nota nu se referã, totuşi, decât la acele seturi, ale cãror elemente constitutive sunt destinate, dupã amestecare, sa constituie un produs al Secţiunii VI sau VII. Aceste seturi trebuie sa fie clasificate în poziţia aferentã acestui produs din urma, cu rezerva, ca elementele sale constitutive sa îndeplineascã condiţiile enunţate în subparagrafele a) pana la c) ale Notei. Produsele prezentate în seturi constând din mai multe elemente constitutive distincte aparţinând în totalitate sau în parte de Secţiunea VII şi uşor de recunoscut ca fiind destinate utilizãrii succesive, fãrã a fi amestecate, nu sunt acoperite de Nota 1 a prezentei Secţiuni. Aceste produse, dacã sunt condiţionate pentru vânzarea cu amãnuntul, trebuie sa fie clasificate prin aplicarea Regulilor generale interpretative (Regula 3b) în general); în ceea ce priveşte acele produse, care nu sunt condiţionate pentru vânzarea cu amãnuntul, elementele lor constitutive trebuie sa fie clasificate separat. Nota 2 a Secţiunii. Articolele poziţiei nr. 39.18 (acoperitoare de podea, acoperitoare de pereţi sau de tavan din materiale plastice) şi ale poziţiei nr. 39.19 (plãci etc., autoadezive din materiale plastice) chiar acoperite cu imprimari sau ilustratii neavând un caracter accesoriu în raport cu utilizarea lor iniţialã, nu aparţin din Capitolul 49 dar se clasifica în poziţiile menţionate mai sus. Dimpotriva, toate celelalte articole din materiale plastice sau din cauciuc de genul descris în aceasta Secţiune aparţin de Capitolul 49, dacã imprimarile sau ilustratiile cu care sunt acoperite nu au un caracter accesoriu în raport cu utilizarea lor iniţialã. CAP. 39 MATERIALE PLASTICE ŞI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC NOTA(CTCE) <>Cap. 39 se gãseşte în ANEXA nr. 39/2000 CAP. 40 CAUCIUC ŞI ARTICOLE DIN CAUCIUC NOTA(CTCE) <>Cap. 40 se gãseşte în ANEXA nr. 40/2000 SECŢIUNEA VIII PIEI BRUTE, PIEI TABACITE, BLANURI ŞI PRODUSE DIN ACESTEA; ARTICOLE DE CURELARIE ŞI DE SELARIE; ARTICOLE DE VOIAJ, BAGAJE DE MANA ŞI ARTICOLE SIMILARE; ARTICOLE DIN INTESTINE DE ANIMALE (ALTELE DECÂT CELE DE LA VIERMII DE MĂTASE) CAP. 41 PIEI BRUTE (ALTELE DECÂT BLANURI) ŞI PIEI TABACITE NOTA(CTCE) <>Cap. 41 se gãseşte în ANEXA nr. 41/2000 CAP. 42 OBIECTE DIN PIELE, ARTICOLE DE CURELARIE SAU DE SELARIE; ARTICOLE DE VOIAJ, BAGAJE DE MANA ŞI PRODUSE SIMILARE; PRODUSE DIN INTESTINE DE ANIMALE NOTA(CTCE) <>Cap. 42 se gãseşte în ANEXA nr. 42/2000 CAP. 43 BLANURI ŞI BLANURI ARTIFICIALE; ARTICOLE DIN ACESTEA NOTA(CTCE) <>Cap. 43 se gãseşte în ANEXA nr. 43/2000 SECŢIUNEA IX LEMN, CĂRBUNE DE LEMN ŞI ARTICOLE DIN LEMN; PLUTA ŞI ARTICOLE DIN PLUTA; ARTICOLE DIN IMPLETITURI DIN FIBRE VEGETALE SAU DIN NUIELE CAP. 44 LEMN, CĂRBUNE DE LEMN ŞI ARTICOLE DIN LEMN NOTA(CTCE) <>Cap. 44 se gãseşte în ANEXA nr. 44/2000 CAP. 45 PLUTA ŞI ARTICOLE DIN PLUTA NOTA(CTCE) <>Cap. 45 se gãseşte în ANEXA nr. 45/2000 CAP. 46 ARTICOLE DIN IMPLETITURI DIN FIBRE VEGETALE SAU DIN NUIELE NOTA(CTCE) <>Cap. 46 se gãseşte în ANEXA nr. 46/2000 SECŢIUNEA X PASTA DIN LEMN SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROASE CELULOZICE; HÂRTIE SAU CARTON RECICLABILE (DEŞEURI ŞI MACULATURA); HÂRTIE ŞI CARTON ŞI ARTICOLE DIN ACESTEA CAP. 47 PASTA DIN LEMN SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROASE CELULOZICE; HÂRTIE SAU CARTON RECICLABILE (DEŞEURI ŞI MACULATURA) NOTA(CTCE) <>Cap. 47 se gãseşte în ANEXA nr. 47/2000 CAP. 48 HÂRTIE ŞI CARTON; ARTICOLE DIN PASTA DE CELULOZA, DIN HÂRTIE SAU DIN CARTON NOTA(CTCE) <>Cap. 48 se gãseşte în ANEXA nr. 48/2000 CAP. 49 CĂRŢI, ZIARE, ILUSTRATE IMPRIMATE ŞI ALTE PRODUSE ALE INDUSTRIEI DE IMPRIMARE; MANUSCRISE, TEXTE DACTILOGRAFIATE ŞI SCHITE SAU PLANURI NOTA(CTCE) <>Cap. 49 se gãseşte în ANEXA nr. 49/2000 SECŢIUNEA XI MATERIALE TEXTILE ŞI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE Note de Secţiune. 1. Aceasta Secţiune nu cuprinde: a) parul pentru perii (poziţia nr. 05.02), parul de cal şi deşeurile din par de cal (poziţia nr. 05.03); b) parul uman şi articolele din par uman (poziţiile nr. 05.01, 67.03 sau 67.04) totuşi, articolele şi tesaturile dese din par de tipul celor utilizate pentru presele de ulei sau pentru alte scopuri tehnice similare sunt cuprinse la poziţia nr. 59.11; c) linters de bumbac şi alte produse vegetale de la Capitolul 14; d) azbestul de la poziţia nr. 25.24 şi articolele din azbest şi celelalte produse de la poziţiile nr. 68.12 sau 68.13; e) articolele de la poziţiile nr. 30.05 sau 30.06 (de exemplu: vata, tifon, bandaje şi articole similare folosite în scopuri medicale, chirurgicale, stomatologice sau veterinare, materiale sterile pentru cusaturi chirurgicale): fire utilizate pentru curãţirea spaţiilor interdentare (fire dentare), ambalate în pachete distincte pentru vânzarea cu amãnuntul de la poziţia nr. 33.06; f) tesaturile sensibilizate de la poziţiile nr. 37.01 pana la 37.04; g) monofilamentele a cãror cea mai mare dimensiune a secţiunii transversale depãşeşte 1 mm şi benzile şi formele similare (de exemplu paie artificiale) cu o latime aparenta peste 5 mm din materiale plastice (Capitolul 39) precum şi impletiturile, tesaturile şi alte articole din impletituri din fibre vegetale sau din nuiele din astfel de monofilamente şi benzi (Capitolul 46); h) Tesaturile, materialele tricotate, pasla şi articole netesute, impregnate, imbibate acoperite sau stratificate cu material plastic şi articole din aceste produse de la Capitolul 39; i.j) Tesaturile, materialele tricotate, pasla şi articolele netesute, impregnate, imbibate acoperite sau stratificate cu cauciuc şi articolele din aceste produse, de la Capitolul 40; k) pieile sau blanurile cu par sau cu lana (Capitolele 41 sau 43) sau articolele din blanuri naturale, artificiale de la poziţiile nr. 43.03 sau 43.04; l) articolele din materiale textile de la poziţiile nr. 42.01 sau 42.02; m) produsele şi articole de la Capitolul 48 (de exemplu vata de celuloza); n) incaltamintea sau pãrţile de incaltaminte, ghetrele, jambierele şi articolele similare de la Capitolul 64; o) plasele pentru par, fileuri pentru par şi pãrţi ale acestora de la Capitolul 65; p) produsele de la Capitolul 67; q) produsele textile acoperite cu material abraziv, (poziţia nr. 68.05) precum şi fibrele de carbon sau articolele din fibre de carbon de la poziţia nr. 68.15; r) fibrele de sticla, articole din fibre de sticla şi broderiile chimice sau fãrã fond vizibil al cãror fir de broderie este din fibra de sticla (Capitolul 70); s) articolele de la Capitolul 94 (de exemplu: mobila, lenjerie de pat, aparate de iluminat); t) articolele de la Capitolul 95 (de exemplu: jucarii, jocuri, articole pentru sport, plase pentru activitãţi sportive); u) articolele de la Capitolul 96 (de exemplu: perii, seturi de cusut pentru cãlãtorie, fermoare, panglici pentru masina de scris); v) articolele de la Capitolul 97. 2. A) Produsele textile de la Capitolele 50 pana la 55 sau de la poziţiile nr. 58.09 sau 59.02 care conţin doua sau mai multe materiale textile, se clasifica dupã materialul textil care predomina în greutate fata de oricare din celelalte materiale textile. Dacã nici un material textil nu predomina în greutate, produsul se clasifica ca şi cum ar fi în întregime constituit din materialul textil corespunzãtor ultimei poziţii în ordinea de numerotare dintre cele susceptibile a fi în mod egal luate în considerare. B) Pentru aplicarea acestei reguli: a) firele de par infasurate cu materiale textile (poziţia nr. 51.10) şi firele metalice (poziţia nr. 56.05) sunt considerate pentru greutatea lor totalã ca fiind un material textil distinct; firele metalice sunt considerate ca un material textil la încadrarea tesaturilor în care sunt încorporate; b) alegerea poziţiei de încadrare se face determinând în primul rând, Capitolul, apoi în cadrul acestui Capitol, poziţia aplicabilã, fãcându-se abstractie de orice material textil care nu aparţine acestui Capitol; c) când Capitolele 54 şi 55 sunt împreunã luate în considerare împreunã cu alt Capitol, aceste doua capitole sunt tratate ca unul şi acelaşi capitol: d) când un capitol sau o poziţie cuprinde mai multe materiale textile, acestea sunt considerate drept un singur material textil. C) Dispoziţiilor Notelor (A) şi (B) se aplica de asemenea, firelor specificate în Notele 3, 4, 5 sau 6 de mai jos. 3. A) Sub rezerva excepţiilor prevãzute la Nota 3B) de mai jos, în aceasta Secţiune sunt considerate ca sfori corzi şi franghii, firele (simple rasucite sau cablate): a) din mãtase sau din deşeuri de mãtase, masurand peste 20.000 decitex; b) din fibre textile sintetice sau artificiale (inclusiv cele fãcute din doua sau mai multe monofilamente de la Capitolul 54), masurand peste 10.000 decitex; c) din în sau canepa: 1°) lustruite sau parafinate, masurand 1429 decitex sau mai mult; sau 2°) nelustruite sau neparafinate, masurand peste 20.000 decitex. d) din fibre de cocos, din trei sau mai multe fire: e) din alte fibre vegetale, masurand peste 20.000 decitex: f) armate cu fire metalice. B) Dispoziţiile de mai sus nu se aplica la: a) firele de lana, sau de par de cal sau de alte animale şi firelor din hârtie, nearmate cu fire metalice; b) cablurilor din filamente sintetice sau artificiale de la Capitolul 55 şi la multifilamentelor nerasucite sau cu o rasucire sub 5 rasuciri pe metru de la Capitolul 54; c) parului de Messina de la poziţia nr. 50.06 şi monofilamentelor de la Capitolul 54; d) firelor metalice de la poziţia nr. 56.05; firele textile armate cu fir de metal sunt reglementate de Nota 3 A)f) de mai sus; e) firelor de janilie, firelor infasurate cu materiale textile şi firelor asa-zise "cu bucleuri" de la poziţia nr. 56.06. 4. A) Sub rezerva excepţiilor prevãzute la Nota 4B) de mai jos, prin fire condiţionate pentru vânzarea cu amãnuntul, la Capitolele 50, 51, 52, 54 şi 55 se înţeleg firele (simple, rasucite sau cablate) aşezate astfel: a) pe cartele, bobine, tuburi sau suporturi similare având o greutate maxima (inclusiv suportul) de: 1°) 85 g pentru firele de mãtase, din deşeuri de mãtase sau de filamente sintetice sau artificiale, sau 2°) 125 g pentru celelalte fire: b) în gheme, sculuri sau jurubite cu o greutate maxima de: 1°) 85 g pentru fire de filamente sintetice sau artificiale, sub 3000 decitex, de mãtase sau deşeuri de mãtase, sau 2°) 125 g pentru celelalte fire sub 2000 decitex; sau 3°) 500 g pentru alte fire. c) în sculuri subdivizate în jurubite, cu ajutorul unuia sau mai multor fire de separare care le fac independente unele de altele, jurubitele având o greutate uniforma care nu depãşeşte: 1°) 85 g pentru firele de mãtase, din deşeuri de mãtase sau din filamente sintetice sau artificiale; sau 2°) 125 g pentru alte fire. B) Dispoziţiile de mai sus nu se aplica: a) firelor simple din orice material textil, cu excepţia: 1°) firelor simple din lana sau din par fin de animale, nealbite (neprelucrate) şi 2°) firelor simple din lana sau din par fin de animale, albite, vopsite sau imprimate având peste 5000 decitex. b) firelor neprelucrate rasucite sau cablate: 1°) de mãtase sau din deşeuri de mãtase, indiferent de modul de prezentare, sau 2°) din alte materiale textile (cu excepţia lanii şi a parului fin de animale) prezentate în sculuri; c) firele rasucite sau cablate, albite, vopsite sau imprimate, din mãtase, din deşeuri din mãtase, masurand 133 decitex sau mai puţin; d) firelor simple, rasucite sau cablate din orice materiale textile, prezentate: 1°) în sculuri cu depanare incrucisata; sau 2°) pe suport sau sub alta forma condiţionatã care implica utilizarea lor în industria textila (de exemplu: pe tuburi, mosoare, ţevi, bobine conice sau conuri pentru razboaiele de tesut sau prezentate sub forma de gogosi de mãtase pentru maşini de brodat). 5. În sensul prevederilor de la poziţiile nr. 52.04. 54.01 şi 55.08, prin ata de cusut se înţeleg firele rasucite sau cablate care îndeplinesc urmãtoarele condiţii: a) sunt dispuse pe suporti (de exemplu: bobine, tuburi) şi au o greutate, inclusiv suportul, de maximum 1000 g. b) sunt apretate, pentru utilizare ca fire de cusut şi c) cu rasucire finala în forma de "Z". 6. În aceasta Secţiune, se înţeleg prin, fire de mare rezistenta, firele a cãror rezistenta exprimatã în cN/tex. (centinewton per tex), depãşeşte urmãtoarele limite: Fire simple din nylon sau din alte poliamide sau poliesteri .......... 60 cN.tex Fire rasucite sau cablate din nylon sau din alte poliamide sau poliesteri ........ 53 cN/tex Fire simple, rasucite sau cablate din mãtase artificiala ....... 27 cN/tex. 7. În aceasta Secţiune se înţelege prin confectionate: a) articolele decupate în alta forma decât patrata sau dreptunghiulara; b) articolele finite gata de întrebuinţare, sau care pot fi folosite dupã ce au fost separate prin taierea simpla a firelor neimpletite, fãrã cusatura sau alta manopera suplimentarã, cum ar fi carpe de bucatarie, prosoape, fete de masa, basmale şi cuverturi; c) articolele ale cãror margini au fost tivite sau rulate prin orice procedeu, sau terminate cu franjuri innodate, obţinute din fire aparţinând articolului respectiv sau din fire adãugate; totuşi, nu trebuie sa fie considerate ca fiind confectionate materialele textile în bucãţi, ale cãror margini au fost pur şi simplu întrerupte; d) articolele decupate de orice forma, din care s-au tras fire; e) articolele asamblate prin coasere, lipire sau altfel (cu excepţia bucatilor din aceeaşi tesatura, unite la extremitati astfel încât sa formeze o bucata de o lungime mai mare, ca şi a pieselor formate din doua sau mai multe tesaturi suprapuse pe toatã suprafata şi asamblate astfel între ele, chiar cu intercalarea unui material de umplere); tricotajele obţinute în forme, prezentate ca piese separate sau în piese conţinând mai multe unitãţi. 8. În sensul celor prezentate la Capitolele 50 pana la 60: a) nu sunt clasificate la Capitolele 50 pana la 55 şi 60 şi, în afarã unor dispoziţii contrare de la Capitolele 56 pana la 59, articolele confectionate conform Notei 7 de mai sus; b) nu aparţin Capitolelor 50 pana la 55 şi 60 articolele de la Capitolele 56 pana la 59. 9. Sunt asimilate tesaturilor de la Capitolul 50 pana la 55, produsele constituite din straturi din fire textile paralelizate care se suprapun în unghi ascutit sau drept. Aceste straturi sunt fixate între ele la punctele de incrucisare ale firelor printr-un liant sau prin termosudare. 10. Produsele elastice formate din materiale textile asociate cu fire de cauciuc sunt clasificate la aceasta Secţiune. 11. În aceasta Secţiune prin termenul impregnat, se înţelege şi aderizal. 12. În aceasta Secţiune prin termenul de poliamide se înţelege şi aramide. 13. În afarã unor dispoziţii contrare, îmbrãcãmintea din materiale textile de la diferitele poziţii se clasifica la poziţiile respective, chiar dacã este prezentatã în seturi pentru vânzarea cu amãnuntul. În sensul prezentei Note, expresia îmbrãcãminte din materiale textile se referã la îmbrãcãminte de la poziţiile nr. 61.01 pana la 61.14 şi poziţiile nr. 62.01 pana la 62.11. Note de subpozitii. 1. În aceasta secţiune şi, dupã caz, în Nomenclatura, se înţelege prin: a) Fire de elastomeri Firele de filamente (inclusiv monofilamente) din materiale textile sintetice, altele decât firele texturate, care pot suporta, fãrã sa se rupa, întindere pana la de trei ori lungimea lor iniţialã şi care, dupã ce au suportat o întindere pana la de 2 ori lungimea lor iniţialã, reiau în mai puţin de 5 minute, o lungime cel mult egala cu unu şi jumãtate din lungimea lor iniţialã. b) Firele nealbite firele: 1°) care prezintã culoarea naturala a fibrelor constituente şi care nu au fost supuse nici albirii nici vopsirii (în masa), nici imprimarii; sau 2°) fãrã culoare bine determinata (asa-zise "fire în tonuri gri") fabricate din deşeuri defibrate. Aceste fire pot sa fie tratate cu un apret necolorat sau cu o culoare trecatoare (care sa dispara dupã o simpla spalare cu sapun) şi în cazul fibrelor sintetice sau artificiale, pot fi tratate în masa cu produse de matisare (de exemplu dioxid de titan). c) Fire albite firele: 1°) care au fost supuse unei operaţii de albire sau care au fost fabricate cu fire albite sau cu excepţia unor prevederi contrare, vopsite în alb (chiar în masa) sau care au fost tratate cu apret alb; sau, 2°) constituite dintr-un amestec de fibre nealbite şi de fibre albite; sau 3°) rasucite sau cablate, constituite din fire nealbite şi fire albite. d) Fire colorate (vopsite sau imprimate) firele: 1°) vopsite (chiar în masa) altfel decât în alb sau într-o culoare trecatoare sau bine imprimate sau fabricate cu fibre vopsite sau imprimate sau 2°) constituite dintr-un amestec de fibre vopsite în diferite culori sau dintr-un amestec de fibre albite sau nealbite şi de fibre colorate (fire impestritate sau amestecate) sau imprimate în una sau mai multe culori din loc în loc, care sa prezinte aspectul unei linii punctate. 3°) fire a cãror suvita sau panglica de material textil a fost imprimata; sau 4°) rasucite sau cablate constituite din fire albite, nealbite sau colorate. Definiţiile de mai sus se aplica, de asemenea, mutatis mutandis, monofilamentelor, benzilor şi produselor similare de la Capitolul 54. e) Tesaturi nealbite tesaturile obţinute din fire nealbite şi care n-au suportat nici albire, vopsire sau imprimare. Acestea pot fi tratate cu un apret necolorat sau o culoare trecatoare. f) Tesaturi albite tesaturi 1°) albite sau, în afarã unor dispoziţii contrare, vopsite în alb sau cãrora li s-a aplicat un apret alb, pe bucata; sau 2°) constituite din fire albite; sau 3°) constituite din fire albite şi nealbite. g) Tesaturi vopsite Tesaturi 1°) vopsite altfel decât în alb (în afarã unor dispoziţii contrare) cu o singura culoare uniforma sau cãrora li s-a aplicat un apret colorat, altul decât alb (în afarã unor dispoziţii contrare), pe bucata; sau 2°) constituite din fire colorate într-o singura culoare uniforma. h) Tesaturi din fire de diverse culori Tesaturi (altele decât tesaturile imprimate) 1°) constituite din fire de diferite culori sau fire de diferite nuante de aceeaşi culoare altele decât culoarea naturala a fibrelor componente; sau 2°) constituite din fire albite sau nealbite şi din fire colorate; sau 3°) constituite din fire amestecate sau impestritate. (În toate cazurile nu se iau în considerare firele utilizate la margini şi pentru capete). i.j) Tesaturi imprimate, tesaturile imprimate pe bucata, fabricate sau nu din fire de diferite culori. (Sunt considerate ca fiind tesaturi imprimate: tesaturile care comporta desene fãcute de exemplu cu peria, pistol spray, prin hârtie de transfer, prin flansare sau prin procedeu batic). Procesul de mercerizare nu are nici o influenta asupra clasificarii firelor sau tesaturilor în definiţiile de mai sus. k) Tesatura panza Sunt tesaturi în care fiecare fir de batatura trece alternativ pe deasupra şi pe dedesubtul firelor succesive de urzeala şi fiecare fir de urzeala trece alternativ pe deasupra şi pe dedesubtul firelor succesive de batatura. 2. - A) Produsele de la Capitolul 56 pana la 63 care conţin 2 sau mai multe materiale textile sunt considerate ca fiind alcãtuite în întregime din materialul textil care ar fi reţinut conform Notei 2 de la aceasta Secţiune pentru clasificarea unui produs de la Capitolele 50 pana la 55 obţinut din aceleaşi materiale textile. 3. Pentru aplicarea acestei reguli: a) nu se tine seama, eventual, decât de partea care determina clasificarea în sensul Reguli generale interpretative numãrul 3. b) nu se tine scama de suport când produsele textile conţin un suport şi o suprafata velurata sau buclata. c) nu se tine seama decât de tesatura de fond în cazul broderiilor de la poziţia nr. 58.10 şi a articolelor din aceste materiale. Totuşi pentru broderiile chimice, uşoare sau fãrã fond aparent şi pentru articolele din aceste materiale, clasificarea se face ţinând seama numai de firele de brodat. CONSIDERATII GENERALE Secţiunea XI trateazã, în general, ansamblul materiilor prime din industria textila (mãtase, lana, bumbac, fibre sintetice sau artificiale etc.), al produselor semiprelucrate (de exemplu fire şi tesaturi) şi al articolelor confectionate care deriva din ele. Totuşi, nu cuprinde, un anumit numãr de produse şi articole precum cele menţionate în Nota 1 din Secţiunea XI, în anumite Note de capitole şi în Notele Explicative ale poziţiilor din aceasta Secţiune; în mod special, nu sunt considerate ca produse textile în Secţiunea XI: a) Parul omenesc şi articolele din par (în general poziţiile nr. 05.01, 67.03 sau 67.04) fãcând excepţie totuşi smocurile şi tesaturile groase din par de tipul celor utilizate pentru presele de ulei sau pentru utilizãri similare, care sunt menţionate la poziţia nr. 59.11. b) Fibrele de azbest şi articolele (fire, tesaturi, îmbrãcãminte etc.) din azbest (poziţiile nr. 25.24, 68.12 sau 68.13). c) Fibrele de carbon şi alte fibre minerale nemetalice (de exemplu carbura de siliciu, vata de azbest) precum şi articolele din aceste fibre (Capitolul 68). d) Fibrele de sticla, articolele din fibra de sticla (fire, tesaturi etc.) articole mixte din fibre de sticla şi fibre textile având caracterul de articole din fibra de sticla, de exemplu broderiile chimice sau fãrã fond vizibil al cãror fir de brodare este din fibra de sticla (Capitolul 70). Secţiunea XI este împãrţitã în doua pãrţi cu 14 capitole. În prima (Capitolele 50 pana la 55), produsele textile sunt grupate în funcţie de materiile constitutive. În a doua (Capitolele 56 pana la 63), cu excepţia poziţiilor nr. 58.09 şi 59.02, nu se face nici o distincţie la nivelul poziţiilor (codul numeric cu patru cifre) între materiile textile din care sunt articolele care se clasifica. I. - CAPITOLELE 50 PANA LA 55 Capitolele 50 pana la 55 trateazã fiecare unul sau mai multe materiale textile, pure sau amestecate între ele, în diferite stadii de prelucrare pana la şi inclusiv transformarea lor în tesaturi (cuvântul tesaturi fiind luat în sensul indicat în partea I-C al prezentelor Consideratii generale). Aceste capitole cuprind, în majoritatea cazurilor, materia prima textila şi deşeurile de recuperare (în vrac, sub forma de fibre, filamente, benzi, semitort etc., cu excepţia carpelor); în plus, cuprind fire şi tesaturi. A. - Clasificarea produselor textile formate din materiale textile amestecate (Nota 2 a Secţiunii XI) Produsele textile clasificate în oricare din poziţiile capitolelor 50 pana la 55 (deşeuri, fire, tesaturi etc.) sau în capitolele 58.09 sau 59.02 sunt clasificate, când constau dintr-un amestec din mai multe materiale textile, ca fiind în întregime constituite din materiale textile care predomina ca greutate fata de fiecare din celelalte materiale textile. În cazul în care nici una dintre materiile textile nu predomina în greutate, produsul se clasifica ca şi cum ar fi în întregime constituit din materialul textil care se clasifica la ultima poziţie tarifara în ordinea numerotarii dintre cele susceptibile a fi luate în considerare. Amestecul materialelor textile se poate realiza: - înainte sau în cursul filarii (torsului) - în cursul rasucirii sau cablarii - în cursul teserii În cazul produselor (altele decât cele de la poziţia nr. 58.11), constituite din doua sau mai multe tesaturi de compoziţie diferita, suprapuse pe intreaga lor suprafata şi asamblate prin coasere, lipire etc., clasificarea se efectueazã prin aplicarea Regulii generale interpretative 3. Ca urmare, Nota 2 din Secţiunea XI nu se aplica, eventual, decât pentru a determina materialul textil care predomina ca greutate în tesatura luatã în consideraţie pentru clasificarea acestor stofe. La fel, în ce priveşte produsele mixte formate din materiale textile şi materiale netextile, Nota 2 din Secţiunea XI, nu se aplica decât la cele care, în virtutea Regulilor generale interpretative sunt clasificate în ansamblul lor ca produse textile. Trebuie menţionat ca pentru aplicarea Notei 2 a Secţiunii: 1) Când un produs format din materiale textile amestecate conţine doua sau mai multe materiale textile care, dacã ar forma singure acest produs, ar fi clasificat într-un singur capitol sau în aceeaşi poziţie, materialele textile în chestiune sunt tratate ca un singur material textil; pentru clasificare se determina în primul rând capitolul, apoi în cadrul acestui capitol poziţia aplicabilã, fãcând abstractie de orice material textil care nu aparţine acestui capitol. Exemple: a) O tesatura formatã din: - 40% din greutate fibre sintetice discontinui, - 33% din greutate lana pieptanata, şi - 25% din greutate par fin de animal pieptanat - nu se clasifica la poziţia nr. 55.15 (alte tesaturi din fibre sintetice discontinui), ci se clasifica la poziţia nr. 51.12 tesaturi din lana pieptanata sau par fin pieptanat), proportiile de lana şi par fin de animale trebuind sa fie în acest caz cumulate. b) O tesatura cu greutate de 210 g/mp formatã din: - 40% din greutate bumbac, - 30% din greutate fibre sintetice discontinui, şi - 30% din greutate fibre artificiale discontinui - nu se clasifica la poziţia nr. 52.11 (tesaturi din bumbac care conţin sub 8,5% din greutate bumbac, amestecate în principal sau numai cu fibre sintetice sau artificiale, având o greutate peste 200 g/mp), nici la poziţia nr. 55.14 (tesaturi din fibre sintetice discontinui care conţin sub 85% din greutate din aceste fibre amestecate în principal sau în mod unic cu bumbac, având o greutate peste 170g/mp), ci la poziţia nr. 55.16 (tesaturi din fibre artificiale discontinui). Clasificarea se face determinând mai întâi capitolul (în acest caz Capitolul 55, proportiile de fibre sintetice discontinui şi fibrele artificiale discontinui, trebuind sa fie cumulate) şi apoi poziţia aplicabilã în cadrul capitolului, în cazul de fata nr. 55.16 care este poziţia plasata ultima în ordinea de numerotare între cele putând fi luate în consideraţie. c) O tesatura formatã din: - 35% din greutate, în - 25% din greutate, iuta - 40% din greutate, bumbac - nu se clasifica la poziţia nr. 52.12 (alte tesaturi din bumbac) ci la nr. 53.09 (tesaturi din în). Clasificarea se face determinând mai întâi capitolul (în acest caz Capitolul 53, proportiile de în şi iuta trebuind sa fie cumulate), şi apoi poziţia aplicabilã în cadrul capitolului, în cazul de fata nr. 53.09, deoarece proporţia de în este superioarã proportiei de iuta, conţinutul de bumbac nefiind luat în calcul în conformitate cu nota 2 B) b) din aceasta Secţiune. 2) Firele de par din coada sau coama, impletite şi firele metalice sunt tratate ca material textil distinct şi greutatea lor de luat în consideraţie este greutatea lor totalã. 3) Firele de metal sunt considerate ca material textil în cazul clasificarii tesaturilor în care sunt încorporate. 4) Când Capitole 54 şi 55 sunt amândouã de avut în vedere împreunã cu un alt capitol, aceste doua capitole sunt tratate ca unul şi acelaşi capitol. Exemple: O tesatura formatã din: - 35% din greutate, filamente sintetice - 25% din greutate, fibre sintetice discontinui, şi - 40% din greutate, lana pieptanata - nu se clasifica la poziţia nr. 51.12 (tesaturi de lana pieptanata) ci, dimpotriva la poziţia nr. 54.07 (tesaturi din fire de filamente sintetice), proportiile filamentelor sintetice şi fibrelor sintetice discontinui trebuind sa fie în acest caz cumulate. 5) Substantele de umplere sau apretul precum şi produsele de impregnare, imbibare, acoperire, care ar putea fi încorporate în produsele textile nu sunt considerate ca materii netextile; cu alte cuvinte, greutatea fibrelor textile se calculeazã pe baza greutatii fibrelor textile, în starea în care sunt prezentate. Pentru a determina dacã materiile adãugate sunt constituite în principal dintr-un material textil dat, trebuie sa se ţinã seama de materialul textil care predomina în greutate fata de oricare din celelalte materiale textile ce intra în amestec. Exemplu: O tesatura având o greutate care nu depãşeşte 200 g/mp formatã din: - 55% din greutate, bumbac - 22% din greutate, fibre sintetice şi artificiale - 21% în greutate, lana şi - 2% din greutate, mãtase - nu se clasifica la poziţia nr. 52.12 (alte tesaturi din bumbac), ci, dimpotriva la poziţia nr. 52.10 (tesaturi din bumbac care conţin mai puţin de 85% din greutate, bumbac, amestecat în principal sau numai cu fibre sintetice sau artificiale având o greutate sub 200 g/mp). B. - Fire 1) Generalitati. Firele textile pot fi simple, rasucite sau cablate. Pentru aplicarea Nomenclaturii se considera ca: 1°) Fire simple, firele alcãtuite: a) fie din fibre discontinui în general menţinute împreunã prin rasucire (filate); b) fie dintr-un filament (monofilament) de la poziţiile nr. 54.02 pana la 54.05, fie din doua sau mai multe filamente (multifilament) de la poziţia nr. 54.02 sau 54.03, legate împreunã cu sau fãrã rasucire (fire continui). Fire rasucite, firele constituite din doua sau mai multe fire simple, inclusiv cele obţinute din monofilamentele de la poziţia nr. 54.04 sau 54.05 reunite prin rasucire. Totuşi, nu sunt considerate ca rasucite firele constituite în mod exclusiv din monofilamentele de la poziţia nr. 54.02 sau 54.03, menţinute împreunã prin rasucire. Se numeşte fir unic din componenta unui fir rasucit, fiecare din firele simple prin a cãror asamblare se realizeazã firul rasucit. 3°) Firele cablate, firele constituite din doua sau mai multe fire dintre care cel puţin unul este rasucit, reunite printr-una, doua sau mai multe operaţii de rasucire. Se numeşte capãt al unui fir cablat fiecare din firele simple sau rasucite a cãror asamblare constituie firul cablat. Firele de mai sus sunt uneori denumite fire asamblate, când nu sunt obţinute prin alaturarea a doua sau mai multe fire simple, rasucite sau cablate. Aceste fire se vor lua în consideraţie ca fire: simple, rasucite sau cablate, în funcţie de tipul de fire din care sunt constituite. Firele simple, rasucite sau cablate prezintã uneori bucle, sau nopeuri, sau flameuri distantate (în acest caz vor fi numite buclate, cu nopeuri sau flameuri). Astfel, ele pot fi compuse din doua sau mai multe fire, din care unul este strâns ghem din loc în loc pentru a produce efectul de bucle sau ingrosari. Se considera lustruite sau parafinate, firele care au primit un apret special pe baza de substanţe naturale (ceara, parafina etc) sau sintetice (în special, rasini acrilice) şi care au fost lustruite apoi cu ajutorul unor role de lustruire. Firele sunt denumite dupã finetea lor. Se aplica încã diferite sisteme de mãsurare a finetii. Nomenclatura utilizeazã totuşi sistemul universal "Tex" care este o unitate de mãsura exprimand densitatea liniara egala cu greutatea în grame a unui km de fir, filament, fibra sau orice alt fir textil. Un decitex echivaleaza cu 0,1 Tex. Formula urmãtoare se foloseşte pentru transformarea numãrului metric în numãr decitex:
Numãr metric
Firele pot fi nealbite, spalate (pentru albit), albite, cremuite, vopsite, imprimate, colorate, etc. Pot fi de asemenea gazate (adicã parlite, pentru eliminarea fibrelor care dau firului aspectul paros), mercerizate (adicã tratate, sub tensiune, cu soda caustica), impregnate cu ulei, etc. Nu sunt cuprinse în Capitolele 50 pana la 55: a) firele din cauciuc acoperite cu textile precum şi firele impregnate (inclusiv aderizate), unse, acoperite sau imbracate în cauciuc sau materialele plastice indicate la poziţia nr. 56.04; b) firele metalice (poziţia nr. 56.05); c) firele infasurate cu material textil, firele tip "omida" şi cele cu bucleuri de la poziţia nr. 56.06; d) firele textile obţinute prin impletire (poziţia nr. 56.07 sau 58.08, dupã caz); e) firele textile armate cu fire din metal, poziţia nr. 56.07; f) firele, monofilamentele sau fibrele textile paralelizate sau incleiate (bolduc), poziţia nr. 58.06; g) firele textile paralelizate şi aglomerate între ele cu ajutorul cauciucului, poziţia nr. 59.06. 2) Diferenţa între "firele simple, rasucite sau cablate" din Capitolele 50 pana la 55, sforile, corzile şi franghiile, de la poziţia nr. 56.07 şi "impletiturile (sireturile)" de la poziţia nr. 58.08. (Nota 3 a Secţiunii XI) Firele textile nu sunt toate considerate ca fire din Capitolele 50 pana la 55. În funcţie de unele din caracteristicile lor (fîneţe, lustruire sau parafinare, nr. de fire), se clasifica în poziţiile Capitolelor 50 pana la 55 referitoare la fire, la poziţia nr. 56.07 ca sfori, corzi şi franghii şi la poziţia nr. 58.08 ca impletituri. Tabelul de mai jos precizeazã clasificarea lor corecta în fiecare caz. TABLOUL SINOPTIC I pentru clasificarea firelor şi sforilor, corzilor şi franghiilor
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────────┐
│ Tip* │ Caracteristicile care │ Clasificare │
│ │ determina clasificarea │ │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Armate cu fire de metal │în toate cazurile │Poziţia Nr. 56.07 │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Fire metalice │în toate cazurile │Poziţia Nr. 56.05 │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Fire infasurate cu materiale │în toate cazurile │Poziţia Nr. 56.06 │
│textile, altele decât cele de │ │ │
│la nr. 51.10 şi 56.05, fire tip│ │ │
│"omida" şi fire cu "bucleuri" │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Fire obţinute prin impletire │1) prezentând o impletire │Poziţia Nr. 56.07 │
│ │strânsã şi o structura │ │
│ │compacta │ │
│ │2) altele │Poziţia Nr. 56.08 │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Altele: │1) masurand minimum │ Capitolul 50 │
│ │20.000 decitex │ │
│Din mãtase sau deşeuri │2) masurand peste │Poziţia Nr. 56.07 │
│din mãtase(**) │20.000 decitex │ │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Din lana sau alt par de animal │în toate cazurile │ Capitolul 51 │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Din în sau canepa │1) lustruite sau parafinate│ │
│ │a) masurand maximum │Poziţia Nr. 56.07 │
│ │1429 decitex │ │
│ │b) masurand sub │ Capitolul 53 │
│ │1429 decitex │ │
│ │2) nelustruite şi │ │
│ │nici parafinate │ │
│ │a) masurand maximum │ Capitolul 53 │
│ │20.000 decitex │ │
│ │b) masurand peste │Poziţia Nr. 56.07 │
│ │20.000 decitex │ │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Din fibra de cocos │1) cu unul sau │Poziţia Nr. 53.08 │
│ │doua capete │ │
│ │2) cu trei capete │Poziţia Nr. 56.07 │
│ │sau mai mult │ │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Din hârtie │în toate cazurile │Poziţia Nr. 53.08 │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Din bumbac sau din alte fibre │1) masurand maximum │Capitolele 52 sau │
│vegetale │20.000 decitex │ 53 │
│ │2) masurand peste │Poziţia Nr. 56.07 │
│ │20.000 decitex │ │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────┤
│Din fibre sintetice sau │1) masurand maximum │ Capitolul 54 sau │
│artificiale inclusiv fibrele │10.000 decitex │ 55 │
│constituite din doua sau mai │ │ │
│multe monofilamente de la │2) masurand peste │Poziţia Nr. 56.07 │
│Capitolul 54(**) │10.000 decitex │ │
└───────────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────────┘
┌──────────────────────┬─────────────────────────────┬─────────────────────────┐
│ │ │Condiţii necesare pentru │
│ Prezentare │ Tipul de fir(**) │ ca articolul sa fie │
│ │ │considerat ca condiţionat│
│ │ │pentru vânzare în detaliu│
├──────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│Cartele, bobine, │1) Fire de mãtase, de │Greutate maxima 85g │
│tuburi sau suporturi │deşeuri de mãtase sau de │(inclusiv suportul) │
│similare (vartelnite │filamente sintetice sau │ │
│etc.) │artificiale │ │
│ │2) Fire de lana, de par │Greutate maxima 125g │
│ │fin, de bumbac sau fibre │(inclusiv suportul) │
│ │sintetice sau artificiale │ │
│ │discontinui │ │
├──────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│Gheme, jurubite, │1) Fire din filamente │Greutate maxima 85g │
│sculuri │sintetice şi artificiale sub │ │
│ │3000 decitex, din mãtase sau │ │
│ │deşeuri de mãtase │ │
│ │2) Alte fire sub 2000 decitex│Greutate maxima 125g │
│ │3) Alte fire │Greutate maxima 500g │
├──────────────────────┼─────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│Sculuri subdivizate │1) Fire de mãtase, de │Fiecare scul cu greutate │
│cu ajutorul unuia sau │deşeuri de mãtase sau │uniforma maxima 85g │
│mai multor fire de │sintetice sau artificiale │ │
│divizare în jurubite │2) Fire de lana, de par fin, │Fiecare scul cu │
│separate unele de │de blana, de bumbac sau │greutate uniforma │
│celelalte***) │fibre sintetice sau │maxima 125g │
│ │artificiale discontinui │ │
└──────────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────────────────┘
┌──────────┬──────────┬──────────┬──────────┐
│CAPITOL ŞI│CAPITOL ŞI│CAPITOL ŞI│CAPITOL ŞI│
│CODURI SA │CODURI SA │CODURI SA │CODURI SA │
├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Capitol 1 │0510.00 │3004.40 │4203.10 │
│0101.19 │0511.91 │3004.90 │4203.29 │
│0102.90 │0511.99 │3005.10 │4203.30 │
│0103.91 │Capitol 6 │3005.90 │4203.40 │
│0103.92 │0601.10 │Capitol 33│4205.00 │
│0104.10 │0601.20 │3301.30 │Capitol 43│
│0104.20 │0602.10 │3304.99 │4301.30 │
│0106.00 │0602.20 │Capitol 41│4301.60 │
│Capitol 2 │0602.90 │4102.10 │4301.70 │
│0208.20 │0604.91 │4102.21 │4301.80 │
│0208.90 │0604.99 │4102.29 │4301.90 │
│0210.90 │Capitol 12│4103.10 │4302.13 │
│Capitol 3 │1209.99 │4103.20 │4302.19 │
│0301.10 │1211.20 │4103.90 │4302.20 │
│0301.93 │1211.90 │4106.11 │4302.30 │
│0301.99 │Capitol 13│4106.12 │4303.10 │
│0307.60 │1302.19 │4106.19 │4303.90 │
│0307.91 │Capitol 15│4106.20 │Capitol 44│
│0307.99 │1504.30 │4107.10 │4403.20 │
│Capitol 4 │1521.90 │4107.21 │4403.49 │
│0407.00 │Capitol 16│4107.29 │4403.99 │
│0410.00 │1602.20 │4107.90 │4404.20 │
│Capitol 5 │1602.90 │4108.00 │4407.24 │
│0502.10 │1603.00 │Capitol 42│4407.29 │
│0502.90 │1604.30 │4202.11 │4407.99 │
│0504.00 │1605.90 │4202.19 │4408.39 │
│0505.90 │Capitol 30│4202.21 │4408.90 │
│0506.10 │3001.10 │4202.29 │4409.20 │
│0506.90 │3001.20 │4202.31 │4420.10 │
│0507.10 │3001.90 │4202.39 │4420.90 │
│0507.90 │3002.90 │4202.91 │4421.90 │
│0508.00 │3003.39 │4202.99 │ │
│ │3003.40 │ │ │
│ │3003.90 │ │ │
│ │3004.39 │ │ │
└──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘
┌──────────┬──────────┬──────────┬──────────┐
│Capitol 51│Capitol 61│Capitol 63│9101.29 │
│5102.10 │6101.10 │6301.20 │9102.11 │
│5102.20 │6102.100 │Capitol 64│9102.12 │
│5103.10 │6103.11 │6403.20 │9102.19 │
│5103.20 │6103.21 │6403.30 │9102.21 │
│5103.30 │6103.31 │6403.51 │9102.29 │
│5104.00 │6104.41 │6403.59 │9113.90 │
│5105.30 │6104.11 │6403.91 │Capitol 92│
│5105.40 │6104.21 │6403.99 │9201.10 │
│5108.10 │6104.31 │6404.20 │9201.20 │
│5108.20 │6104.41 │6405.10 │9201.90 │
│5109.10 │6104.51 │6405.90 │9202.10 │
│5109.90 │6104.61 │6406.10 │9202.90 │
│5110.00 │6110.10 │6406.99 │9203.00 │
│5111.11 │6111.10 │Capitol 65│9204.10 │
│5111.19 │6114.10 │6506.92 │9204.20 │
│5111.20 │6116.91 │6506.99 │9205.90 │
│5111.30 │6117.10 │Capitol 66│9206.00 │
│5111.90 │6117.80 │6602.00 │9208.10 │
│5112.11 │6117.90 │6603.10 │9208.90 │
│5112.19 │Capitol 62│Capitol 67│9209.91 │
│5112.20 │6201.11 │6701.00 │9209.92 │
│5112.30 │6201.91 │6702.90 │9209.93 │
│5112.90 │6202.11 │Capitol 71│9209.99 │
│5113.00 │6202.91 │7117.90 │Capitol 93│
│Capitol 57│6203.11 │Capitol 82│9303.10 │
│5701.10 │6203.21 │8211.10 │9303.20 │
│5702.31 │6203.31 │8211.91 │9303.30 │
│5702.41 │6203.41 │8211.92 │9305.29 │
│5702.51 │6204.11 │8211.93 │9307.00 │
│5702.91 │6204.21 │8214.10 │Capitol 95│
│5703.10 │6204.31 │8214.20 │9507.90 │
│Capitol 58│6204.41 │8214.90 │9508.00 │
│5801.10 │6204.51 │8215.10 │Capitol 96│
│Capitol 60│6204.61 │8215.20 │9601.10 │
│6002.41 │6205.10 │8215.91 │9601.90 │
│6002.91 │6206.20 │8215.99 │9615.19 │
│ │6209.10 │Capitol 91│9615.90 │
│ │6211.41 │9101.11 │9616.20 │
│ │6214.20 │9101.12 │Capitol 97│
│ │6217.10 │9101.19 │9703.00 │
│ │6217.90 │9101.21 │9705.00 │
│ │ │ │9706.00 │
└──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘
┌────────┬────────┬─────────┬────────┐
│Cap. 1 │Cap. 17 │Cap. 38 │Cap. 56 │
│015.91 │1702.10 │3823.10 │5603.00 │
│Cap. 2 │Cap. 20 │3823.20 │Cap. 63 │
│0207.10 │2005.10 │3823.30 │6305.31 │
│0207.21 │Cap. 21 │3823.40 │Cap. 64 │
│0207.22 │2101.10 │3823.50 │6402.11 │
│0207.23 │Cap. 22 │3823.60 │6403.11 │
│0207.31 │2208.10 │3823.90 │Cap. 68 │
│0207.39 │Cap. 25 │Cap. 39 │6810.20 │
│0207.41 │2503.10 │3905.11 │Cap. 70 │
│0207.42 │2503.90 │3905.20 │7003.11 │
│0207.43 │2513.21 │3905.90 │7004.10 │
│0207.50 │2513.29 │Cap. 40 │7010.90 │
│Cap. 4 │2530.30 │4010.10 │7019.10 │
│0405.00 │Cap. 28 │4010.91 │7019.20 │
│Cap. 6 │2827.37 │4010.99 │Cap. 72 │
│0602.91 │2835.21 │Cap. 44 │7201.30 │
│0602.99 │2836.93 │4403.31 │7201.40 │
│Cap. 7 │2841.60 │4403.32 │7208.11 │
│0712.10 │2848.10 │4403.33 │7208.12 │
│Cap. 8 │2848.90 │4303.34 │7208.13 │
│0801.10 │Cap. 29 │4403.35 │7208.14 │
│0801.20 │2903.40 │4407.21 │7208.21 │
│0801.30 │2905.21 │4407.22 │7208.22 │
│0807.10 │2914.30 │4407.23 │7208.23 │
│Cap. 9 │2914.41 │4408.20 │7208.24 │
│0901.30 │2914.49 │4410.10 │7208.31 │
│0901.40 │2916.33 │4410.11 │7208.32 │
│Cap. 14 │2932.90 │4412.12 │7208.33 │
│1402.91 │2939.40 │4412.21 │7208.34 │
│1402.99 │2939.60 │4412.91 │7208.35 │
│Cap. 15 │Cap. 30 │Cap. 48 │7208.41 │
│15.19 │3002.31 │4807.91 │7208.42 │
│1519.11 │3002.39 │4807.99 │7208.43 │
│1519.12 │Cap. 32 │4823.30 │7208.44 │
│1519.13 │3201.30 │Cap. 52 │7208.45 │
│1519.19 │3206.10 │5205.25 │7209.11 │
│1519.20 │Cap. 35 │5205.45 │7209.12 │
│1520.10 │3502.10 │Cap. 54 │7209.13 │
│1520.90 │ │5407.60 │7209.14 │
└────────┴────────┴─────────┴────────┘
┌────────┬─────────┬─────────┬─────────┐
│7209.21 │7217.23 │8469.39 │Cap. 90 │
│7209.22 │7217.29 │8471.20 │9007.21 │
│7209.23 │7217.31 │8471.91 │9007.29 │
│7209.24 │7217.32 │8471.92 │9010.20 │
│7209.31 │7217.33 │8471.93 │9010.30 │
│7209.32 │7217.39 │8471.99 │9022.11 │
│7209.33 │7218.90 │8475.20 │9025.20 │
│7209.34 │7222.10 │8476.11 │9030.81 │
│7209.41 │7225.10 │8476.19 │9031.40 │
│7209.42 │7225.90 │Cap. 85 │Cap. 96 │
│7209.43 │7226.10 │8502.30 │9614.10 │
│7209.44 │Cap. 73 │8506.11 │ │
│7210.31 │7304.20 │8506.12 │ │
│7210.39 │7314.11 │8506.13 │ │
│7210.60 │7314.30 │8506.19 │ │
│7211.11 │Cap. 74 │8506.20 │ │
│7211.12 │7414.10 │8517.10 │ │
│7211.21 │7418.10 │8517.20 │ │
│7211.22 │Cap. 75 │8517.40 │ │
│7211.30 │7508.00 │8517.81 │ │
│7211.41 │Cap. 76 │8517.82 │ │
│7211.49 │7615.10 │8519.91 │ │
│7212.21 │7616.90 │8520.31 │ │
│7212.29 │Cap. 79 │8524.21 │ │
│7213.31 │7907.10 │8524.22 │ │
│7213.39 │7907.90 │8524.23 │ │
│7213.41 │Cap. 80 │8524.90 │ │
│7213.49 │8005.10 │8527.11 │ │
│7213.50 │8005.20 │8528.10 │ │
│7214.40 │Cap. 82 │8528.20 │ │
│7214.50 │8202.32 │8539.40 │ │
│7214.60 │8207.11 │8540.30 │ │
│7215.20 │8207.12 │8540.41 │ │
│7215.30 │Cap. 84 │8540.42 │ │
│7215.40 │8406.11 │8540.49 │ │
│7216.60 │8406.19 │8542.11 │ │
│7216.90 │8443.50 │8542.20 │ │
│7217.11 │8456.90 │8542.80 │ │
│7217.12 │8469.10 │8543.10 │ │
│7217.13 │8469.21 │8543.80 │ │
│7217.19 │8469.29 │8548.00 │ │
│7217.21 │8469.31 │Cap. 88 │ │
│7217.22 │ │8802.50 │ │
└────────┴─────────┴─────────┴─────────┘
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
