Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 153 din 18 martie 2014  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 153 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 344 din 9 mai 2014
    Augustin Zegrean - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Toni Greblă - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Adrian Ioan Oana în Dosarul nr. 7.752/102/2012 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 798D/2013.
    La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este îndeplinită.
    Magistratul-asistent referă asupra faptului că în dosarele nr. 798D/2013 şi nr. 800D/2013, autorii excepţiei au depus concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 799-803D/2013 şi nr. 846D/2013 având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Ladislau Pintyi, de Jenei Jozsef, de Ferencz Bumbak, de Emil Târnăveanu şi de Andras Dezso în dosarele nr. 7.754/102/2012, nr. 7.756/102/2012, nr. 7.758/102/2012, nr. 7.760/102/2012 şi, respectiv, nr. 7.762/102/2012 ale Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi de Doru Augustin Voicu în Dosarul nr. 9.351/85/2012 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă.
    La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
    Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.
    Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 799-803D/2013 şi nr. 846D/2013 la Dosarul nr. 798D/2013, care a fost primul înregistrat.
    Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    Prin încheierile din 12 noiembrie 2013, pronunţate în dosarele nr. 7.752/102/2012, nr. 7.754/102/2012, nr. 7.756/102/2012, nr. 7.758/102/2012, nr. 7.760/102/2012 şi nr. 7.762/102/2012, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Excepţia a fost ridicată de Adrian Ioan Oana, de Ladislau Pintyi, de Jenei Jozsef, de Ferencz Bumbak, de Emil Târnăveanu şi de Andras Dezso, reclamanţi în cadrul unor litigii având ca obiect soluţionarea contestaţiilor împotriva deciziilor emise de Casa Judeţeană de Pensii Mureş, prin care a fost suspendată - în anul 2012 - plata indemnizaţiei reparatorie prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004.
    Prin Încheierea din 29 noiembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 9.351/85/2012, Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Excepţia a fost ridicată de contestatorul Doru Augustin Voicu în cadrul unui litigiu având ca obiect soluţionarea contestaţiei împotriva deciziei emise de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, prin care a fost suspendată - în anul 2012 - plata indemnizaţiei reparatorie prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât măsura suspendării plăţii indemnizaţiei acordate în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 încalcă dreptul de proprietate, principiul neretroactivităţii legii şi principiul drepturilor câştigate şi contravine jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
    În acest sens arată că invocarea siguranţei naţionale ca temei al restrângerii unui drept contravine conceptului de siguranţă naţională, astfel cum este prevăzut în Legea nr. 51/1991. Siguranţa naţională vizează îngrădirea temporară şi limitată a exerciţiului unor drepturi, iar nu înlăturarea lor totală sau parţială. Măsurile preconizate de Guvern privind restabilirea echilibrului bugetar prin eliminarea unor drepturi şi diminuarea substanţială a altora sunt de natură a pune în pericol atât securitatea, cât şi siguranţa naţională.
    Totodată, arată că invocarea art. 53 din Constituţie, ca temei al restrângerii exerciţiului drepturilor, fondat imprecis pe siguranţă şi securitate naţională, este fundamental greşită. Criza economică nu a constituit şi nu poate constitui temei al restrângerii drepturilor democratice. Este de observat că securitatea naţională este reglementată prin Strategia de securitate naţională a României, adoptată prin Hotărârea Parlamentului nr. 36/2001.
    În aceste condiţii, măsurile de reducere a salariilor şi pensiilor nu pot fi circumscrise situaţiilor prevăzute de art. 53 din Constituţie.
    De asemenea, este de observat că "drepturile şi libertăţile susceptibile de a fi restrânse prin aplicarea art. 53 din Constituţie sunt drepturi nepatrimoniale, opozabile tuturor, iar nu drepturi patrimoniale, opozabile inter partes, adică statului."
    În final, arată că prin aplicarea măsurilor de reducere, Guvernul procedează practic la o expropriere, interzisă de Legea fundamentală şi de prevederile Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    Tribunalul Mureş - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată. Prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu pot fi interpretate ca oferind dreptul la acordarea pe întreaga perioadă a vieţii a unei indemnizaţii, statul fiind îndreptăţit ca în anumite circumstanţe să nu acorde această indemnizaţie. Reclamantul nu are deci un "bun" în sensul acestei prevederi din Protocol.
    Cu privire la pretinsa încălcare a art. 53 din Constituţie, arată că, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională, drepturile afectate de textul de lege criticat nu sunt drepturi constituţionale, astfel încât art. 53 nu este incident în cauză.
    Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Schimbarea condiţiilor de acordare a dreptului la indemnizaţie nu poate avea semnificaţia încălcării principiilor constituţionale, deoarece, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, condiţiile de exercitare a dreptului de acordare a indemnizaţiilor sunt stabilite prin lege.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Avocatul Poporului consideră, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, invocând în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 922/2012 şi nr. 88/2013.
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosare, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierile de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011.
    În realitate, Curtea constată că Legea nr. 283/2011 aprobă, cu modificări şi completări, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010.
    Astfel, Legea nr. 283/2011, prin articolul său unic, pe de-o parte, modifică titlul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, titlu care va avea următorul cuprins: "Ordonanţă de urgenţă pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar", iar, pe de altă parte, introduce un nou articol, art. II, în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, cu următorul conţinut:
    "Art. II. - Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]
    Art. 18 - În anul 2012, indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă."
    Prin urmare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011.
    Prevederile de lege criticate au avut o aplicabilitate temporară, în cursul anului 2012, însă, cu toate acestea, continuă să îşi producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), urmează a se analiza constituţionalitatea acestora.
    Dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, la care fac trimitere dispoziţiile de lege criticate, au următorul cuprins: "De o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază şi persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleaşi drepturi şi în aceleaşi condiţii beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor", iar cele ale art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 prevăd următoarele: "Pentru cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de gratitudine faţă de cei care au luptat pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, se instituie următoarele titluri: [...] b) Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989: [...] 3. Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi au condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi au menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi celor care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989."
    Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. De asemenea, având în vedere trimiterile pe care autorii excepţiei de neconstituţionalitate le fac la încălcarea principiului neretroactivităţii legii, a principiului drepturilor câştigate, precum şi a dreptului de proprietate, se reţine şi pretinsa încălcare a prevederilor art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii şi art. 44 privind dreptul de proprietate privată. Totodată, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la protecţia proprietăţii private.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, asupra dispoziţiilor de lege criticate sub aceleaşi aspecte, s-a mai pronunţat, spre exemplu, prin Decizia nr. 373 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 25 noiembrie 2013, şi prin Decizia nr. 15 din 16 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 14 februarie 2014, respingând ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, cu următoarea motivare:
    Textul de lege criticat stabileşte că, temporar, pentru anul 2012, nu se mai acordă indemnizaţiile prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004. De aceste indemnizaţii, calculate prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea asigurărilor sociale de stat, beneficiau persoanele care au obţinut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, numai dacă acestea aveau un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
    Cu prilejul exercitării controlului de constituţionalitate a priori asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, Curtea, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, a reţinut că dreptul la indemnizaţie acordat în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 nu reprezintă un drept fundamental, astfel că nu sunt incidente prevederile art. 53 din Constituţie referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi prevăzute de Legea fundamentală.
    De altfel, Curtea a observat că, astfel cum a statuat constant în jurisprudenţa sa, invocarea prevederilor constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi nu poate fi reţinută dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituţionale care consacră drepturi sau libertăţi fundamentale.
    De asemenea, Curtea a arătat că indemnizaţia de revoluţionar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acesteia, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. În acest sens este şi Decizia nr. 193 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 10 iulie 2013.
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţiile, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adrian Ioan Oana, de Ladislau Pintyi, de Jenei Jozsef, de Ferencz Bumbak, de Emil Târnăveanu şi de Andras Dezso, în dosarele nr. 7.752/102/2012, nr. 7.754/102/2012, nr. 7.756/102/2012, nr. 7.758/102/2012, nr. 7.760/102/2012 şi nr. 7.762/102/2012 ale Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi de Doru Augustin Voicu în Dosarul nr. 9.351/85/2012 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 18 martie 2014.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                            Ioana Marilena Chiorean

                                     --------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016