Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 130 din 10 martie 2016  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi şi lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIE nr. 130 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi şi lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 9 iunie 2016
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Sanda Maria Ioana Bossy în Dosarul nr. 20.508/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 863D/2015.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă că Uniunea Mondială a Românilor Liberi înregistrată la Strasbourg a depus la dosar un punct de vedere prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, arătând că asupra textului de lege criticat Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 801 din 21 iunie 2011.

                                CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 26 martie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 20.508/3/2012 Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Excepţia a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii prin care s-a solicitat constatarea caracterului politic al condamnării unui ascendent, faţă de care nu are calitatea de moştenitor în gradele prevăzute de textul de lege criticat, acordarea de daune morale, precum şi acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii unui imobil confiscat.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile de lege criticate contravin textelor constituţionale invocate, deoarece restrâng dreptul de a obţine măsuri reparatorii numai la anumite categorii de persoane, respectiv soţul şi descendenţii până la gradul al II-lea inclusiv. Or, dreptul la moştenire este garantat "atât pentru descendenţi, cât şi pentru ascendenţi cu vocaţie la moştenire, indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, iar pentru colaterali numai până la gradul al patrulea inclusiv". Nu există raţiuni pentru care să fie restrâns acest drept, motiv pentru care reglementarea este lipsită de proporţionalitate, îngrădind accesul la justiţie şi fiind contrară principiului reparaţiei efective şi echitabile. De asemenea, autorul excepţiei critică jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 şi nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, apreciind că există argumente pentru reconsiderarea acesteia.
    7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, Legea nr. 221/2009 este o lege specială, ce constituie rezultatul opţiunii legiuitorului de a conferi posibilitatea de a obţine despăgubiri anumitor categorii de persoane, în considerarea calităţii acestora de persoane care au suferit condamnări cu caracter politic sau măsuri administrative cu caracter politic.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, autorul excepţiei urmărind modificarea prevederilor legale criticate, în sensul extinderii sferei persoanelor care pot beneficia de acestea.
    10. Avocatul Poporului arată că punctul său de vedere este în sensul constituţionalităţii textului de lege criticat, că acesta a fost transmis anterior Curţii şi reţinut în deciziile nr. 513 din 7 octombrie 2014, nr. 546 din 17 decembrie 2013 şi nr. 164 din 17 martie 2015.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                            CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele transmise de Uniunea Mondială a Românilor Liberi din Strasbourg, prin intermediul apărătorului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009.
    14. Curtea observă că art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 este structurat pe trei litere, dintre care, aplicabile în cauză, prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată - respectiv acordarea de daune morale, precum şi acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii unui imobil confiscat - sunt dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi şi lit. b) din Legea nr. 221/2009, cu modificările aduse prin art. XIII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, potrivit cărora:
    Art. 5: "(1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum şi, după decesul acestei persoane, soţul sau descendenţii acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanţei prevăzute la art. 4 alin. (4), în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:
    a) acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare în cuantum de până la: [...]
    b) acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, dacă bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obţinut despăgubiri prin echivalent în condiţiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare."
    15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) referitor la caracterul statului român şi obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 53 din Constituţie referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009, Curtea reţine că acestea reglementează soluţia legislativă de acordare a despăgubirilor pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare, despăgubiri ce puteau fi cerute de orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum şi, după decesul acesteia, de soţul sau de descendenţii săi până la gradul al II-lea inclusiv. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică limitarea categoriilor de moştenitori beneficiari ai despăgubirilor, prin textul de lege supus controlului de constituţionalitate.
    17. Or, Curtea constată că, anterior sesizării sale prin Încheierea din 26 martie 2015, prin deciziile nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 şi nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 sunt neconstituţionale. Având în vedere cele arătate, precum şi critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care se referă la limitarea categoriilor de moştenitori beneficiari ai despăgubirilor, Curtea constată că declararea ca neconstituţională a soluţiei legislative de acordare a despăgubirilor priveşte şi categoriile de beneficiari ai acestora. Or, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, "Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale". Prin urmare, reţinând că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit înainte de momentul sesizării Curţii Constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 este inadmisibilă (a se vedea şi deciziile nr. 1.578 din 7 decembrie 2010 şi nr. 801 din 21 iunie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 24 ianuarie 2011 şi nr. 600 din 25 august 2011).
    18. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, sub aspectul limitării categoriilor de moştenitori ce pot solicita despăgubiri, respectiv soţul sau descendenţii până la gradul al II-lea inclusiv, Curtea observă că, potrivit expunerii de motive la lege, textul criticat reglementează o posibilitate specială de reparare a prejudiciului material produs prin confiscarea unor bunuri, ca efect al hotărârii de condamnare sau al măsurii administrative cu caracter politic. Astfel, prin derogare de la prevederile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, anumite categorii de persoane pot opta pentru acordarea de către instanţa de judecată învestită cu judecarea cererilor întemeiate pe Legea nr. 221/2009 a unor despăgubiri băneşti corespunzătoare valorii bunurilor confiscate.
    19. Curtea reţine că textul de lege criticat reprezintă opţiunea legiuitorului, fără a aduce atingere prevederilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 497 din 5 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 24 februarie 2014). Curtea observă că toate persoanele care au vocaţie succesorală generală au beneficiat de dreptul de a solicita restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri prin echivalent, în condiţiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

                         CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                             În numele legii
                                 DECIDE:

    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Sanda Maria Ioana Bossy în Dosarul nr. 20.508/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe, şi constată că dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 10 martie 2016.

                  PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                           AUGUSTIN ZEGREAN

                          Magistrat-asistent,
                        Cristina Cătălina Turcu

                               ------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016