Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) si (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 787 din 25 noiembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta
Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor "<>art. I pct. 45 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al <>Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali", excepţie ridicatã de Asociaţia "Adevãr şi Dreptate" în Dosarul nr. 6.463/2/2008 (2.406/2008) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, Asociaţia "Adevãr şi Dreptate", prin preşedintele sãu, domnul Ene Viorel, asistat de avocat Dumitru Niţurad, cu împuternicire avocaţialã depusã la dosarul cauzei. Lipseşte partea Dan Voiculescu, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 2.108D/2008, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de acelaşi autor în Dosarul nr. 6.464/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, prin preşedintele sãu şi asistat de acelaşi avocat ca şi în cauza anterior strigatã. Lipseşte partea Nicolae Dabija, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Vãzând identitatea de obiect al celor douã cauze, Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexãrii cauzelor.
Pãrţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a celor douã cauze.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 2.108D/2008 la Dosarul nr. 2.105D/2008, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care reitereazã, pe scurt, argumentele expuse în motivarea scrisã a excepţiei, solicitând, în final, admiterea acesteia, în temeiul prevederilor art. 115 alin. (1), (2), (5) şi (6) din Constituţie, invocate ca fiind încãlcate.
Reprezentantul Ministerului Public, fiind solicitat sã-şi exprime punctul de vedere asupra excepţiei, pune concluzii de respingere a acesteia ca neîntemeiatã. Aceasta deoarece dispoziţiile <>art. I pct. 45 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 , prin aceea cã reglementeazã asupra termenului de depunere a contestaţiei împotriva deciziei de acceptare a unei candidaturi, nu afecteazã drepturile electorale în sensul prevãzut de art. 115 alin. (6) din Constituţie. În plus, actul normativ criticat îndeplineşte şi condiţiile cuprinse la art. 115 alin. (5) din Legea fundamentalã, referitoare la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţã numai dupã depunerea ei, spre dezbatere în procedura de urgenţã, la Camera competentã şi publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 26 octombrie 2008, pronunţate în dosarele nr. 6.463/2/2008 (2406/2008), respectiv nr. 6.464/2/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie, respectiv Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor "<>art. I pct. 45 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al <>Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali".
Excepţia a fost ridicatã de Asociaţia "Adevãr şi Dreptate" în cauze privind soluţionarea unor recursuri formulate împotriva unor sentinţe civile prin care au fost soluţionate douã contestaţii împotriva unor decizii ale biroului electoral de circumscripţie, prin care au fost acceptate douã candidaturi la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate având un conţinut identic se susţine cã prevederile <>art. I pct. 45 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 , prin care "s-au modificat drepturile contestatarilor prevãzute la <>art. 35 (1) din Legea organicã electoralã a votului uninominal nr. 35/2008 ", contravin art. 115 alin. (1), (2), (5) şi (6) din Constituţie, deoarece:
- potrivit art. 115 alin. (6) din Legea fundamentalã, ordonanţele de urgenţã nu pot fi adoptate în domeniul drepturilor electorale, ceea ce se întâmplã însã prin prevederile de lege criticate, acestea modificând termenul în care pãrţile interesate au dreptul de a depune contestaţie împotriva unei decizii de acceptare a unei candidaturi;
- <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 reglementeazã în materie electoralã, domeniu care, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, aparţine legilor organice, astfel cã actul normativ criticat încalcã şi prevederile art. 115 alin. (1) din aceasta, de vreme ce "în domeniul legii organice nu se pot emite ordonanţe de urgenţã";
- ordonanţa de urgenţã criticatã a fost emisã în afara unei legi de abilitare, astfel cum impune art. 115 alin. (2) din Constituţie;
- mai mult, actul normativ atacat nu a fost depus spre dezbatere la Camera Deputaţilor, astfel cã, neîndeplinind condiţiile prevãzute de art. 115 alin. (5) din Constituţie, autorul excepţiei apreciazã cã acest act normativ nu poate fi considerat ca fiind în vigoare.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 2.105D/2008 al Curţii Constituţionale, apreciazã cã dispoziţiile <>art. I pct. 45 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 sunt neconstituţionale, în sensul încãlcãrii art. 115 alin. (6) din Legea fundamentalã, "întrucât acestea nu au fost adoptate prin lege organicã şi aduc o restrângere a duratei în care poate fi exercitatã contestaţia reglementatã la <>art. 32 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 ". De asemenea, instanţa aratã cã "în domeniul exercitãrii drepturilor electorale, domeniu care intrã în sfera de reglementare a legii organice, Guvernul nu este abilitat sã emitã ordonanţã de urgenţã", astfel cã, în lipsa unei legi speciale de abilitare a Guvernului, rezultã o încãlcare şi a art. 115 alin. (1) din Constituţie.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 2.108D/2008 al Curţii Constituţionale, apreciazã cã, sub aspectul criticii de neconstituţionalitate fundamentate pe art. 73 alin. (3) lit. a) şi art. 115 alin. (1) şi (2) din Constituţie, excepţia este neîntemeiatã. Cât priveşte raportarea criticii la prevederile art. 115 alin. (5) din Legea fundamentalã, instanţa de judecatã menţioneazã cã nu îşi poate exprima punctul de vedere, Guvernul urmând sã aducã precizãri cu privire la procedura depunerii ordonanţei de urgenţã criticate, spre dezbatere, la Camera competentã.
În schimb, instanţa de judecatã apreciazã cã dispoziţiile de lege atacate sunt neconstituţionale prin raportare la prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, deoarece acestea fac referire la un drept electoral, asupra cãruia, potrivit normei fundamentale încãlcate, nu se poate reglementa prin ordonanţã de urgenţã. Se susţine, în acest sens, cã sfera drepturilor electorale nu se rezumã doar la drepturile electorale privite ca drepturi fundamentale şi recunoscute de art. 36, 37 şi 38 din Constituţie, ci include şi alte drepturi electorale, reglementate prin lege, cum este cel în speţã, dreptul de a contesta decizia biroului electoral de circumscripţie prin care a fost acceptatã o candidaturã, drept ale cãrui condiţii de exercitare au fost modificate prin ordonanţa de urgenţã criticatã. Concluzia aceasta se desprinde, în opinia instanţei, din însãşi redactarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, care consacrã domeniile sustrase reglementãrii prin ordonanţã de urgenţã, enumerând distinct, în cadrul acestei categorii, "drepturile, libertãţile şi îndatoririle prevãzute de Constituţie", de "drepturile electorale".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã "dispoziţiile <>art. I pct. 45 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 , care modificã termenul de depunere a contestaţiei împotriva acceptãrii de cãtre biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi, instituit de <>Legea nr. 35/2008 , aduc o restrângere a duratei în care poate fi exercitatã contestaţia reglementatã la <>art. 32 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 şi afecteazã dreptul fundamental de a fi ales." În consecinţã, dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, fiind contrare prevederilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentalã. Celelalte dispoziţii constituţionale invocate nu au incidenţã în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat în încheierile de sesizare şi în motivãrile autorului, îl reprezintã prevederile "<>art. I pct. 45 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al <>Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali". Dispoziţiile de lege criticate au urmãtoarea redactare:
- <>Art. I pct. 45: "Titlul I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, cu modificãrile ulterioare, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã: [...]
45. La articolul 32, alineatele (1) şi (2) se modificã şi vor avea urmãtorul cuprins:
«Art. 32. - (1) Acceptarea de cãtre biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi se face, în termen de 24 de ore de la depunere, prin decizie şi poate fi contestatã de cãtre cetãţenii cu drept de vot, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, în termen de cel mult 48 de ore de la afişarea deciziei de acceptare.
(2) Respingerea de cãtre biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi se face, în termen de 24 de ore de la depunere, prin decizie şi poate fi contestatã de cãtre candidat sau de cãtre competitorii electorali care au propus candidatura respectivã, în termen de 48 de ore de la afişarea deciziei de respingere.»"
În ceea ce priveşte raportul dintre actul de bazã - <>Legea nr. 35/2008 - şi actul modificator - <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 -, trebuie reţinut cã, potrivit normelor de tehnicã legislativã, dispoziţiile de modificare şi completare sunt încorporate, de la data intrãrii lor în vigoare, în actul de bazã, identificându-se cu acesta. Ca atare, Curtea reţine cã obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, în realitate, dispoziţiile <>art. 32 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, astfel cum acest text de lege a fost modificat prin <>art. I pct. 45 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al <>Legii nr. 35/2008 , ordonanţã publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 29 august 2008.
În redactarea iniţialã, art. 32 alin. (1) şi (2) avea urmãtorul conţinut:
"(1) Acceptarea de cãtre biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestatã de cãtre cetãţenii cu drept de vot, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale în termen de 72 de ore de la expirarea termenului de depunere a candidaturii.
(2) Respingerea de cãtre biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestatã de cãtre candidat sau de cãtre competitorii electorali care au propus candidatura respectivã, în termen de 3 zile de la respingere."
Autorul excepţiei considerã cã textele de lege, astfel cum au fost modificate prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 , încalcã prevederile constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. a), potrivit cãrora sistemul electoral se reglementeazã prin lege organicã, şi ale art. 115 alin. (1), (2), (5) şi (6), referitoare la delegarea legislativã.
Examinând criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea constatã cã acestea sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse, pentru cele ce se vor arãta în continuare.
1. O primã criticã constã în aceea cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 reglementeazã în materie electoralã, domeniu ce, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, aparţine legilor organice, astfel cã actul normativ criticat încalcã şi prevederile art. 115 alin. (1) din aceasta, de vreme ce "în domeniul legii organice nu se pot emite ordonanţe de urgenţã", iar aceasta a fost emisã în afara unei legi de abilitare.
Asupra acestor critici, Curtea ţine sã învedereze cã, în sistemul constituţional românesc, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţãrii, rol ce îi este conferit de art. 61 alin. (1) din Constituţie. Pe de altã parte, ca o excepţie de la monopolul Parlamentului în materie de legiferare, Constituţia a prevãzut în art. 108 alin. (3) şi art. 115 instituţia delegãrii legislative, care oferã Guvernului posibilitatea de a adopta ordonanţe - simple sau de urgenţã -, acte normative cu putere de lege. Ca forme ale delegãrii legislative sunt de menţionat:
a) delegarea legislativã cãtre Guvern prin intermediul unei legi speciale de abilitare, cu respectarea cerinţelor prevãzute de art. 115 alin. (1)-(3) din Constituţie, în baza cãreia pot fi emise ordonanţe (simple) în domenii care nu fac obiectul legilor organice;
b) delegarea legislativã constituţionalã - permisã direct de Constituţie -, în baza cãreia Guvernul poate recurge, în situaţii extraordinare, la reglementarea primarã a unor relaţii sociale, pe calea ordonanţelor de urgenţã, în condiţiile prevãzute de art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentalã. Este de observat cã ordonanţele de urgenţã pot fi adoptate de Guvern numai în situaţii extraordinare, a cãror reglementare nu poate fi amânatã, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Ordonanţa de urgenţã care cuprinde norme de natura legii organice se aprobã, conform art. 115 alin. (5) teza finalã din Constituţie, cu majoritatea prevãzutã la art. 76 alin. (1). Din prevederile constituţionale enunţate se constatã cã ordonanţele de urgenţã pot interveni atât în domeniul legilor ordinare, cât şi în domeniul rezervat legilor organice.
În doctrinã s-a subliniat cã, "spre deosebire de ordonanţele guvernamentale emise pe baza unei legi de abilitare în absenţa unei stãri excepţionale, ordonanţele de urgenţã se caracterizeazã prin faptul cã sunt adoptate în temeiul unei autoritãţi proprii, conferite de Constituţie Guvernului, fãrã sã fie nevoie în acest scop de o autorizare prealabilã concretizatã într-o lege specialã, dar cu condiţia ca mãsurile luate sã fie impuse de o situaţie excepţionalã".
Faţã de cele menţionate, Curtea constatã cã <>Ordonanţa de urgenţã nr. 97/2008 , criticatã pentru neconstituţionalitate, a fost emisã de Guvern cu respectarea tuturor cerinţelor constituţionale prevãzute la art. 115 alin. (4).
2. În ce priveşte susţinerea cã actul normativ atacat nu a fost depus spre dezbatere la Camera Deputaţilor, neîndeplinind condiţiile prevãzute la art. 115 alin. (5) din Constituţie, şi, în consecinţã, actul nu poate fi considerat ca fiind în vigoare, Curtea considerã cã aceastã criticã este neîntemeiatã.
Potrivit art. 115 alin. (5) teza întâi din Constituţie, ordonanţa de urgenţã intrã în vigoare numai dupã depunerea sa spre dezbatere în procedurã de urgenţã la Camera competentã sã fie sesizatã şi dupã publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
Din examinarea fişei privind derularea procedurii legislative rezultã cã proiectul de lege pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 97/2008 a fost înregistrat la Senat, în temeiul art. 75 alin. (1) din Constituţie, ca primã Camerã sesizatã, la 29 august 2008, pentru dezbatere în procedurã de urgenţã, iar ordonanţa a fost publicatã, la aceeaşi datã, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630/2008.
3. O altã susţinere a autorului excepţiei constã în faptul cã prin aceastã ordonanţã de urgenţã se contravine art. 115 alin. (6) din Constituţie, care nu îngãduie sã fie adoptate ordonanţe de urgenţã prin care sunt afectate drepturile electorale. Or, prin prevederile legale criticate au fost modificate termenul în care pãrţile interesate au dreptul de a depune contestaţii împotriva unei decizii de acceptare a unei candidaturi şi momentul de la care acesta începe sã curgã.
Articolul 115 alin. (6) din Constituţie prevede cã "Ordonanţele de urgenţã nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertãţile şi îndatoririle prevãzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza mãsuri de trecere silitã a unor bunuri în proprietate publicã". Din interpretarea textului constituţional se poate deduce cã interdicţia adoptãrii de ordonanţe de urgenţã este totalã şi necondiţionatã atunci când menţioneazã cã "nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale" şi cã "nu pot viza mãsuri de trecere silitã a unor bunuri în proprietate publicã". În celelalte domenii prevãzute de text, ordonanţele de urgenţã nu pot fi adoptate dacã "afecteazã", dacã au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacã, prin reglementãrile pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin.
Potrivit art. 115 alin. (6) din Constituţie, "Ordonanţele de urgenţã [...] nu pot afecta [...] drepturile electorale [...]".
Pentru Curtea Constituţionalã, interpretarea şi aplicarea acestei dispoziţii constituţionale impune, pentru început, clarificarea a douã probleme.
O primã problemã ridicatã de interpretarea textului constituţional constã în lãmurirea noţiunii "de a afecta", cu referire la drepturile electorale.
Verbul "a afecta" este susceptibil de interpretãri diferite, aşa cum rezultã din unele dicţionare. Din punctul de vedere al Curţii, aceasta urmeazã sã reţinã numai sensul juridic al noţiunii, sub diferite nuanţe, cum ar fi: "a suprima", "a aduce atingere", "a prejudicia", "a vãtãma", "a leza", "a antrena consecinţe negative", cu privire la categoria drepturilor electorale ce fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate.
O a doua problemã care trebuie clarificatã este de a stabili conţinutul noţiunii de "drepturi electorale".
Drepturile electorale formeazã o categorie distinctã între drepturile şi libertãţile cetãţenilor. Deşi drepturile electorale sunt cuprinse în sfera drepturilor şi libertãţilor prevãzute de Constituţie, legiuitorul constituant a inserat distinct, alãturi de acestea, în cuprinsul alin. (6) al art. 115 din Legea fundamentalã, categoria drepturilor electorale, pentru a sublinia cã acestea se referã şi la drepturile electorale menţionate de legislaţia infraconstituţionalã.
Rezultã, aşadar, cã sfera drepturilor electorale este mai largã decât cea rezultatã din Constituţie, unde sunt reglementate doar drepturile electorale fundamentale ale cetãţenilor, în timp ce celelalte drepturi electorale sunt prevãzute de lege.
Drepturile electorale privite din punct de vedere constituţional ca drepturi fundamentale se regãsesc în art. 16 alin. (4), art. 36, 37, 38, art. 62 alin. (1) şi (2) şi art. 81 alin. (1) din Constituţie.
Alãturi de drepturile electorale fundamentale consacrate de Constituţie se regãsesc şi alte drepturi electorale reglementate prin lege (dreptul alegãtorilor de a face întâmpinãri împotriva omisiunilor, a înscrisurilor greşite sau a oricãror erori din Registrul electoral; dreptul alegãtorilor de a verifica înscrierea în listele electorale, de a face întâmpinãri împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricãror erori; dreptul alegãtorilor de a face contestaţie cu privire la listele electorale; dreptul alegãtorilor de a obţine cartea de alegãtor; dreptul de contestare a candidaturilor; dreptul candidaţilor de a contesta operaţiunile electorale; dreptul candidaţilor de a avea acces la mijloacele de informare în masã). Aceste drepturi sunt drepturi electorale procedurale, ce ţin de exercitarea drepturilor electorale fundamentale ale cetãţenilor (dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a alege).
În conformitate cu dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, sistemul electoral se reglementeazã prin lege organicã. Aşa cum s-a arãtat, prin ordonanţe de urgenţã se poate reglementa şi în domenii rezervate legilor organice.
În domeniul drepturilor electorale "afectarea acestora" pe calea ordonanţelor de urgenţã, în sensul art. 115 alin. (6) din Constituţie, trebuie examinatã cu anumite nuanţãri, în special în ceea ce priveşte acele drepturi care sunt legate de organizarea şi desfãşurarea procesului electoral, ţinând seama şi de anumite realitãţi practice.
Curtea considerã cã în cadrul duratei procesului electoral, cuprinzând diverse faze, se impune o corelare a termenelor, în succesiunea lor, la care operaţiunile electorale sã se desfãşoare.
Aşa cum s-a arãtat, dreptul de contestare a unei candidaturi este un drept electoral, dar fãrã a fi un drept electoral fundamental. Faptul cã pe calea unei ordonanţe de urgenţã au fost aduse modificãri atât asupra termenului de depunere a contestaţiei împotriva deciziilor de acceptare de cãtre biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi, cât şi asupra momentului de la care acest termen procedural începe sã curgã nu poate afecta dreptul de vot al contestatorului şi nici pe cel de a face contestaţie, în sensul în care Curtea a precizat conţinutul noţiunii "a afecta" ("a leza", "a prejudicia", "a aduce atingere").
Dreptul electoral referitor la dreptul de contestare a candidaturilor nu este, prin urmare, prejudiciat sau lezat sub aspectul existenţei dreptului subiectiv. Ordonanţa de urgenţã criticatã cuprinde norme care reglementeazã doar modalitãţile şi condiţiile de exercitare a acestui drept, ceea ce nu contravine prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie.
Prin limitarea în timp a exercitãrii dreptului de a contesta o candidaturã, legiuitorul a avut în vedere necesitatea de corelare a acestuia cu alte drepturi ce ţin de operaţiunile electorale, supuse, la rândul lor, unor termene.
De altfel, aceastã concluzie se reflectã şi în jurisprudenţa Curţii, care, de exemplu, prin <>Decizia sa nr. 150 din 17 martie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 28 aprilie 2005, şi <>Decizia nr. 146 din 15 martie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 11 aprilie 2005, a reţinut, cu titlu de principiu, cã asigurarea celeritãţii în procesul electoral constituie un considerent major care justificã instituirea de cãtre legiuitor a unor reguli speciale de procedurã în materie electoralã, concretizate, de pildã, în termene scurte de exercitare şi soluţionare a cãilor de atac.
Faţã de cele arãtate, Curtea apreciazã cã pe calea ordonanţelor de urgenţã se poate interveni asupra drepturilor electorale procedurale prevãzute în legislaţia infraconstituţionalã, în mãsura în care nu se aduce atingere existenţei dreptului, nu se "afecteazã" substanţa dreptului ca atare.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 32 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicatã de Asociaţia "Adevãr şi Dreptate" în Dosarul nr. 6.463/2/2008 (2.406/2008) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie şi în Dosarul nr. 6.464/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 noiembrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
