Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 817 din 10 noiembrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor cuprinse la nr. crt. 1-4 şi 7-9 din capitolul II Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 817 din 10 noiembrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor cuprinse la nr. crt. 1-4 şi 7-9 din capitolul II "Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor" din anexa nr. V "Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Justiţie» şi Curtea Constituţională" la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 195 din 26 februarie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor cuprinse la nr. crt. 1-4 şi 7-9 din capitolul II din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Mihai Sergiu Sâncelean în Dosarul nr. 4.752/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscalVeche şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.628D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.729D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor cuprinse la nr. crt. 1-4 şi 7-9 din capitolul II din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Sorin Chiţu şi Georgiana Ionescu în Dosarul nr. 3.567/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal-Veche.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.729D/2019 la Dosarul nr. 1.628D/2019, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 206 din 28 mai 2020 sau Decizia nr. 523 din 30 iunie 2020.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 18 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.752/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal-Veche a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor cuprinse la nr. crt. 1-4 şi 7-9 din capitolul II din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Mihai Sergiu Sâncelean într-o cauză având ca obiect „anularea unui act administrativ“.
    8. Prin Încheierea din 4 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.567/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal-Veche a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor cuprinse la nr. crt. 1-4 şi 7-9 din capitolul II din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepţia a fost ridicată de Sorin Chiţu şi Georgiana Ionescu într-o cauză având ca obiect „anularea unui act administrativ“.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii excepţiei susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece determină în cazul specialiştilor IT din instanţe şi parchete o diminuare a drepturilor salariale. Poziţionarea specialiştilor IT din instanţe şi parchete pe aceeaşi grilă de salarizare cu grefierii nu este justificată prin vreun motiv obiectiv şi rezonabil sau scop legitim, în condiţiile în care complexitatea şi ierarhizarea muncii specialiştilor IT sunt diferite de cele ale grefierilor. Statutul juridic superior al specialiştilor IT, distinct de cel al grefierilor, reprezintă un drept câştigat prin Legea nr. 97/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, care însă este anihilat prin prevederile legale criticate. În acelaşi timp, nu rezultă nici din expunerea de motive a legii şi nici din cuprinsul legii care este motivul excluderii specialiştilor IT din grila de salarizare a specialiştilor din cadrul Ministerului Public şi Ministerului Justiţiei. De asemenea, autorii excepţiei susţin că prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile art. 53 din Constituţie, deoarece determină restrângerea discriminatorie şi cu caracter permanent a dreptului la salariu - componentă a dreptului fundamental la muncă, prin diminuarea cu 50% a salariului aflat în plată al specialiştilor IT. Restrângerea are caracter discriminator, deoarece reducerile salariale se aplică numai specialiştilor IT, nu şi altor angajaţi din sistemul judiciar. Discriminarea subzistă în raport cu ceilalţi specialişti din sistemul judiciar, precum şi cu alte categorii de personal plătit din fonduri publice, cărora nu li se reduc salariile. Prevederile legale criticate sunt în contradicţie cu prevederile art. 22 alin. (1) din anexa nr. V, capitolul VIII, secţiunea a 6-a din Legea-cadru nr. 153/2017, referitoare la salarizarea specialiştilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate Decizia Curţii Constituţionale nr. 872 din 25 iunie 2010 şi Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008. Prin urmare, autorii excepţiei consideră că prevederile legale din cuprinsul Legii-cadru nr. 153/2017 prin care se stabileşte salarizarea informaticienilor din sistemul justiţiei, prin reducerea salariilor în plată ale personalului deja încadrat pe aceste funcţii, sunt neconstituţionale, impunându-se garantarea menţinerii nivelului în plată.
    10. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal-Veche, în Dosarul nr. 1.628D/2019, apreciază că prevederile legale cu privire la care s-a invocat neconstituţionalitatea nu sunt conforme Constituţiei. În Dosarul nr. 1.729D/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal-Veche apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată poate fi considerată ca întemeiată prin prisma prevederilor art. 41 coroborate cu art. 16 din Constituţie, interpretate în cheia conferită de art. 53 din Constituţie privind restrângerea exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi, anume în sensul că această categorie profesională nu ar putea să beneficieze de un drept de care beneficiază, în mod curent, orice categorie de angajaţi, prin prisma legislaţiei muncii, adică drepturi salariale egale pentru acelaşi tip de muncă prestată, în modalitatea şi ipoteza expuse în cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Pentru aceste considerente, instanţa judecătorească apreciază că textele de lege criticate pot fi considerate ca fiind neconstituţionale, deoarece legea nu este suficient de clară şi de previzibilă, astfel încât creează discriminări sub aspectul exercitării dreptului la muncă, care implică dreptul la un salariu egal pentru muncă egală/condiţii egale de desfăşurare a muncii.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile cuprinse la nr. crt. 1-4 şi 7-9 din capitolul II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor“ din anexa nr. V „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Justiţie» şi Curtea Constituţională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017.
    15. Prevederile cuprinse la nr. crt. 1-4 şi 7-9 din capitolul II din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 instituie salariul de bază şi coeficientul specific pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor, inclusiv specialiştii IT.
    16. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 41 privind dreptul la muncă şi protecţia socială a muncii şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile cuprinse la nr. crt. 1-4 şi 7-9 din capitolul II din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici similare, iar, prin mai multe decizii (spre exemplu, Decizia nr. 428 din 4 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 17 octombrie 2019, Decizia nr. 206 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 737 din 14 august 2020, sau Decizia nr. 521 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 946 din 15 octombrie 2020), Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Astfel, Curtea a statuat că includerea, sub aspectul salarizării, a specialiştilor în domeniul informatic în categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor reprezintă opţiunea legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere, permisă de dispoziţiile art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi. Opţiunea legiuitorului în materia salarizării specialiştilor IT este justificată având în vedere şi prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, potrivit cărora: „Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari, grefieri registratori şi specialişti IT.“ (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 126 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 16 iunie 2020)
    19. Curtea a mai precizat că este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferenţierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale. Atribuţiile, competenţele, sarcinile specifice, responsabilităţile şi importanţa activităţii desfăşurate sunt diferite chiar şi pentru personalul care este încadrat pe funcţii similare, la diferite autorităţi sau instituţii publice. De altfel, art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002).
    20. Totodată, Curtea a reţinut că acceptarea criticilor de neconstituţionalitate formulate ar echivala cu imposibilitatea legiuitorului de a mai putea modifica sistemul de salarizare, pe motiv că ar crea diferenţe faţă de sistemul anterior de salarizare. De asemenea, Curtea Constituţională a precizat că neconstituţionalitatea unui text legal nu se poate pretinde prin simpla comparaţie dintre reglementarea veche şi cea nouă, aceasta din urmă fiind considerată mai puţin favorabilă şi declanşând automat un aşa-zis conflict de constituţionalitate (în acest sens, sunt, de exemplu, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, sau Decizia nr. 72 din 5 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 28 februarie 2008).
    21. În ceea ce priveşte invocarea încălcării dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, Curtea a precizat că Legea fundamentală prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaţilor la protecţia socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe ţară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia, şi a constatat că prevederile legale criticate, prin conţinutul lor normativ, nu pun în discuţie o restrângere a exerciţiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituţie.
    22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în cauza de faţă.
    23. Cât priveşte invocarea unor aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind restrângerea exerciţiului dreptului fundamental la salariu (spre exemplu, Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, sau Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008), Curtea observă că acestea vizează ipoteze juridice distincte de cea avută în vedere prin prevederile legale criticate, motiv pentru care nu au relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mihai Sergiu Sâncelean în Dosarul nr. 4.752/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal-Veche şi de Sorin Chiţu şi Georgiana Ionescu în Dosarul nr. 3.567/2/2018 al aceleiaşi instanţe judecătoreşti şi constată că prevederile cuprinse la nr. crt. 1-4 şi 7-9 din capitolul II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor“ din anexa nr. V „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Justiţie» şi Curtea Constituţională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal-Veche şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 10 noiembrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016