Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 812 din 5 decembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază şi al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2017 privind unele măsuri în domeniul învăţământului şi ale Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 812 din 5 decembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază şi al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2017 privind unele măsuri în domeniul învăţământului şi ale Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 178 din 4 martie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază şi al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2017 privind unele măsuri în domeniul învăţământului şi ale Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Sindicatul Liber „Educaţia“ Galaţi, în numele şi pentru membrul său de sindicat Iulian Smadu, în Dosarul nr. 4.738/121/2016* al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 37D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece autorul acesteia solicită Curţii Constituţionale să legifereze salarizarea unei categorii profesionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 14 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.738/121/2016*, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor „Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2008, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2017 şi ale Legii nr. 53/2017“. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Sindicatul Liber „Educaţia“ Galaţi, în numele şi pentru membrul său de sindicat Iulian Smadu, într-o cauză având ca obiect „obligaţia de a face - drepturi băneşti“.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), ale art. 16 alin. (1), ale art. 41 alin. (1) şi ale art. 44 alin. (1) şi (2), deoarece nu conţin reglementări referitoare la salarizarea agenţilor de securitate care îşi desfăşoară activitatea în instituţiile de învăţământ de stat în condiţiile în care, potrivit Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, acestea sunt obligate să îşi asigure paza proprie cu personal calificat/agenţi de securitate. Astfel, potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 333/2003, „Paza proprie se realizează cu personal calificat, angajat al unităţii beneficiare, conform legii“. De asemenea, art. 36 lit. d) din Legea nr. 333/2003 coroborat cu art. 37 alin. (1) din aceeaşi lege prevăd pentru personalul care execută activităţi de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor obligativitatea calificării profesionale, a obţinerii avizului din partea organelor de poliţie şi atestarea profesională în acest domeniu. Aşadar, potrivit prevederilor art. 12 din Legea nr. 333/2003, instituţiile şcolare au dreptul să îşi asigure paza proprie cu condiţia de a încadra persoane calificate pentru a îndeplini funcţia de agent de securitate (cod COR 541401 - muncitor calificat). Persoanele care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 333/2003, nu erau calificate ca agent de securitate, dar erau încadrate pentru a asigura paza proprie a instituţiilor şcolare, au fost obligate, prin prevederile art. 36 lit. d) din Legea nr. 333/2003 coroborat cu art. 37 alin. (1) din aceeaşi lege, să se califice profesional şi să dobândească atestatul de calificare ca agent de securitate. Însă instituţiile şcolare nu au posibilitatea să prevadă în organigramă şi în statul de funcţii funcţia de agent de securitate (cod COR 541401 - muncitor calificat) şi nici să salarizeze persoanele care asigură paza proprie în conformitate cu activitatea prestată, deoarece actele normative care reglementează salarizarea personalului din instituţiile bugetare nu au prevăzut şi salarizarea pentru funcţia de agent de securitate pentru instituţiile şcolare (în învăţământul de stat). Se încalcă astfel principiul corelării actelor normative şi art. 1 alin. (5) din Constituţie, deoarece, într-un stat de drept, în activitatea de legiferare, este imperios necesar să existe o strânsă legătură între actele normative. Or, nu există corelare între legea care obligă la asigurarea pazei proprii a instituţiilor şcolare (Legea nr. 333/2003) şi actele normative care reglementează salarizarea personalului de pază din instituţiile de stat. Prin aceste acte normative privind salarizarea personalului din instituţiile publice, legiuitorul a eludat prevederile Legii nr. 333/2003, prin neincluderea unui nivel salarial pentru agenţii de securitate care asigură paza instituţiilor de învăţământ.
    6. De asemenea, se susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin şi prevederilor art. 41 alin. (1) din Constituţie, deoarece se încalcă dreptul persoanei de a primi un salariu corespunzător profesiei exercitate la un loc de muncă pentru care sunt impuse, fără nicio derogare, condiţii de dobândire a calificării profesionale şi a atestatului de agent de securitate. Or, aşa cum reiese din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, drepturile salariale fac parte din conţinutul complex al dreptului la muncă, iar aceste drepturi intră în sfera dreptului de proprietate. Aşadar, art. 41 alin. (1) din Constituţie prevede implicit şi dreptul persoanei de a primi un salariu corespunzător profesiei exercitate. Or, în practică, persoanele care îndeplinesc într-o instituţie şcolară atribuţiile unui agent de securitate nu sunt salarizate ca agent de securitate, ci ca persoană care ar avea alte atribuţii de serviciu.
    7. În final, se susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin şi prevederilor art. 44 din Constituţie.
    8. Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, niciunul dintre actele normative criticate nu încalcă supremaţia Legii nr. 333/2003, deoarece aceasta din urmă nu face vreo referire în cuprinsul său la procedura de constituire a organigramelor sau a statelor de funcţii din instituţiile bugetare. Dimpotrivă, aceste acte normative se coroborează cu dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 333/2003 care enumeră şi paznicii printre persoanele care asigură paza proprie dintr-o instituţie. Totodată, instanţa apreciază că actele normative criticate nu încalcă dispoziţiile invocate din Constituţie, deoarece neincluderea în statul de funcţii sau în organigrama unei instituţii şi a funcţiei de agent de securitate nu determină nici îngrădirea dreptului la muncă sau de alegere a unei profesii şi nici nu îngrădeşte dreptul de proprietate asupra salariului aferent muncii desfăşurate.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile „Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2008, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2017 şi ale Legii nr. 53/2017“. În realitate, analizând motivarea autorului excepţiei de neconstituţionalitate - care este nemulţumit de faptul că actele normative care reglementează salarizarea personalului din instituţiile bugetare nu au prevăzut şi salarizarea pentru funcţia de agent de securitate pentru instituţiile şcolare - Curtea constată că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie următoarele prevederi:
    - Ordonanţa Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază şi al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 1 februarie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 177/2008, cu modificările şi completările ulterioare;
    – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare;
    – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2017 privind unele măsuri în domeniul învăţământului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017, aprobată prin Legea nr. 198/2017;
    – Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările şi completările ulterioare.

    13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit cărora respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, în art. 41 alin. (1) privind munca şi protecţia socială a muncii şi în art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că principala critică a autorului excepţiei de neconstituţionalitate este aceea că instituţiile şcolare nu au posibilitatea să prevadă în organigramă şi în statul de funcţii funcţia de agent de securitate (cod COR 541401 - muncitor calificat) şi nici să salarizeze persoanele care asigură paza proprie în conformitate cu activitatea prestată, deoarece actele normative care reglementează salarizarea personalului din instituţiile bugetare nu au prevăzut şi salarizarea pentru funcţia de agent de securitate pentru instituţiile şcolare (în învăţământul de stat), ci doar salarizarea pentru funcţia de paznic, muncitor necalificat. Cu privire la aceste susţineri, Curtea constată că, potrivit art. 88 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, „Personalul din învăţământul preuniversitar este format din personal didactic şi personal nedidactic“, iar, în conformitate cu art. 88 alin. (4) din aceeaşi lege, „Personalul nedidactic îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare“. Potrivit art. 96 alin. (7) lit. f) din aceeaşi lege, Consiliul de administraţie, ca organ de conducere al unităţii de învăţământ, aprobă planul de încadrare cu personal didactic şi didactic auxiliar, precum şi schema de personal nedidactic.
    15. În ceea ce priveşte salarizarea personalului nedidactic, Curtea reţine că salariile de bază de care beneficiază personalul nedidactic din unităţile de învăţământ superior/universitar, din învăţământul preuniversitar, din bibliotecile centrale universitare, din unităţile de învăţământ special, din unităţile de învăţământ cu program sportiv suplimentar, din unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar şi din unităţile de învăţământ pentru activităţi extraşcolare sunt prevăzute la pct. 7 (Funcţii auxiliare comune specifice învăţământului) din anexa nr. 2 (FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE „ÎNVĂŢĂMÂNT“) la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, astfel cum a fost modificată prin art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2017. Potrivit acestor norme de lege, funcţiile auxiliare comune specifice învăţământului sunt următoarele: muncitor calificat, portar, paznic, îngrijitor, pompier, bucătăreasă, spălătoreasă/lenjereasă şi muncitor necalificat, legea prevăzând şi salarizarea acestora. De asemenea, art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2017 prevede că funcţiile care nu se regăsesc la pct. 7 („Funcţii auxiliare comune specifice învăţământului“) din anexa nr. 2 (FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE „ÎNVĂŢĂMÂNT“) la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 se asimilează din punctul de vedere al salarizării cu funcţia de muncitor calificat. Având în vedere acest cadru legislativ, Curtea reţine că faptul că legiuitorul nu a prevăzut în categoria funcţiilor nedidactice, ca funcţie auxiliară comună specifică învăţământului, şi funcţia de agent de securitate (ca muncitor calificat), ci doar funcţia de paznic, aşa cum susţine autorul excepţiei de neconstituţionalitate, nu reprezintă o chestiune de constituţionalitate, ci un aspect care ţine de politica de legiferare adoptată în domeniul muncii.
    16. Curtea constată că autorul excepţiei solicită, în realitate, modificarea legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prin introducerea funcţiei de agent de securitate, personal calificat, în cadrul categoriei personalului nedidactic. Or, o astfel de solicitare nu ţine de competenţa Curţii Constituţionale, fiind atribuţia legiuitorului de a stabili categoriile de funcţii din sistemul bugetar, nivelul de studii pentru fiecare funcţie, precum şi salarizarea corespunzătoare acestora. De asemenea, faptul că autorul excepţiei are calificarea de agent de securitate, dar poate fi angajat doar ca paznic, pentru că nu îi permite legislaţia salarizării personalului plătit din fonduri publice (care prevede că funcţiile auxiliare comune specifice învăţământului sunt următoarele: muncitor calificat, portar, paznic, îngrijitor, pompier, bucătăreasă, spălătoreasă/lenjereasă şi muncitor necalificat), nu poate constitui un motiv de neconstituţionalitate a întregii legislaţii referitoare la salarizarea personalului din familia ocupaţională a învăţământului, criticată pentru o omisiune de reglementare, care însă nu este de natură constituţională.
    17. Totodată, Curtea reţine că, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 18 martie 2014, „Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unităţi, sunt obligate să asigure paza acestora“. Art. 12 alin. (1) din aceeaşi lege prevede că „Paza proprie se realizează cu personal calificat, angajat al unităţii beneficiare, conform legii“, iar art. 13 alin. (1) prevede că „Personalul de pază proprie se compune din paznici, portari, controlori de acces sau alte persoane stabilite de conducerea unităţii, din persoanele desemnate să asigure instruirea, controlul şi coordonarea activităţii de pază. Se asimilează personalului de pază şi persoanele care cumulează atribuţiile de pază cu alte atribuţii de serviciu“. Astfel, pretinsa necorelare a actelor normative privind salarizarea personalului din instituţiile publice, prin care autorul excepţiei susţine că legiuitorul a eludat prevederile Legii nr. 333/2003 prin neincluderea unui nivel salarial pentru agenţii de securitate care asigură paza instituţiilor de învăţământ, nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una care intră în competenţa legiuitorului, care stabileşte politica în domeniul salarizării şi al funcţiilor din cadrul sistemului plătit din fonduri publice.
    18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază şi al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2017 privind unele măsuri în domeniul învăţământului şi ale Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Sindicatul Liber „Educaţia“ Galaţi, în numele şi pentru membrul său de sindicat Iulian Smadu, în Dosarul nr. 4.738/121/2016* al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 5 decembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016