Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 807 din 10 noiembrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 807 din 10 noiembrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 246 din 11 martie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina-Elena │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, excepţie ridicată, din oficiu, de către Tribunalul Mureş - Secţia civilă în Dosarul nr. 852/102/2017 al acestei instanţe şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.434D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât critica formulată vizează chestiuni ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii, aspect ce excedează controlului Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 20 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 852/102/2017, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, excepţie ridicată, din oficiu, de către instanţa de judecată într-o cauză întemeiată pe Legea nr. 85/2016.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 2 din Legea nr. 85/2016 instituie un drept de creanţă pentru personalul didactic din învăţământul de stat la plata diferenţelor salariale, pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011. Or, aceste prevederi sunt neconstituţionale, în măsura în care exclud transmiterea pe cale succesorală a diferenţelor de drepturi salariale ce fac obiectul acestor norme legale, în ipoteza personalului didactic din învăţământul de stat decedat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 85/2016, dar care era încadrat în muncă în perioada de referinţă. Textul criticat creează o deosebire evidentă de tratament juridic între, pe de o parte, salariaţii titulari ai diferenţelor salariale care sunt în viaţă la data intrării în vigoare a legii şi moştenitorii acestora şi, pe de altă parte, salariaţii titulari ai diferenţelor salariale care au decedat anterior acestei date, dar care totuşi au prestat muncă în aceeaşi perioadă prevăzută de legea în discuţie şi cărora li se cuveneau exact aceleaşi diferenţe salariale pentru perioada menţionată şi în baza aceloraşi acte normative, precum şi moştenitorii acestora. Astfel, singura diferenţă între aceste două categorii de salariaţi şi moştenitorii acestora este data decesului salariatului, aspect ce nu este de natură a crea situaţii juridice diferite pentru titularii drepturilor diferenţelor salariale şi pentru moştenitorii acestora ale căror drepturi au acelaşi conţinut. Or, de principiu, efectele generate de acelaşi drept de creanţă salarială, inclusiv transmiterea acestuia prin moştenire, trebuie să fie guvernate de acelaşi act normativ şi să se bucure de aceeaşi soluţie legislativă. Prin urmare, unicul criteriu de aplicare a tratamentului diferit este data decesului salariatului titular al diferenţelor de drepturi salariale izvorâte din aplicarea unora şi aceloraşi acte normative, care nu este un criteriu obiectiv şi rezonabil, ci este unul aleatoriu, deoarece criteriul de diferenţiere este dat de împrejurarea că beneficiarul direct nu mai este în viaţă la momentul executării creanţei salariale, care constituie un drept de proprietate privată al titularilor acestora şi care este transmis pe calea moştenirii. Prin urmare, se consideră că restrângerea exerciţiului dreptului de proprietate, respectiv al moştenirii nu este rezonabilă faţă de scopul urmărit de actul normativ în ansamblu.
    6. Faţă de cele prezentate, se consideră că prevederile criticate sunt neconstituţionale prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 41 alin. (1), ale art. 44 şi ale art. 46 din Constituţie prin faptul că instituie măsura excluderii de la beneficiul dreptului de creanţă stabilit prin legea în discuţie a moştenitorilor cadrelor didactice care erau decedate la data intrării în vigoare a acestei legi, dar care se aflau încadrate în muncă în perioada de referinţă, aspect ce reprezintă o restrângere a dreptului la salariu, la moştenire şi la proprietate, în situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile în care pot opera dispoziţiile art. 53 din Constituţie. Astfel, în contextul unui test de proporţionalitate efectuat în baza reperelor stabilite de instanţa de contencios constituţional, măsura nu este justificată de un scop legitim şi, ca atare, nu este adecvată unui scop legitim; nu este necesară şi, prin urmare, nu păstrează un just echilibru între drepturile şi interesele în concurs pentru a fi corespunzătoare unui scop legitim urmărit. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece argumentele expuse în susţinerea criticii sunt fundamentate pe o anumită interpretare a textului criticat.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 5 mai 2016, care au următorul cuprins:
    "(1) Personalului didactic din învăţământul de stat căruia, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu i s-au acordat diferenţele salariale, indiferent din ce motiv şi pe baza căror decizii, pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, rezultate din aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, cu modificările şi completările ulterioare, a prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, i se plătesc aceste drepturi eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, astfel:
    a) în primul an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 5% din valoarea diferenţelor salariale;
    b) în al doilea an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 10% din valoarea diferenţelor salariale;
    c) în al treilea an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 25% din valoarea diferenţelor salariale;
    d) în al patrulea an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 25% din valoarea diferenţelor salariale;
    e) în al cincilea an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 35% din valoarea diferenţelor salariale.
(2) Plata sumelor prevăzute la alin. (1) se face anual, în mod eşalonat, în tranşe trimestriale egale."

    12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 46 referitor la garantarea dreptului de moştenire şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile criticate au mai format obiectul unor critici similare cu cele formulate în prezenta cauză şi asupra cărora instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat prin Decizia nr. 274 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 19 august 2020, prin care a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Cu acel prilej, având în vedere dinamica legislativă în materie, Curtea a observat că prevederile contestate, precum şi Legea nr. 85/2016, în ansamblul său, nu instituie drepturi noi, ci stabilesc doar modalitatea de plată a diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011 şi neachitate de angajator ce au fost reglementate prin prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 (aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008), ale Legii-cadru nr. 330/2009, ale Legii-cadru nr. 284/2010 şi ale Legii nr. 285/2010.
    15. Prin urmare, având în vedere critica prin care se apreciază că dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 85/2016 sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că „îi exclud de la beneficiul acestora pe succesorii în drepturi ai personalului didactic decedat anterior intrării în vigoare a legii în discuţie, respectiv de la beneficiul drepturilor salariale aferente perioadelor lucrate anterior decesului“, Curtea a observat că acestea au în vedere o interpretare şi o aplicare a normelor criticate. Or, asemenea critici nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, întrucât interpretarea şi aplicarea legii ţin de competenţa instanţelor de judecată sau a celor chemaţi să dea efectivitate normelor legale.
    16. În ceea ce priveşte conţinutul şi întinderea celor două noţiuni cuprinzătoare, respectiv interpretarea şi aplicarea legii, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Or, în speţa de faţă este vorba de aplicarea Legii nr. 85/2016 în coroborare cu Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, ale Legii-cadru nr. 330/2009, ale Legii-cadru nr. 284/2010 şi ale Legii nr. 285/2010, precum şi cu dispoziţiile Codului muncii şi ale Codului civil.
    17. Printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunţat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie.
    18. În acest context, Curtea reţine că, în speţa dedusă judecăţii, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 85/2016 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, întrucât considerentele mai sus prezentate sunt aplicabile mutatis mutandis şi în cauza de faţă.
    19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, excepţie ridicată, din oficiu, de către Tribunalul Mureş - Secţia civilă în Dosarul nr. 852/102/2017 al acestei instanţe.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 10 noiembrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016