Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 789 din 3 decembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 4-6 şi pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 789 din 3 decembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 4-6 şi pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 218 din 17 martie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 6 şi pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Ioan Bologa în Dosarul nr. 1.051/119/2017 al Tribunalului Covasna - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 341D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită menţinerea jurisprudenţei Curţii şi, ca atare, respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 11 ianuarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.051/119/2017, Tribunalul Covasna - Secţia civilă sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 6 şi pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de către Ioan Bologa, contestatar într-un litigiu având ca obiect recalcularea pensiei.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia apreciază că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 modifică o lege organică, respectiv Legea nr. 223/2015, încălcându-se, astfel, prevederile art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie potrivit cărora regimul general privind protecţia socială se reglementează prin lege organică. De asemenea, susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu a fost adoptată cu respectarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală, potrivit cărora „Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.“. Dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015, aşa cum au fost modificate de art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, discriminează categoria pensionarilor care realizează o vechime cumulată de peste 36 de ani faţă de categoria pensionarilor care realizează o vechime cumulată de până la 36 ani, deoarece doar această din urmă categorie de pensionari beneficiază integral de sporurile prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. b) şi art. 108 din Legea nr. 223/2015. Autorul mai arată că, în forma sa iniţială, Legea nr. 223/2015 nu impunea un plafon al pensiei de serviciu şi stabilea că sporul pentru pensia suplimentară se calcula prin raportare la cuantumul pensiei, şi nu la baza de calcul al acesteia. În final precizează că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, diminuarea pensiei, survenită ca urmare a recalculării acesteia, are ca efect încălcarea dreptului de proprietate.
    6. Tribunalul Covasna - Secţia civilă arată că nu se poate reţine existenţa unei discriminări între pensionarii cu o vechime cumulată mai mare în comparaţie cu cei cu vechime mai mică (aceştia putând să beneficieze efectiv de sporul pentru vechimea la pensia suplimentară în situaţia în care cuantumul total al pensiei ar fi sub limita plafonului de 85% stipulat de lege, cum susţine autorul excepţiei). În plus, modalitatea de calcul, de stabilire a cuantumului pensiei de serviciu este aceeaşi pentru toţi beneficiarii, iar plafonarea la limita de 85%, instituită de art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, se aplică tuturor pensionarilor militari.
    7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    8. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 652 din 30 octombrie 2018 şi nr. 784 din 29 noiembrie 2018, în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor criticate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. 40 pct. 6 şi pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Analizând, însă, susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că acesta critică prevederile art. 40 pct. 4-6 şi pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Prin urmare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 40 pct. 4-6 şi pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care modifică şi completează art. 28 referitor la baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat (art. 40 pct. 4), art. 29 referitor la modalitatea de determinare a cuantumului pensiei de serviciu (art. 40 pct. 5), art. 30 referitor la plafonarea pensiei de serviciu (art. 40 pct. 6) şi art. 108 referitor la sporul pentru plata contribuţiilor la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget din Legea nr. 223/2015 (art. 40 pct. 20).
    12. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 73 alin. (3) lit. p) privind materiile reglementate prin lege organică şi art. 115 alin. (4) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă. De asemenea, se consideră că sunt încălcate art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind protejarea proprietăţii şi Protocolul nr. 12 la Convenţie privind interzicerea generală a discriminării.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a mai pronunţat cu privire la critica potrivit căreia Guvernul nu poate adopta ordonanţe de urgenţă în domeniul legilor organice. Astfel, Curtea a statuat că dispoziţiile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituţie, potrivit cărora „Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)“, stabilesc, în mod neechivoc, că Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în materii care fac obiectul legilor organice (a se vedea, în acest sens, paragraful 46 al Deciziei nr. 301 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 iulie 2019). În concluzie, Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art. 73 alin. (3) lit. p) din Legea fundamentală.
    14. Totodată, Curtea a stabilit, în jurisprudenţa sa, şi conformitatea art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 cu art. 115 alin. (4) din Constituţie. În Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, paragraful 34, Curtea a statuat că „în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 modificările aduse Legii nr. 223/2015 au fost justificate de faptul că în cuprinsul acestei legi «există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferenţieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare şi/sau actualizare a pensiilor militare de stat», iar «în condiţiile neadoptării măsurilor de modificare şi completare a Legii nr. 223/2015, este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior şi există riscul apariţiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012». Curtea apreciază că situaţia extraordinară care a impus reglementarea de urgenţă a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 are în vedere consecinţele neconstituţionale pe care le atrage o reglementare care este susceptibilă de a genera tratamente diferite pentru persoane aflate în situaţii identice şi faţă de care apariţia unui val semnificativ de litigii este doar un efect secundar. O reglementare neclară, care are ca efect interpretări arbitrare, este contrară nu doar prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, dar şi principiului constituţional al egalităţii în drepturi, potrivit căruia persoanele care se află în situaţii similare trebuie să se bucure de un tratament juridic identic, iar constatarea acestor consecinţe, în timpul demersurilor autorităţilor, prilejuite de imediata intrare în vigoare a unei asemenea reglementări, justifică o intervenţie legislativă imediată a Guvernului, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituţie, destinată prevenirii acestor rezultate contrare Legii fundamentale“.
    15. Cu referire la pretinsul caracter discriminatoriu al art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care modifică art. 30 din Legea nr. 223/2015, Curtea a reţinut în Decizia nr. 301 din 7 mai 2019, precitată, paragrafele 56 şi 57, că, prin instituirea pragului de 85% prevăzut de art. 30 din Legea nr. 223/2015, legiuitorul nu a urmărit să trateze diferenţiat cele două categorii de pensionari. Legiuitorul a urmărit, în mod nemijlocit, doar să plafoneze cuantumul maxim al pensiei militare de stat. În acest context, a reiterat jurisprudenţa referitoare la dispoziţiile art. 79 din Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 31 mai 2004, abrogată la data de 1 ianuarie 2011, potrivit cărora „Pensia poliţistului stabilită în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei“. Astfel, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a statuat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziţie de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie în prerogativele legiuitorului.
    16. Curtea a conchis, în Decizia nr. 301 din 7 mai 2019, menţionată anterior, că aceste considerente se aplică mutatis mutandis şi în cazul dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu (pentru aceeaşi soluţie, a se vedea şi deciziile nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragrafele 41 şi 42 sau nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 188 din 8 martie 2019, paragrafele 65-67).
    17. În continuare, Curtea reţine că şi dispoziţiile art. 40 pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 care modifică art. 108 din Legea nr. 223/2015 au mai fost criticate pentru motive de neconstituţionalitate (a se vedea deciziile nr. 553 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 3 decembrie 2019, paragraful 16, nr. 322 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 4 octombrie 2019, paragraful 16, şi nr. 656 din 30 octombrie 2018, precitată, paragraful 65). În aceste decizii Curtea a făcut trimitere la Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, conform căreia „prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul în mod obligatoriu asigurat în cadrul asigurărilor sociale de stat. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate şi venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor“.
    18. Întrucât, până în prezent, nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    19. În sfârşit, critica autorului referitoare la încălcarea dreptului de proprietate, generată de faptul că, urmare a recalculării pensiei, cuantumul acesteia este diminuat, este, la rândul ei, neîntemeiată, având în vedere dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului“.
    20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Bologa în Dosarul nr. 1.051/119/2017 al Tribunalului Covasna - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 40 pct. 4-6 şi 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Covasna - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 3 decembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016