Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 764 din 22 octombrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 764 din 22 octombrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 42 din 14 ianuarie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în Dosarul nr. 36.511/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.340D/2019.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, domnul Irinel Burian, avocat din cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a depus la dosar note scrise, prin care solicită conexarea Dosarului nr. 1.340D/2019 la Dosarul nr. 216D/2019, aflat pe rolul Curţii Constituţionale, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (2) lit. f) şi alin. (3) din Legea nr. 215/2001. De asemenea, sunt invocate alte dosare aflate pe rolul Curţii Constituţionale, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, şi se arată că, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, se impune ca aceste dosare să fie conexate.
    4. Având cuvântul, reprezentantul autorului excepţiei arată că lasă la aprecierea Curţii soluţionarea cererii de conexare.
    5. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acestei cereri, având în vedere că dosarele la care se face referire se află în stadii procesuale diferite.
    6. Curtea, deliberând, respinge cererea formulată, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, întrucât cererea vizează conexarea Dosarului nr. 1.340D/2019, aflat pe ordinea de zi a şedinţei de judecată, cu alte dosare, aflate în stadiul de raport, astfel încât, în lipsa identităţii de stadiu procesual, conexarea acestora este exclusă.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei, care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate, în raport cu art. 1 alin. (5) şi art. 21 din Constituţie. Susţine că prevederile de lege criticate referitoare la hotărârile „privind patrimoniul“ sunt neclare, imprecise şi creează incertitudine în ceea ce priveşte întinderea sau delimitarea obiectului hotărârii supuse aprobării cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcţie, astfel încât pot conduce la concluzia că orice hotărâre luată de consiliu, cu implicaţii patrimoniale, ar avea nevoie de o majoritate de două treimi, prevăzută doar cu titlu de excepţie. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la exigenţele de calitate a legilor, spre exemplu, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 sau Decizia nr. 31 din 27 ianuarie 2016.
    8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei în principal ca inadmisibilă, deoarece criticile de neconstituţionalitate vizează probleme de interpretare şi aplicare a legii, de competenţa instanţei judecătoreşti. În subsidiar, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând, în esenţă, că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, normele de lege nu pot prezenta o precizie absolută.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    9. Prin Decizia civilă nr. 5 din 28 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 36.511/3/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. Excepţia a fost ridicată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti cu prilejul soluţionării recursului împotriva unei sentinţe pronunţate într-o cauză având ca obiect suspendarea executării unui act administrativ.
    10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prevederile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, în ceea ce priveşte sintagma „privind patrimoniul“, sunt neclare, imprecise şi pot conduce la concluzia că orice hotărâre luată de consiliu, cu implicaţii patrimoniale, are nevoie de o majoritate de două treimi, prevăzută doar cu titlu de excepţie. În opinia autorului excepţiei, noţiunea de „hotărâre privind patrimoniul“, fără a delimita, în concret, la ce elemente de patrimoniu (evaluabile sau neevaluabile în bani) şi la ce operaţiuni privind elementele de patrimoniu (acte de dispoziţie, de administrare, de conservare) se referă, este contrară exigenţelor de claritate şi predictibilitate a legii impuse de reglementarea constituţională, putându-se ajunge ca o excepţie să devină regulă, iar regula să devină inaplicabilă. Sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, spre exemplu, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012. Autorul mai arată că prevederile legale criticate comportă o interpretare mult prea imprecisă, întrucât orice hotărâre a autorităţilor locale, inclusă în sfera alin. (1) al art. 45 din Legea nr. 215/2001 are implicaţii de natură patrimonială, evaluabilă în bani, fapt ce ar atrage în mod ipotetic competenţa de aprobare a majorităţii calificate de două treimi.
    11. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul conformităţii textelor de lege criticate cu prevederile constituţionale invocate. Reţine că autorul excepţiei critică textul de lege sub aspectul sferei de cuprindere a noţiunii de „hotărâre privind patrimoniul“ şi că prin Decizia nr. 869 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, Curtea Constituţională a reţinut că aspectele invocate au vizat, în realitate, interpretarea şi aplicarea legii, operaţiuni care constituie atributul instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzei, care interpretează instituţia juridică a „patrimoniului“ în funcţie de ansamblul normelor de drept material (de drept civil şi drept administrativ), fără a fi necesară cuprinderea lor în textul legii speciale şi nicio trimitere expresă.
    12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului autorului excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 45 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea observă că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, prevederile art. 45 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 au fost abrogate prin art. 597 alin. (2) lit. e) din partea IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Însă, având în vedere că în cauza dedusă judecăţii produc efecte juridice prevederile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 şi în lumina Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, urmează a se reţine ca obiect al excepţiei aceste dispoziţii de lege, care au următorul cuprins: „Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcţie.“
    16. În opinia autorului excepţiei, prevederile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi art. 21 privind accesul liber la justiţie.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia susţine lipsa de precizie şi claritate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, sub aspectul înţelesului sintagmei „hotărâri privind patrimoniul“, critici care însă nu tind spre evidenţierea unei reale contradicţii între textul de lege supus controlului de constituţionalitate şi dispoziţiile din Legea fundamentală invocate, ci vizează exclusiv aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea normei juridice. Astfel, Curtea reţine că, în realitate, ceea ce a determinat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate este problema încadrării sau nu a Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 721 din 18 octombrie 2018 privind încetarea activităţi unor servicii publice de interes local ale municipiului Bucureşti în categoria unor „hotărâri privind patrimoniul“, în sensul dispoziţiilor art. 45 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. Or, asemenea aspecte ţin de modalitatea de interpretare şi aplicare a legii la situaţia individualizată a fiecărei speţe, iar clarificarea împrejurărilor cauzei şi determinarea prevederilor de lege incidente revin competenţei exclusive a instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea litigiului, nefiind de resortul contenciosului constituţional.
    18. Curtea observă că, prin Decizia nr. 63 din 16 decembrie 2019 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept privind sfera noţiunii de „hotărâri privind patrimoniul“, folosită de art. 45 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 27 februarie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că: „textul de lege pe care instanţa de trimitere îl găseşte dificil de interpretat [art. 45 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 215/2001] este în vigoare de mai bine de 18 ani şi a fost aplicat atât de autorităţile publice locale, cât şi de instanţele de judecată, fără să necesite dificultăţi de interpretare sau să genereze practică judiciară neunitară.“ (a se vedea paragraful 73 din Decizia nr. 63 din 16 decembrie 2019).
    19. În aceste condiţii, întrucât criticile de neconstituţionalitate se circumscriu unor aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea legii, de competenţa instanţei judecătoreşti, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în Dosarul nr. 36.511/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 22 octombrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016