Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 755 din 22 octombrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 şi ale art. 18 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 755 din 22 octombrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 şi ale art. 18 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 120 din 4 februarie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepţie ridicată de Gabriela Ştefania Nuţ în Dosarul nr. 11.064/3/2019 (25/AEPF/2019) al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 973D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.000D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 şi ale art. 18 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepţie ridicată de Luminiţa Velciu în Dosarul nr. 10.867/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul similar al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.000D/2019 la Dosarul nr. 973D/2019, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 667 din 29 septembrie 2020, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Decizia din 6 martie 2014, pronunţată în Cauza Mihaela Mihai Neagu împotriva României.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin Sentinţa civilă nr. 25/AEPF/2019 din 13 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 11.064/3/2019 (25/AEPF/2019), Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Excepţia a fost ridicată de Gabriela Ştefania Nuţ întro cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei împotriva unei decizii emise de Biroul Electoral Central privind respingerea candidaturii la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2019.
    8. Prin Sentinţa civilă nr. 21/AEPF/2019 din 12 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 10.867/3/2019, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 şi art. 18 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Excepţia a fost ridicată de Luminiţa Velciu într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei împotriva unei decizii emise de Biroul Electoral Central privind respingerea candidaturii independente la alegerile din Parlamentul European din anul 2019.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarele acesteia susţin, în esenţă, că prevederile art. 17 din Legea nr. 33/2007 sunt neconstituţionale, deoarece stabilesc condiţia depunerii listei cuprinzând cel puţin 100.000 de susţinători pentru a candida la Parlamentul European. O asemenea condiţie are caracter restrictiv, afectând dreptul candidaţilor independenţi de a fi aleşi ca membri în Parlamentul European, având în vedere că în nicio ţară membră a Uniunii Europene nu s-a impus o astfel de condiţie restrictivă. De asemenea, textul de lege criticat încalcă prevederile constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, întrucât condiţia impusă de lege nu priveşte „apărarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor“, ci constituie, în fapt, o încălcare a acestora, şi anume a dreptului de a fi ales.
    10. Totodată, prevederile de lege criticate adaugă o condiţie suplimentară celor instituite prin art. 38 din Constituţie. Or, lipsa trimiterii în textul constituţional invocat la o reglementare prin lege a dreptului de a fi ales în Parlamentul European denotă, în opinia autoarei excepţiei, voinţa legiuitorului de a stabili prin Legea fundamentală nu doar condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un cetăţean pentru a fi ales, ci şi consacrarea accesului liber al cetăţenilor la funcţii publice. Ca urmare, textul de lege criticat îngrădeşte nepermis dreptul de a fi ales în Parlamentul European prin impunerea condiţiei obligatorii de a fi susţinut de cel puţin 100.000 de alegători pentru depunerea candidaturii.
    11. Se mai susţine că, prin impunerea unei asemenea condiţii, candidaţii independenţi sunt discriminaţi în raport cu formaţiunile politice care propun candidaţi în alegeri. Totodată, prin impunerea condiţiei de strângere a semnăturilor de către un candidat independent se încalcă „Regulamentul General de Protecţia Datelor“, de vreme ce un candidat independent nu are calitatea de operator de date cu caracter personal.
    12. De asemenea, se susţine că dispoziţiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, potrivit cărora un alegător poate susţine un singur candidat, creează aparenţa că susţinerea unui candidat are valoarea unui vot, încălcându-se principiul fundamental al pluralismului, consfinţit în art. 8 alin. (1) din Constituţie, ca o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale. Dispoziţiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, potrivit cărora se limitează dreptul unei persoane de a susţine, nu de a vota un singur candidat independent sau o singură formaţiune politică, asociate cu expunerea datelor cu caracter personal pe care trebuie să le prezinte susţinătorul, contravin principiului conform căruia votul este universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. În acelaşi timp, dispoziţiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, potrivit cărora „(2) Lista susţinătorilor constituie un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal“, sunt neconstituţionale, punând presiune în ceea ce priveşte vizibilitatea şi expunerea unor liste conţinând date personale, care, astfel, devin publice fără acordul semnatarilor, şi încălcând legislaţia referitoare la protecţia datelor cu caracter personal.
    13. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă consideră că prevederile art. 17 şi art. 18 din Legea nr. 33/2007 aduc atingere dreptului constituţional de a alege şi de a fi ales, având în vedere perioada scurtă de timp avută legal la dispoziţie, potrivit calendarului de alegeri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 81/2019, pentru a fi depuse cele 100.000 de semnături necesare participării la alegerile europarlamentare, precum şi prin raportare la resursele financiare şi logistice pe care le are la dispoziţie un candidat independent, aşa cum este contestatoarea. Or, prevederile art. 53 alin. (1) din Constituţie stipulează că „Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav“, iar art. 53 alin. (2) din Constituţie dispune că „Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară întro societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii“.
    15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    16. Avocatul Poporului şi-a exprimat punctul de vedere în Dosarul nr. 1.000D/2019, afirmând că prevederile art. 17 şi art. 18 din Legea nr. 33/2007 sunt neconstituţionale, în raport cu art. 37, art. 38 şi art. 53 din Constituţie. Astfel, Avocatul Poporului susţine că normele legale supuse controlului de constituţionalitate pun în discuţie restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi cetăţeneşti şi aduc atingere dreptului constituţional de a alege şi de a fi ales, având în vedere perioada scurtă de timp avută legal la dispoziţie pentru strângerea unui număr de 100.000 de semnături necesare participării la alegerile europarlamentare raportat la resursele financiare şi logistice pe care le poate avea la dispoziţie un candidat independent. Invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 65 din 27 ianuarie 2011, Decizia nr. 245 din 27 mai 2004 şi Hotărârea nr. 44 din 26 septembrie 2019, precum şi din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, spre exemplu, Hotărârea din 13 aprilie 2000, pronunţată în cauza C-292/97, Kjell Karlsson şi alţii, şi arată că prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate constituie o intervenţie disproporţionată şi intolerabilă care ar aduce atingere chiar substanţei drepturilor constituţionale de a alege şi de a fi ales.
    17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului în Dosarul nr. 1.000D/2019, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 17 şi art. 18 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012, având următorul cuprins:
    - Art. 17:
    "(1) Poate candida ca independent cetăţeanul român sau cetăţeanul altui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales şi este susţinut de cel puţin 100.000 de alegători. Cererea de admitere a candidaturii independente se depune la Biroul Electoral Central, în 4 exemplare, însoţită de un exemplar al listei de susţinători, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua de referinţă.
(2) Cererea de admitere a candidaturii independente cuprinde numele, prenumele, prenumele părinţilor, cetăţenia, domiciliul, locul şi data naşterii, ocupaţia şi profesia candidatului, precum şi semnătura acestuia.
(3) Dispoziţiile art. 16 alin. (5) şi (6) se aplică în mod corespunzător.
    Două exemplare ale propunerii de candidatură independentă, certificate de preşedintele Biroului Electoral Central prin semnătură şi aplicarea ştampilei, se restituie depunătorului, care are obligaţia de a depune un exemplar la Tribunalul Bucureşti.
(4) Nu se pot depune liste de candidaţi independenţi. Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidaţi depuse de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale. Nu se admit candidaturi independente ale membrilor partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale."

    – Art. 18:
    "(1) Un alegător poate susţine un singur/o singură partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau candidat independent.
(2) Lista susţinătorilor constituie un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. În finalul listei, persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declaraţie pe propria răspundere, prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor. Modelul listei susţinătorilor şi cel al declaraţiei pe propria răspundere sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.“"


    20. În opinia autoarelor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 8 alin. (1) privind pluralismul politic, art. 11 alin. (1) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 37 privind dreptul de a fi ales, art. 38 privind dreptul de a fi ales în Parlamentul European şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi.
    21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 din Legea nr. 33/2007, Curtea observă că, în jurisprudenţa sa, a mai analizat critici de neconstituţionalitate similare privind instituirea condiţiei unui număr de 100.000 de semnături la depunerea candidaturii independente pentru a fi ales în funcţia de membru al Parlamentului European (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009, sau Decizia nr. 667 din 29 septembrie 2020, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunţării prezentei decizii).
    22. Astfel, Curtea a reţinut că dreptul de a fi ales, prevăzut de art. 37 alin. (1) din Constituţie, pentru alegerile privind Camera Deputaţilor, Senatul, respectiv pentru funcţia de Preşedinte al României, şi care, raportat la alegerile în Parlamentul European, este consacrat de art. 38 din Legea fundamentală, stabileşte la nivel constituţional vocaţia de a fi ales a oricărui cetăţean cu drept de vot care îndeplineşte totodată condiţiile stabilite de art. 16 alin. (3) din Constituţie, adică are cetăţenia română şi domiciliul în ţară, şi căruia nu îi este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Legea fundamentală. Alin. (2) al aceluiaşi art. 37 stabileşte condiţiile de vârstă pe care candidaţii trebuie să le îndeplinească, raportat la fiecare dintre cele 3 tipuri de mandate prevăzute în text, respectiv pentru Camera Deputaţilor, Senat şi Preşedintele României. Art. 16, consacrat principiului egalităţii în drepturi, completează cadrul constituţional ce configurează dreptul de a fi ales, în sensul că la alin. (3) legiuitorul constituant a prevăzut expres faptul că „funcţiile şi demnităţile publice (...) pot fi ocupate, în condiţiile legii (...)“, în acest context fiind garantată şi egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea unor astfel de funcţii şi demnităţi.
    23. Sistemul electoral este reglementat, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, prin lege organică, astfel că Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, criticată, reprezintă expresia normei constituţionale indicate şi, totodată, opţiunea legiuitorului în materie. Aşadar, prevederile acestui act normativ se circumscriu cadrului constituţional general configurat de art. 37 şi 38 din Legea fundamentală şi reglementează, la nivelul legii organice, condiţiile de desfăşurare a alegerii membrilor din România în Parlamentul European, ca modalitate concretă de exercitare a dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales.
    24. Or, premisa normei juridice stabilite de prevederile legale referitoare la un număr minim de susţinători pentru înregistrarea candidaturii o constituie tocmai condiţia generală, constituţională, potrivit căreia candidatul independent la alegerile pentru Parlamentul European trebuie mai întâi să fie titularul dreptului subiectiv de a fi ales, deci se presupune că are vocaţia exercitării acestui drept, urmând ca, pentru exercitarea în concret a dreptului, să îndeplinească cerinţa suplimentară de depunere la Biroul Electoral Central a listei cu semnăturile a cel puţin 100.000 de alegători, alături de cererea de admitere a candidaturii sale şi alte acte necesare. O astfel de condiţie suplimentară nu vine în contradicţie cu dreptul de a fi ales, de vreme ce existenţa acestui drept este o condiţie preliminară, sine qua non, fără de care accesul la întreaga procedură electorală este imposibil. Totodată, condiţia legală privind depunerea listei cu cel puţin 100.000 de semnături ale susţinătorilor cu drept de vot nu are efectul golirii de conţinut a dreptului de a fi ales. Trăsătura esenţială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinţei politice a electoratului o constituie reprezentativitatea sa. Indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare, sistemul electoral naţional prevede, în esenţă, aceeaşi condiţie: depunerea unei liste cu semnături de adeziune. Acest criteriu de preselectare a candidaţilor este unul obiectiv şi rezonabil, aplicabil în condiţii de egalitate de tratament fiecăreia dintre cele două categorii de participanţi la alegeri: candidaţii independenţi, pe de o parte, şi cei propuşi pe lista unui partid politic, pe de altă parte. Instituirea condiţiei legale privind depunerea listei cu semnături reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcţie sau demnitate publică îşi dovedeşte potenţialul de reprezentativitate şi arată, în acelaşi timp, preocuparea legiuitorului de a preveni exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, pe de o parte, dar şi de a asigura, pe de altă parte, accesul efectiv la exerciţiul acestui drept persoanelor eligibile comunitar care într-adevăr beneficiază de credibilitatea şi susţinerea electoratului, astfel încât să existe şanse reale de reprezentare a acestuia în forul legislativ european.
    25. De altfel, Curtea Constituţională a reţinut în jurisprudenţa sa, de exemplu, Hotărârea nr. 37 din 2 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 4 octombrie 1996, şi Hotărârea nr. 71 din 16 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 24 octombrie 1996, că, deşi o propunere de candidat nu poate privi, potrivit Constituţiei, decât o persoană ce întruneşte condiţiile constituţionale de eligibilitate, totuşi alegerile (pentru funcţia de Preşedinte al României) pot avea loc numai cu respectarea procedurii electorale (instituită prin Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României) adoptate în temeiul art. 72 alin. (3) lit. a) din Constituţie. De aceea, depunerea candidaturii face parte din procedura electorală, aşa încât cerinţa prevăzută de art. 3 alin. (2) şi de art. 9 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României ca propunerea candidaturii să fie reprezentativă, având adeziunea a cel puţin 100.000 de susţinători, constituie o condiţie legală ce nu vine în conflict cu dreptul constituţional de a fi ales.
    26. Curtea nu a reţinut nici încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, invocate prin prisma unei pretinse discriminări între candidaţii independenţi şi candidaţii aflaţi pe lista unui partid politic, deoarece, aşa cum a statuat în jurisprudenţa sa, principiul egalităţii cetăţenilor în drepturi presupune egalitatea de tratament juridic pentru situaţii identice sau comparabile, după cum impune şi aplicarea unui tratament juridic diferit pentru situaţii care se deosebesc în mod obiectiv şi rezonabil (Decizia nr. 1.228 din 18 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2008). Or, potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, „membrii din România în Parlamentul European se aleg pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, şi pe bază de candidaturi independente“. Participanţii la alegeri sunt, pe de o parte, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale şi, pe de altă parte, candidaţii independenţi ce au calitatea de persoane eligibile comunitar, adică orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales pentru Parlamentul European având domiciliul sau reşedinţa în România, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 33/2007. În rândul competitorilor electorali comunitari se remarcă, aşadar, două categorii distincte de participanţi, diferite sub aspectul regimului juridic aplicabil, reprezentate de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale şi persoanele fizice - candidaţii independenţi. Or, art. 16 alin. (1) din Constituţie, invocat, consacră egalitatea în drepturi a cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, şi nu egalitatea între persoane fizice, pe de o parte, şi persoane juridice, pe de altă parte. Ar fi contrar înseşi normei fundamentale invocate să se pretindă uniformitate acolo unde există diferenţe clare şi obiective de situaţie sau, după caz, de regim juridic aplicabil.
    27. Referitor la condiţia depunerii unei liste cu 100.000 de semnături obligatorii pentru depunerea unei candidaturi independente la alegerile pentru Parlamentul European s-a pronunţat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Decizia din 6 martie 2014, pronunţată în Cauza Mihaela Mihai Neagu împotriva României. Astfel, analizând aspecte privind posibila încălcare a art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care garantează dreptul de vot şi dreptul de a fi ales în cadrul alegerilor, inclusiv a celor pentru Parlamentul European, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a invocat jurisprudenţa sa anterioară (Decizia din 9 mai 1994, pronunţată în Cauza Asensio Serqueda împotriva Spaniei, Decizia din 7 iunie 2001, pronunţată în Cauza Federacion Nacionalista Canaria împotriva Spaniei, şi Decizia din 17 iunie 2008, pronunţată în cauzele Brito da Silva Guerra şi Sousa Magno împotriva Portugaliei) şi a statuat că, în ceea ce priveşte numărul de semnături necesare pentru depunerea unei liste electorale, condiţiile impuse de state nu constituie un obstacol în calea opiniei poporului cu privire la alegerea reprezentanţilor.
    28. Curtea Europeană a statuat că art. 3 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu stabileşte şi nu limitează scopurile pe care trebuie să le vizeze o restricţie. Prin urmare, o mare varietate de scopuri pot astfel să fie compatibile cu acesta, sub rezerva demonstrării compatibilităţii acestui scop cu principiul supremaţiei dreptului şi cu obiectivele generale ale convenţiei în circumstanţele speciale ale cauzei respective. Curtea a mai reţinut că măsura sancţionată (numărul de 100.000 de semnături de susţinere necesar unui candidat independent la funcţia de membru în Parlamentul European) avea ca scop să realizeze o selecţie rezonabilă în rândul candidaţilor pentru a asigura reprezentativitatea acestora în Parlamentul European şi să împiedice eventualele candidaturi abuzive. A apreciat, de asemenea, că este vorba despre opţiunea legiuitorului naţional fondată pe criterii de natură politică şi instituţională.
    29. În raport cu cele enunţate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi în lumina considerentelor Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea constată că prevederile art. 17 din Legea nr. 33/2007 nu încalcă dispoziţiile din Constituţie invocate.
    30. Distinct de aceste considerente, referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, Curtea, în acord cu jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr. 536 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 16 ianuarie 2020), reţine că impunerea prin lege a îndeplinirii anumitor condiţii pentru exercitarea unui drept constituţional nu constituie o încălcare sau o restrângere a acestuia, ci reflectarea în plan legal a condiţiilor prevăzute de Legea fundamentală pentru realizarea acestui drept, neputânduse susţine, astfel, incidenţa dispoziţiilor art. 53 din Constituţie.
    31. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 din Legea nr. 33/2007, Curtea reţine că aceste prevederi de lege au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 536 din 24 septembrie 2019, precitată, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate. Curtea a reţinut că soluţia legislativă potrivit căreia „un alegător poate susţine un singur/o singură partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau candidat independent“, instituită prin dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 33/2007, se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului în materie electorală, permisă de art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, potrivit căruia „Prin lege organică se reglementează: a) sistemul electoral“. De asemenea, Curtea a precizat că această soluţie legislativă responsabilizează alegătorii şi creează încă din etapa premergătoare votului premisele desfăşurării unor alegeri corecte, mai ales că, potrivit art. 18 alin. (2) din acelaşi act normativ, lista susţinătorilor constituie un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal din 1968 privind infracţiunea de fals în declaraţii.
    32. În consecinţă, Curtea a constatat că prevederile de lege criticate nu conţin norme contrare dispoziţiilor din Legea fundamentală invocate.
    33. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia pronunţată de Curte prin deciziile menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea.
    34. Distinct, referitor la susţinerile vizând încălcarea legislaţiei referitoare la protecţia datelor cu caracter personal, Curtea constată că acestea nu pot fi reţinute, având în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Sunt neconstituţionale prevederile actelor (...), care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei“, şi „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată (...)“. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut, de exemplu în Decizia nr. 203 din 29 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 21 iunie 2004, că eventuala contradicţie existentă între dispoziţiile unor legi în vigoare nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate.
    35. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gabriela Ştefania Nuţ în Dosarul nr. 11.064/3/2019 (25/AEPF/2019) al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi de Luminiţa Velciu în Dosarul nr. 10.867/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi constată că prevederile art. 17 şi ale art. 18 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 22 octombrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016