Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 750 din 20 octombrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 750 din 20 octombrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 83 din 26 ianuarie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horaţiu Radu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, „în forma aflată în vigoare la data săvârşirii faptei de către inculpat şi până la data de 31 ianuarie 2014“, excepţie ridicată de Milică Sofronie în Dosarul nr. 3.996/118/2017/a1 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 533 D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Se susţine că modalitatea de calcul al prejudiciului produs prin infracţiunea de evaziune fiscală reglementată prin textul criticat constituie o problemă de interpretare şi aplicare a legii. Referitor la eventualele aspecte de aplicare neunitară a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, se arată că, prin Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, în cauzele penale având ca obiect infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr. 241/2005, instanţa, soluţionând acţiunea civilă, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârşirea acestor infracţiuni la plata sumelor reprezentând obligaţia fiscală principală datorată şi la plata sumelor reprezentând obligaţiile fiscale accesorii datorate, în condiţiile Codului de procedură fiscală. Se face trimitere şi la Decizia Curţii Constituţionale nr. 258 din 6 mai 2014, paragrafele 23, 25-27.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 11 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.996/118/2017/a1, Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, „în forma aflată în vigoare la data săvârşirii faptei de către inculpat şi până la data de 31 ianuarie 2014“ excepţie ridicată de Milică Sofronie, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate de autorul excepţiei împotriva unei încheieri a judecătorului de cameră preliminară, prin care a fost respinsă cererea formulată de inculpaţii din cauză privind restituirea cauzei la procuror.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se arată că noţiunea de „prejudiciu“ din cuprinsul prevederilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 este lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, întrucât nu reiese din cuprinsul textului criticat sau al unei alte dispoziţii legale dacă aceasta se referă doar la paguba efectiv produsă sau are în vedere şi accesoriile acesteia. Se arată că prejudiciile la care fac trimitere dispoziţiile legale criticate au în vedere doar pagubele produse prin săvârşirea faptelor prevăzute de legea penală şi că accesoriile fac obiectul pretenţiilor civile, urmând a fi avute în vedere la soluţionarea laturii civile a cauzei. Se arată că în acelaşi sens este şi Decizia nr. 17 din 5 octombrie 2015 referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 19 din Codul de procedură penală, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit că în cauzele penale având ca obiect infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr. 241/2005, instanţa, soluţionând acţiunea civilă, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârşirea acestor infracţiuni la plata sumelor reprezentând obligaţia fiscală principală datorată şi la plata sumelor reprezentând obligaţiile fiscale accesorii datorate, în condiţiile Codului de procedură fiscală. Se mai susţine că, prin art. 79 pct. 2 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, legiuitorul a înlocuit cuvântul „prejudiciu“ cu sintagma „pretenţiile părţii civile“, operaţiune legislativă ce denotă că sensul noţiunii de „prejudiciu“ din cuprinsul art. 10 din Legea nr. 241/2005 este cel arătat de autorul excepţiei. În fine, se susţine că ambiguitatea noţiunii criticate rezultă şi din jurisprudenţa diferită a instanţelor, care, în aplicarea prevederilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 au constatat că prejudiciul la care textul face trimitere are în vedere paguba certă produsă prin fapta prevăzută de legea penală, fără penalităţi sau dobânzi.
    6. Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, textul criticat fiind nepredictibil, întrucât nu arată dacă noţiunea de prejudiciu indică suma efectiv datorată bugetului de stat fără penalităţi şi majorări de întârziere sau, dimpotrivă, dacă le include şi pe acestea din urmă. Se susţine că acest aspect este relevant din perspectiva corectei încadrări juridice a faptei, cu consecinţe directe asupra limitelor legale ale pedepsei.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 241/2005, în forma aflată în vigoare la data săvârşirii faptei de către inculpat şi până la data de 31 ianuarie 2014. Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul critică dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, în forma acestora în vigoare la data săvârşirii faptelor (deci anterioară Legii nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013) care au următorul cuprins: „(1) În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.“
    11. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) cu privire la calitatea legii.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei invocă problema modalităţii de stabilire a prejudiciilor produse prin comiterea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, respectiv dacă organele judiciare, cu prilejul stabilirii întinderii acestor prejudicii au în vedere şi penalităţile sau dobânzile aferente sumelor reprezentând pagubele produse prin comiterea faptelor. Acest aspect nu reprezintă însă o veritabilă problemă de constituţionalitate, ci vizează interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale criticate de către organele judiciare (a se vedea, în acelaşi sens, Decizia nr. 179 din 28 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 20 mai 2019, paragraful 39). Or, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată [...]“.
    13. Mai mult, în condiţiile existenţei unei practici neuniforme la nivelul instanţelor naţionale referitoare la metoda de calcul a prejudiciilor la care fac trimitere prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie misiunea de a se pronunţa asupra variantei corecte de aplicare a dispoziţiilor legale analizate, conform competenţei sale constituţionale prevăzute la art. 126 alin. (3) din Constituţie.
    14. Pentru aceste considerente, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă.
    15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Milică Sofronie în Dosarul nr. 3.996/118/2017/a1 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 20 octombrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina Teodora Pop

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016