Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 745 din 21 noiembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 221 alin. (6) din Codul de procedură penală     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 745 din 21 noiembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 221 alin. (6) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 56 din 28 ianuarie 2020

┌──────────────┬───────────────────────┐
│Valer Dorneanu│- preşedinte │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marieta Safta │- │
│ │prim-magistrat-asistent│
└──────────────┴───────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 221 alin. (6) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gheorghe Ilie în Dosarul nr. 7.119/109/2017 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.652 D/2017.
    2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, faţă de critica interpretării date de instanţă dispoziţiilor legale, şi, în subsidiar, ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 19 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 7.119/109/2017, Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 221 alin. (6) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Ilie în cadrul contestaţiei formulate împotriva încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi nr. 173 din 13 octombrie 2017 a Tribunalului Argeş - Secţia penală.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate, în măsura în care dispoziţiile contestate „pot fi interpretate de maniera făcută prin încheierea nr. 173/13.10.2017 pronunţată în cauză de Tribunalul Argeş - Secţia penală“. Autorul arată că din considerentele încheierii menţionate rezultă că, în raport cu precizarea din art. 221 alin. (6) Cod procedură penală „pentru o perioadă determinată de timp“, contestatorul ar trebui să facă dovada că urmează să se angajeze „la firma care şi-a exprimat disponibilitatea de a face acest lucru, doar pentru o perioadă limitată de timp“. Potrivit art. 21 alin. (3) din Constituţie, „părţile au dreptul la un proces echitabil“, iar în noţiunea de proces echitabil este cuprinsă şi obligaţia legiuitorului de a emite reglementări care să îndeplinească criteriul legalităţii fixat de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care impun ca orice lege să fie suficient de clară, precisă, previzibilă, pentru a permite oricărui cetăţean - la nevoie, recurgând la sfatul unui specialist, să prevadă în mod rezonabil, în circumstanţele cauzei consecinţele ce rezultă dintro anumită conduită. Se arată că reglementarea criticată este neconstituţională, neîndeplinind criteriile de claritate, precizie şi previzibilitate.
    6. Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece introducerea sintagmei „pentru o perioadă determinată de timp“ este opţiunea legiuitorului şi nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil. Legiuitorul nu este obligat să stabilească un interval de timp în interiorul căruia inculpatul are dreptul de a părăsi imobilul pentru prezentarea la locul de muncă, aceasta fiind o posibilitate a judecătorului în raport cu circumstanţele speţei. Prin urmare, judecătorul are o marjă de apreciere a acestui interval de timp pe care îl consideră rezonabil. Astfel fiind, nu se încalcă dreptul inculpatului la un proces echitabil.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, dispoziţiile legale criticate consacră manifestarea unei posibilităţi (facilităţi) pe care legea o recunoaşte inculpatului aflat în executarea măsurii arestului la domiciliu, cerere care va fi supusă analizei instanţei sub aspectul temeiniciei şi oportunităţii, ţinând seama de circumstanţele concrete ale cauzei şi ale persoanei inculpatului. Textul de lege contestat este previzibil, clar şi concis, însă incidenţa şi aplicarea acestuia depind de natura acuzaţiilor aduse, de durata de timp a permisiunii solicitate, conduita, situaţia familială şi socială a inculpatului. Organul judiciar care întruneşte standardele de independenţă şi imparţialitate (garanţii ale dreptului la un proces echitabil) şi care este chemat să soluţioneze o astfel de cerere va avea în vedere toate aceste împrejurări. Solicitarea inculpatului de a părăsi imobilul nu poate fi transformată într-o obligaţie a instanţei de judecată de a acorda această facilitate, cu atât mai mult cu cât lipsa de la domiciliu pe o durată atât de mare de timp poate fi de natură să golească de conţinut măsura arestului la domiciliu şi să nesocotească temeiurile care au determinat privarea sa de libertate. În plus, instanţa este singura competentă să aprecieze dacă acordarea permisului de părăsire a imobilului în vederea prezentării la locul de muncă (sau chiar de a încheia un contract de muncă) reprezintă o măsură necesară pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului. În măsura în care procesul a fost caracterizat de contradictorialitate şi oralitate, inculpatului i-au fost acordate înlesnirile necesare pregătirii apărării, procedura s-a desfăşurat în conformitate cu legea, instanţa a fost independentă, imparţială şi instituită prin lege şi inculpatul are dreptul efectiv de a promova o cale de atac cu privire la o hotărâre a instanţei, Guvernul consideră că prevederea atacată respectă exigenţele cerute de dreptul la un proces echitabil.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 221 alin. (6) din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Conţinutul măsurii arestului la domiciliu, care au următorul conţinut: „La cererea scrisă şi motivată a inculpatului, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, prin încheiere, îi poate permite acestuia părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învăţământ sau de pregătire profesională ori la alte activităţi similare sau pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă, precum şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului.“
    12. Dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt cuprinse în art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil. Se invocă şi dispoziţiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost motivată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată şi urmează să fie respinsă. Astfel, dispoziţiile legale criticate sunt suficient de clare şi permit destinatarilor să-şi adapteze în mod corespunzător conduita. Acestea nu instituie o obligaţie în sarcina judecătorului, ci numai o posibilitate de a permite, la cererea scrisă şi motivată a inculpatului, părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învăţământ sau de pregătire profesională ori la alte activităţi similare sau pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă, precum şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului. Pentru ca legea să satisfacă cerinţa de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea şi modalităţile de exercitare a puterii de apreciere a autorităţilor în domeniul respectiv, ţinând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecţie adecvată împotriva arbitrarului, condiţii pe care norma criticată le întruneşte.
    14. Modalitatea în care instanţa de judecată a interpretat şi a aplicat textul de lege, aspect care a determinat, în realitate, nemulţumirea autorului excepţiei, nu poate face obiectul controlului Curţii Constituţionale. Într-o jurisprudenţă constantă, Curtea a statuat că modul de aplicare a dispoziţiilor criticate şi soluţia pronunţată de judecător „nu pot constitui motive de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate şi, prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului. A răspunde criticilor autorului excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 371 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 16 octombrie 2019, paragraful 18).
    15. Nu poate fi reţinută nici pretinsa încălcare a dreptului la un proces echitabil, sens în care Curtea Constituţională s-a pronunţat, examinând aceleaşi dispoziţii legale, prin Decizia nr. 50 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, ale cărei considerente sunt valabile şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi. Cu acel prilej Curtea a reţinut, între altele, că „potrivit art. 205 şi art. 206 din Codul de procedură penală, legiuitorul a instituit posibilitatea contestării tuturor încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare şi în cursul judecăţii. Astfel, împotriva încheierilor prin care judecătorul de cameră preliminară/instanţa dispune asupra măsurilor preventive (care implică pe lângă luarea, menţinerea, revocarea, încetarea şi înlocuirea unei măsuri preventive), inculpatul şi procurorul pot formula contestaţie, în termen de 48 de ore de la pronunţare sau, după caz, de la comunicare. Drept urmare, pe calea contestaţiei, inculpatul poate supune cenzurii unui judecător toate aspectele legate de noţiunea luării/menţinerii/înlocuirii unei măsuri preventive şi care implică inclusiv menţinerea sau modificarea obligaţiilor care fac parte din însuşi conţinutul acelor măsuri preventive. Aşa fiind, modalitatea de reglementare a contestaţiei împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare/în cursul judecăţii reprezintă ea însăşi o garanţie a dreptului de acces liber la justiţie, cu atât mai mult cu cât întreaga procedură se caracterizează prin celeritate şi urgenţă, astfel încât stabilirea unor reguli speciale de procedură este realizată de legiuitor în exercitarea competenţei sale constituţionale şi nu încalcă accesul liber la justiţie. Aceasta îşi are justificare în raţiunea pentru care legiuitorul a reglementat inculpatului calitatea de titular al dreptului la contestaţie, acesta având un interes legitim în exercitarea căii de atac prin care se asigură un control judiciar cu privire la măsurile preventive de natură a afecta drepturi şi libertăţi fundamentale. Analiza condiţiilor care justifică înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu - cum este cazul în speţă - are în vedere aceste aspecte şi nu este de natură a afecta dreptul la un proces echitabil, libertatea individuală, viaţa intimă familială şi privată ori condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, caracterul rezonabil al măsurii preventive şi al obligaţiilor din conţinutul său fiind apreciat prin raportare la gravitatea infracţiunii săvârşite, complexitatea şi specificul cauzei, astfel încât prin durata şi conţinutul său să permită realizarea scopului pentru care a fost instituită, respectiv garantarea bunei desfăşurări a procesului penal în toate fazele sale“ (paragrafele 36-38).
    16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Ilie în Dosarul nr. 7.119/109/2017 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi constată că dispoziţiile art. 221 alin. (6) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 noiembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Prim-magistrat-asistent,
                    Marieta Safta


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016